5/24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române

Aspirația unității naționale, gândindu-ne la trei lucruri fundamentale: pământ, cultură și credință a vibrat de-a lungul veacurilor pe întreg spațiul românesc. Datorită istoriei sale zbuciumate, patria noastră, cea străbună ( când vitejii geto-daci conduși de Decebal, Burebista, ș.a. luptau pentru libertate), când mai mare, când mai mică, după cum spune Adrian Păunescu într-o poezie (ne amintim și de Mihai Viteazul care a unit pentru scurt timp cele trei țări române), a început să-și vadă visul împlinirii începând cu 5/24 ianuarie 1859, anul Unirii Principatelor Române.

Pentru dreptul la identitate și unitate națională, emancipare socială și națională, apărarea credinței și a tradițiilor noastre, de-a lungul istoriei, au luptat cu însuflețire, până la jertfă bravi români și mari bărbați ai neamului românesc, lupte care au culminat cu înfăptuirea Unirii din 24 Ianuarie 1859, când a fost ales Al. Ioan Cuza ca Domn al celor două Principate Românești. Apoi s-a continuat cu obținerea Independenței din anul 1877 (cu alipirea Dobrogei și pierderea sudului Basarabiei) și Marea Unire înfăptuită începînd cu 27 martie 1918 – unirea cu Basarabia, 28 noiembrie 1918 – unirea cu Bucovina și culminând cu 1 decembrie 1918 – unirea cu Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul, zi care a fost proclamată mai târziu Ziua Națională a României. Toate categoriile sociale ale poporului român au fost însuflețite de oameni cu înalte idealuri ca: Al. Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, mitropoliții Sofronie Miclescu al Moldovei și Nifon al Țării Românești, Costache Negri, Vasile Mălinescu, Barbu Catargiu, frații Ion și Dumitru Brătianu, Alecu Russo, Anastasie Panu,C.A. Rosetti, Gh. Magheru, Ion Roată și mulți alții.

Unirea (numită și Mica Unire) din 1859 a reprezentat deci o etapă esențială pe drumul unității naționale și o reprezentare sub toate aspectele ei, ținând cont de condițiile sociale, interne și internaționale în care a vut loc, o găsim în  ”Istoria României” – Academia Română.

Cel care a compus melodia ”Hora Unirii” pe versurile compuse de Vasile Alecsandri la rugămintea acestuia este compozitorul Alexandru Flechtenmacher, fiul unui mare jurist braşovean care a rămas în istoria României moderne şi prin acest cântec care a răsunat din piepturile unioniştilor ca  ” să vadă sfântul soare/Într-o zi de sărbătoare/Hora noastră cea frățească/Pe câmpia românească !”

Hora Unirii

Anunțuri

Comentarii închise la 5/24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române

Din categoria Motive pentru condei

Comentariile nu sunt permise.