Arhive lunare: Aprilie 2014

Singura revistă din Bucovina care avea reşedinţa într-un sat

Să ne reamintim de:

Constantin Milici

”Un personaj unic în cultura noastră, care a sacrificat totul pentru promovarea spiritualității neamului său, Constantin Milici, cantor bisericesc la Sucevița și la Soloneț, dar care, fiind înrolat în armata austriacă, a cules, în vreme de război, caiete întregi de cântece populare, este întemeietorul revistei ”Țara Fagilor” (1931, 1932), prima gazetă sătească bucovineană, la care a lucrat și Eusebie Camilar, menită unei adevărate emancipări rurale, pe veci irepetabilă”.
Galeria personalităților bucovinene, de Radu Bercea și Ion Drăgușanul, Ed. Mușatinii, Suceava, 2014

Țara Fagilor
Bucovina (în germană Buchenland = Țara fagilor)

Între cele două războaie mondiale, mai precis în 1931 – 1932, apare în satul Soloneţ, comuna Todireşti, judeţul Suceava, prin strădania cantorului bisericesc Constantin Milici, revista de literatură şi folclor „Ţara Fagilor”. Ea îşi propunea să fie un factor de cultură în această zonă a Bucovinei. Constantin Milici nu a ezitat în a face mari sacrificii, materializându-şi în concret pasiunea prin editarea acestei reviste cu periodicitate lunară, intitulată „Țara Fagilor”. Este singura revistă din Bucovina care avea reşedinţa într-un sat – Soloneț – în casa unui ţăran autodidact. La primul număr a colaborat ca redactor tânărul ce avea să devină mai târziu corespondent al Academiei Române, scriitorul Eusebiu Camilar. Revista conţinea articole de critică şi istorie literară, foclor, folcloristică, poezii şi proză. A avut colaboratori din diferite zone ale ţării: Mehedinţi, Caransebeş, Bihor, Constanţa, Huşi, Bacău etc., fiind cunoscută şi răspândită rapid în zone mai îndepărtate. Articolele – program ale revistei sunt edificatoare în ceea ce priveşte intenţiile: „vreau să scoatem la lumina zilei, pe lângă producţiile culte, şi acele minunate producţii ale poporului, adevărate comori de simţuri, de credinţă şi datini în care se oglindeşte sufletul simplu şi înflăcărat de poezie”.

Sursa: http://www.mybestcv.co.il/TextPage_EN.aspx?ID=9655773

Despre Constantin Milici și aici: http://www.edituravremi.ro/constantin-milici/

Ștergar bucovinean

Să aflu adevărul, și sus în munți am mers…
A cui e oare mâna ce țese-n Univers ?

Acuma știu – de lucru când iar s-a apucat,
Să țeasã și să-ntindă pe cer ștergar vărgat,

Ea lasă draperia de nouri drept în jos !
E, tunetul, bărbatul ce pleacă mânios…

Cât plouă, după nouri prin spată a trecut
Multicolore fire, și-i gata de țesut,

Mătăsuri diafane, lumină, funigei…
E, fulgerul, suveică la îndemâna ei !

Și mult apoi, furtuna în zare pân’ s-a șters,
Ea tot mai mânuiește suveica-n Univers !

(de: Eusebiu Camilar)

Anunțuri

5 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Paște fericit !

In primavara

Inviere in primavara

Hristos a Înviat

paste in Bucovina

Paște fericit !

Din Inalt, senin, din primăvară
când în natură totul e verde și culoare,
Hristos a Înviat și e Lumină în țară,
e Paște fericit în zilele de sărbătoare.
A înviat cu adevărat, căci este Adevăr,
a înviat în firul ierbii, în vântul ce adie
și mângâie tot ce crește, până sus în florile de măr,
a înviat și-n suflete de oameni pentru armonie,
să capete înțelepciune, ca ajutorul și iubirea între ei să fie,
să se ajute oamenii între ei, de sunt necazuri
și atunci e bucurie când mic și mare sunt alături.

(Georgeta R.M.)

5 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Florii

Cireși înfloriți

Florile de cais și de cireș din nou au răsărit,
căci vântul cu ninsoarea din ajun
n-au reușit să le înghețe nicidecum,
cu fața spre cer, zâmbind, mai tare au înflorit
la soarele de Florii s-au redescoperit.

Și iarăși în verdele cel crud și pur,
toate culorile din flori s-or dezmierda,
vor țese o frumusețe și-o taină primprejur,
să limpezească aerul, căldura Iubirii să ne-o dea,
de primăvară și Înviere să ne bucurăm aievea.

(Georgeta R.M.)

La mulți ani tuturor celor care poartă nume de flori !

11 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Bucurii duhovnicești

”Un gând mi-aduce aminte
de un Părinte cu dragoste
de Dumnezeu, de oameni,
de-nțelepciune”.

Părintele Cleopa

Să aveţi către Dumnezeu inimă de fiu, către aproapele
inimă de mamă şi către voi minte de judecător.

(Părintele Ilie Cleopa)

Bucurii duhovnicești ale Părintelui Ilie Cleopa

335. Ce bucurii duhovnicești mai deosebite ați avut la mănăstirea Sihăstria în anii tinereții ?

Cele mai mari bucurii duhovnicești le-am avut în primii zece ani, când am fost cioban la oile mănăstirii împreuna cu frații mei. Stâna, oile, trăirea în liniște și singurătate pe munte, în mijlocul naturii mi-au fost cea mai înaltă școala de călugărie și teologie din toată viața mea. În acești ani m-am rugat cel mai mult și am citit numeroase scrieri ale Sfinților Părinți, precum : Patericul, Scara Sfântului Ioan Scărarul, Sfântul Isaac Sirul, Sfântul Efrem Sirul, Învățăturile Sfântului Ioan Gură de Aur, Exaimeronul Sfântului Vasile cel Mare, Viețile Sfințior și Sfânta Scriptură. Cărțile le împrumutam din bibliotecile mănăstirilor Neamț și Secu și le purtam cu mine în desagă, cu oile pe munte. Iar rugăciunea mea era citirea Psaltirii în fecare zi și cele șapte laude. După ce terminam pravila, mâncam ceva din desagă, apoi scoteam scrierile Sfinților Parinți și citeam pe lângă oi până seara. Îmi erau așa de dragi cuvintele Sfinților Părinți încât se lipeau ca ceara de memoria mea. Mi-amintesc, odată, că și Sfântul Cuvios Ioan Iacob, bibliotecar la Mănăstirea Neamț între anii 1933-1936 mi-a împrumutat să citesc cartea Alfavita sufletească. Apoi mă întâlneam cu călugării pustnici care se nevoiau acum 50 de ani în pădurile din împrejurimi, cărora le ceream cuvinte de folos și le duceam câte ceva de mâncare de la stână. Toate acestea au format pentru mine cele mai curate bucurii duhovnicești.
Fragment din:
http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/convorbiri11.htm
Și în Formula AS

Scrie un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Să ne amintim

În fiecare zi din an
e-un început de viață,
cum este pentru o zi, o dimineață,
sau cum e ziua din Noul An.

În zorii vieții care încep cu o zi
natura pare să-nțeleagă și să vază
când soarele trimite câte o caldă rază
spre bucuria vieții drumul a netezi.

La mulți ani !

8 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Fulgi de nea în primăvară

Fulgi de nea în primăvară

Când primăvara pare c-a sosit,
văd cu uimire la fereastră
fulgi de nea ce vor să povestească
că, rătăciți prin anotimpuri, n-au murit.

Să fie oare un murmur, lin, ușor
ce iarna vrea să ne transmită
cu adierile de crăiasă adormită
sau, are un vis real, strălucitor?

Acum, copacii au înverzit și înflorit
și este atâta dor de primăvară,
ce dor te-ntoarce, sau ce poveste rară,
de ningi, tu iarnă acuma la sfârșit?

(de: Georgeta R.M.)

11 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

4 Aprilie – Ziua Academiei Române

Sigla Academiei Române

De Ziua Academiei Române, 4 aprilie, înaltul for va avea anul acesta pe agendă – lansarea volumului al cincilea al lucrării „Tezaurul Academiei Române – Colecţii de artă” și omagierea domnitorului Constantin Brâncoveanu de la a cărui martiriu se-mplinesc 300 de ani – prin deschiderea unei expoziții: ”Constantin Brâncoveanu” organizată de Serviciul Manuscrise – Carte rară. Sursa :aici

Academia Română

Lucrarea va fi lansată în Aula instituției coordonată de preşedintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, şi acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române iar volumul va fi prezentat de acad. Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual.
Expoziția reprezintă inițiativa Academiei Române și a Mitropoliei Olteniei ca un omagiu adus personalității marelui domnitor: apărător al ortodoxiei (a ctitorit biserici și mănăstiri) și iubitor al artelor, căci în perioada domniei sale a fost susținut învățământul, construcția de școli, tipăriri de cărți, s-au construit palate, diverse așezăminte cu un nou stil arhitectural.
Stilul ”brâncovenesc” semnifică o înflorire a artei postbizantine ca o oglindire fidelă a tradiției ortodoxe, fiind o îmbinare a influențelor locale, orientale și occidentale (Renaștere). Stilul brâncovenesc se afirmă ca primul ”stil românesc” (cu rădăcini muntenești) răspândindu-se nu numai în Țara Românească ci și în Transilvania.
Stilul brâncovenesc are caracteristic:
-elemente de piatră prelucrată artistic în relief (capiteluri, balustrăzi de pridvor);
motivele florale în relief, ca ornament vor da construcțiilor expresivitate și eleganță barocă, păstrând totuși un echilibru între simplitate și ornamentare excesivă.
-prelucrarea artistică a lemnului cu motive vegetale: floarea soarelui, strugurii, vrejurii;
-apariția pridvorului deschis și predispoziție pentru foișoare, galerii, logii (care vor conferi o înfățișare mai sofisticată, monumentalitate a formelor care să impună). Palatul de la Mogoșoaia, palatul de la Potlogi sunt importante monumente de arhitectură laică construite din dispoziția lui Brâncoveanu în apropierea unor pânze de apă (element inspirat din arhitectura renascentistă).
-sculpturi figurative cum ar fi de exemplu, personaje biblice: Moise, Aaron, cei patru evangheliști, chipuri de îngeri;
-în pictură se remarcă portretul votiv.
Principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu unde se remarcă ”stilul brâncovenesc” este la Mănăstirea Horezu cu hramul ”Sfinții Împărați Constantin și Elena”, asemeni unei cetăți întărite, fiind înzestrată cu ziduri și turnuri de apărare. Fresca de la Hurezi îmbină compoziția cu caracter laic cu iconografia religioasă, în care motivele florale în culori vii pun în evidență stilul brâncovenesc.
În acest fel Academia Română – cel mai înalt for științific și cultural al României contribuie la edificarea și evoluția continuă a memoriei publice, valorificarea patrimoniului cultural istoric românesc.
Surse: 1, 2, 3, 4,
Mănăstirea Horezu
Mănăstirea Hurezi
Palatul Mogoșoaia
Palatul Mogoșoaia
Palatul Mogoșoaia – detaliu
Palatul Mogoșoaia - detaliu

În anul 1867, Societatea Literară Română și-a început activitatea sub numele de Societatea Academică Română care de la începuturile ei a fost națională fiind reprezentativă pentru întreg spațiul românesc, enciclopedică – acoperind o multitudine de domenii de cercetare, și activă înregistrând progrese de-a lungul istoriei sale.
”Înființarea supremei instituții de cultură și de știință a României a fost precedată de constante și susținute eforturi a căror începuturi apar în sec. al XVI-lea”, și istoricul ei îl puteți afla: aici, și aici

Organism de cercetare științifică, de creație literară și artistică, Academia Română are ca obiective lucrări de mare însemnătate pentru cultura și știința românească pe care le puteți afla și de aici
iar despre Institutul de Sociologie al Academiei Române ”construit în jurul unei viziuni de cercetare integrative cu o conectare activă la direcțiile de ultimă generație din științele socio-umane cât și tradiția Școlii Sociologice din București și la idealurile care i-au animat pe fondatorii acestei școli” – aici.

Desfășurându-și activitatea sub cele cinci exigențe:
-a valorificării ”operei uitate”
-enciclopedică și restitutivă
-a cercetărilor monografice a problemelor fundamentale
-cercetării și acțiunii interactive
-a ”Institutului deschis”,
Institutul de Sociologie al Academiei Române are în vedere ”structura, ritmul și axul ideatic la tradițiile care-l susțin, chemarea epocii, inițiativele Academiei Române însăși în misiunea sa” – aici.

Scrie un comentariu

Din categoria Motive pentru condei