Istoria – «o dulce osteneală» în folosul generațiilor viitoare

Această prezentare necesită JavaScript.

Aproape necunoscut în conştiinţa publicului larg, Teodor Balan a fost un istoric, arhivist și om de cultură român, profesor la Universitatea din Cernăuți și director al Comisiei Arhivelor Statului din Cernăuți, care s-a manifestat pe multe planuri. Teodor Balan este unul dintre cei mai de seamă istorici ai Bucovinei, care stă cu cinste alături de alți slujitori bucovineni precum Ion Nistor, Dimitrie Onciul, Sever Zotta. A publicat un manual de istorie a românilor în limba germană („Geschichte der Rumänen. Lehrbuch für die oberste Klasse der Mittelschulen”, 1919), un compendiu de istorie a românilor pentru pregătirea examenului de bacalaureat („Chestiuni de istoria românilor pentru bacalaureat”, 1928) și o lucrare, „Suprimarea mișcărilor naționale din Bucovina în timpul războiului mondial 1914-1918” cu care și-a susținut teza de doctorat în 1927 la Universitatea din Cernăuți.
A scris multe lucrări, publicații dar lucrarea sa principală este reprezentată de „Documente bucovinene” în șase volume publicate între anii 1933 – 1943. Conform Wikipedia volumele 7-9 au fost publicate abia în 2005 -2006 de Editura Taida, Iași – ediție îngrijită cu note și comentarii de prof.univ. dr. Ioan Caproșu. De reținut, de asemeni, este că a scris niște studii cu privire la momentul 1848 în Bucovina.
În dorința de a demonstra atât caracterul românesc al Bucovinei, cât și continuitatea românilor în spațiul Bucovinei, în calitate de director, a participat efectiv la organizarea Arhivelor Bucovinene din Cernăuți: a ordonat documentele, le-a catalogat, a dispus măsuri de salvare a documentelor oficiale (ale Comitetului Țării Bucovinei, Consiliului Școlar al Bucovinei, le bisericilor și mănăstirilor din Bucovina etc.) În această perioadă a tradus și a publicat documente de o mare importanță, care au contibuit la dezvoltarea istoriografiei românești. A îndeplinit apoi funcția de director al Bibliotecii Universitare din Cernăuți (1941-1945)
A continuat să colecteze și să prelucreze documente și după război reușind să publice de abia după anul 1957 până în 1972 (când a murit) unsprezece articole când autoritățile i-au permis.
Multe dintre studiile şi articolele sale sunt închise în pagini de reviste care în parte şi-au încetat apariţia şi sunt greu accesibile, că arhiva sa personală, cuprinzând lucrări rămase în manuscris, corespondenţă, copii după documente originale, lucrări proiectate, se află în păstrare la mai multe instituţii (Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti, Direcţia Judeţeană Suceava a Arhivelor Naţionale, Muzeul Naţional al Bucovinei Suceava.”
Lucruri interesante din corespondența lui Teodor Balan cu Nichita Adănăloaie, pentru diverse reconstituiri ”din fapte mărunte” ce poate releva fapte mari – aici.
Atmosfera în care s-a format şi şi-a început activitatea Teodor Bălan și ce însemna istoria pentru el, ne spune prof. univ. dr. Gheorghe Moldoveanu în Apel la istorie: Teodor Balan (2006):
„Pentru intelectualitatea românească din Bucovina, „istoria nu era doar o acţiune efemeră, ci o «dulce osteneală» în folosul generaţiilor viitoare“ (p. 24). Istoria păstrată în tradiţiile orale, care reclama studiul atent al limbii române, trebuia dublată de istoria conservată în documente, aşa cum a făcut Eudoxiu Hurmuzachi, creatorul vestitei colecţii Documente privitoare la istoria românilor, culese din arhivele vieneze.
După Marea Unire de la 1918, cînd se punea problema restructurării lumii bucovinene, eliberată de „umbre sau tare aduse de aluviunile unor vremuri agitate“ (p. 28), studiul trecutului trebuia să depăşească etapa diletantismului, a improvizaţiei. Infiinţarea catedrei de istoria românilor în cadrul Facultăţii de Filozofie de la universitatea cernăuţeană, reorganizată pe temeiuri naţionale, şi apoi a Institutului de Istorie şi Limbă, în cadrul aceleiaşi universităţi, dispunînd şi de un buletin propriu, „Codrul Cosminului“, au constituit premise favorabile dezvoltării interesului pentru studiul istoriei locale.
Îmbinând militantismul românesc cu rigoarea ştiinţifică germană, membrii şi colaboratorii institutului amintit, printre care se numără personalităţi de prim rang (Ion Nistor, Vasile Grecu, Nicolai Grămadă, Grigore Nandriş, Constantin Loghin, Leca Morariu, Teodor Bălan sunt doar cîteva dintre acestea), formaţi în cultul ideii de a sluji colectivitatea căreia îi aparţin, au îmbinat în mod strălucit activitatea de colectare şi ordonare a documentelor istorice şi publicarea acestora, cu valorificare documentelor în realizarea diverselor studii de istorie.
Aceasta era atmosfera în care s-a format şi şi-a început activitatea Teodor Bălan, făcându-se remarcat printr-un studiu publicat chiar în anul în care absolvea universitatea.”

A ținut o bogată corespundență cu personalități de seamă ale vremii și instituții :
„un loc deosebit îl ocupă corespondenţă primită de profesorul Teodor Bălan de la personalităţi de seamă ale timpului ca: Nicolae Iorga, Andrei Oţetea, Constantin C. Giurăscu, Alexandru Gonţa, Sever Zotta, G. T. Kirileanu, Mihail I. Kogălniceanu, Sextil Puşcariu, Ioan Lupaş, Radu Rosetti, Ilie E. Torouţiu, Arhivele Casei Curţii şi Statului din Viena ş.a., care atestă rodnica activitate de cercetare a trecutului Bucovinei desfăşurată de profesorul Teodor Balan. Scrisorile din acest fond oglindesc şi aprecierea asupra studiilor sale consacrate unor personalităţi istorice sau culturale bucovinene ca Eudoxiu Hurmuzachi, Dimitrie Onciul, George Tofan.”
Citind cartea Galeria personalităților bucovinene, de Radu Bercea și Ion Drăgușanul, Ed. Mușatinii, Suceava, 2014 aflăm că este un:
„Inegalabil mărturisitor şi recuperator de memorie bucovineană, care ne-a încredinţat o puzderie de cărţi-document, printre care „Suprimarea mişcărilor naţionale din Bucovina / 1914-1918” şi „Răscoala ţăranilor din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc din anul 1805” (1923), „Forum Nobilium din Bucovina” (1927), „Activitatea refugiaţilor moldoveni în Bucovina / 1848“ (1944) „Documente bucovinene” (7 volume (1933-1942, ultimul apărând recent) etc.”

Surse:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Teodor_B%C4%83lan
http://astra.iasi.roedu.net/texte/nr46TeodorBalan.html
http://atlas.usv.ro/www/codru_net/CC10/restituiri.pdf
http://astra.iasi.roedu.net/texte/nr48IstoriaTeatruluiRomanescInBucovina.html

Anunțuri

4 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

4 răspunsuri la „Istoria – «o dulce osteneală» în folosul generațiilor viitoare

  1. Sinceră să fiu şi eu am aflat abia acum, aici, la tine de Teodor Balan şi îţi mulţumesc mult pentru că ai împărtăşit cu noi date importante despre dânsul.
    Un week-end minunat îţi doresc, Georgeta şi numai bucurii! 🙂

    Apreciază

    • Mulțumesc mult pentru apreciere, Ștefania. A ne cunoaște istoria neamului, țării și universală, cât și oamenii care s-au străduit din acest punct de vedere pentru generațiile următoare, ne ajută să înțelegem omul, lumea, traiectoria generală a umanității. Pentru istoricii cu vocație, istoria a fost mereu „o dulce osteneală”, o posibilitate de a cunoaște, a înțelege și a contempla umanitatea în diversitatea sa, o sursă din care se poate dobândi experiență și bucuria de a o împărtăși. Și cred că Teodor Balan a fost un bun român și un istoric cu vocație.Toate cele bune și o duminică cât mai plăcută !

      Apreciază

  2. o săptămână senină

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s