Arhive lunare: Noiembrie 2014

30 Noiembrie

Sfantul Ap. Andrei
Foto: calindragan.wordpress.com

Sfântul Andrei
la sfârșit de noiembrie –
vestea Iubirii.

Sfânt Părinte – Apostol
drag României.

La mulți ani, tuturor celor care poartă numele Sfântului Andrei – ocrotitorul României.

Comentarii închise la 30 Noiembrie

Din categoria Motive pentru condei

Noapte de noiembrie – din tradiții și obiceiuri

lupul dacic alb 1
Foto: sssefora.wordpress.com

Lupul dacic alb,
sprinten aleargă chemând
în taina nopții.

***

Bătrân luminos
stăpânește fiarele,
cheia din noapte.

***

Busuioc sfințit
noapte de noiembrie,
vis de iubire.

© Georgeta R.M.

7 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Poezii

La Bucovina

N-oi uita vreodată, dulce Bucovină,
Geniu-ţi romantic, munţii în lumină,
Văile în flori,
Râuri resăltânde printre stânce nalte,
Apele lucinde-n dalbe diamante.

Peste câmpii-n zori.
Ale sorţii mele plângeri şi surîse;
Îngânate-n cânturi, îngânate-n vise
Tainic şi uşor,
Toate-mi trec prin gându-mi, trec pe dinainte,

Inima mi-o fură şi cu dulci cuvinte
Îmi şoptesc de dor.
Numai lângă sânu-ţi geniile rele,
Care îmi descântă firul vieţii mele,
Parcă dormita;

Mă lăsară-n pace, ca să cânt în lume,
Să-mi visez o soarte mândră de-al meu nume¬
Şi de steaua mea.
Când pe bolta brună tremură Selene,
Cu un pas melodic, cu un pas alene

Lin în calea sa,
Eol pe-a sa arpă blând răsunătoare,
¬Cânt-a nopţii dulce, mistică cântare,
Cânt din Valhala.
Atunci ca şi silful, ce n-adoarme-n pace,

Inima îmi bate, bate, şi nu tace,
Tremură uşor,
În fantazii mândre, ea îşi face cale,
Peste munţi cu codri, peste deal şi vale
Mână a ei dor.

Mână doru-i tainic colo, înspre tine,
Ochiul îmi sclipeşte, genele-mi sunt pline,
Inima mi-e grea;
Astfel, totdeuna cînd gândesc la tine,
Sufletul mi-apasă nouri de suspine,
Bucovina mea!

(Mihai Eminescu)

Scumpă ţară românească

Scumpă ţară românească,
Cuib în care ne-am născut,
Câmp pe care s-a văzut
Vitejia strămoşească,
Scumpă ţară românească,
Te salut!

Şi-a mea frunte ţi se-nchină
Ca naintea unui sfânt,
Căci, deşi copil eu sunt,
Inima de dor mi-e plină.
Să te văd mereu regină
Pe pământ.

Să ai viaţă de vecie,
Să sporească-al tău popor;
Sub stindardul tricolor
Să nu vezi decât frăţie,
Şi-atunci, dac-o fi să fie,
Pot să mor!

(George Coșbuc)

Culorile țării

Țara mea e roșul care
A stropit țărâna gliei
Ca să crească galben spicul
Cerul azuriu să fie.

(Emilia Plugaru)

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

96 de ani de la unirea Bucovinei cu România

Regiunea istorică Bucovina, locuită în antichitate de geto-daci, cuprinde un teritoriu acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Siret, Vicovu de Sus care fac parte din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina. Pînă în 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind înainte partea de nord a Ţării Moldovei. Ca realitate istorică şi ca nume de teritoriu, Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic în 1774, devenită Ducatul Bucovinei în 1849 (germ. Buchenland, „ţara de fagi”), dăinuind vreme de 144 ani, între 1774 şi 1918.
Fapte similare cu evenimentele care s-au petrecut în Basarabia în martie 1918, se petrec și în Bucovina, unde la 27 octombrie se creează un Consiliu Naţional Român, sub conducerea fruntaşilor unionişti bucovineni Dionisie Bejan şi Iancu Flondor, care formulează dorinţa Bucovinei de unire cu România, proclamată cu mare însufleţire la Cernăuţi, la 15/28 noiembrie 1918.
Iată Declaraţia de Unire a Bucovinei cu România, la 15/28 noiembrie 1918:
„Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuţi, consideră că:
Sala Sinodală-Unire 11.1918
Sala Sinodală din Reședința Mitropolitană Ortodoxă din Cernăuți unde au avut loc lucrările Congresului – Sursa foto
de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fii acestei ţări, umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a lungul veacurilor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirei păgâne; că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgilor; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să-şi înstrăineze firea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voieşte să trăiască ca frate; că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, isgonirea limbei lor din viata publică, din şcoală şi chiar din biserică; că în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile şi izvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire; dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat naţional unitar; constată că ceasul acesta mare a sunat!
Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei aliaţi s-a întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre.

Cetatea Hotinului 07
Cetatea Hotinului, unul din cele mai importante edificii din sistemul de apărare al Moldovei medievele, face parte din șirul de cetăți, care au stat ca niște pietre de hotar la malul Nistrului – Sursa foto
Cetatea Sv-ext
Cetatea Sucevei – exterior
Cetatea Sv-int
Cetatea Sucevei – interior
Drept aceea
Noi,
Congresul general al Bucovinei,
întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu puterile legiuitoare,
în numele Suveranităţii naţionale,
Hotărâm:
Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României”.

Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Bucovinei_cu_Rom%C3%A2nia

Decretul — lege prin care regele Ferdinand I a consfințit unirea Bucovinei cu România, a apărut în Monitorul Oficial nr. 217, din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919. Prin tratatul de pace de la Saint Germain încheiat cu Austria la data de 10 septembrie 1919 se recunoaște Unirea Bucovinei cu România în mod oficial și pe plan extern.
După unirea Bucovinei cu patria-mamă a urmat actul istoric de la 1 decembrie 1918, când urmare Marii Adunarei Naționale de la Alba Iulia s-a decis Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Bucovina. Trecut, prezent şi perspective
http://www.usv.ro/index.php/ro/1/Bucovina/122/0/2

Surse:
http://www.ziuanationala.ro/unirea_bucovinei.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Bucovinei_cu_Rom%C3%A2nia
http://www.agerpres.ro/cultura/2013/11/14/documentar-95-de-ani-de-la-unirea-bucovinei-cu-romania-16-41-15
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/motiunea-unire-bucovinei-romania-1528-noiembrie-1918
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/11/28/28-noiembrie-1918-unirea-bucovinei-cu-tara-mama-romania/

4 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Pentru o viață autentică

Elemente de caracterizare a unui profesor ideal, este vorba de: morala unui profesor, ce ar trebui să facă, faptul că el însuși trebuie să fie un exemplu, să aibă dorința de a fi generos – de a dărui ceva valoros.
Interviu cu prof. univ. dr. Vasile Morar:
www.youtube.com/watch?v=unCZ1VEwcog
Morala elementară și provocările vieții – cu prof. univ. dr. Vasile Morar:
www.youtube.com/watch?v=ZU6UNYnor14

Comentarii închise la Pentru o viață autentică

Din categoria Motive pentru condei

Din universul visului …

Această prezentare necesită JavaScript.

Gândul la tine, călător în timp
îmi rătăcea precum visul sub pleoape,
ca o corabie pe-ntinsul de ape,
să întâlnească cel mai drag anotimp.

Și doar în vis se făcea primăvară,
verde anotimp cu mirosul de floare,
ce-mprăștie în jur aer de sărbătoare,
cum sunt mugurii ce-mbobocesc prima oară.

Și-n dorul de tine, sub cer luminat
cu ochii te văd din vis că răsari,
chemat de gându-mi intens, tu apari
căutând ca și mine diamantul iubirii imaginat.

Din universul de vis, anotimp și culoare,
un curcubeu s-a înălțat din iubirea solară,
rogvaiv protector ce-a făcut să răsară
poezia iubirii, dragă, cuprinzătoare.

© Georgeta R.M.

6 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Reverii

Toamna în coloritul ei,
frunze galbene și arămii
este primăvara iernii
un adagio în reverii.

Reverii în colorit
frunze ca de hiacint,
albe dimineți de argint,
se topesc pân la asfințit.

Reverii ce amintesc
fulgii albi care vestesc
iarna anotimp frumos,
rece, alb și inimos.

de:Georgeta R.M.

4 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Părintele Dumitru Stăniloae, un om familiar cu Dumnezeu

Rolul poporului român in Istorie Pr Dumitru Staniloaie

Comentarii închise la Părintele Dumitru Stăniloae, un om familiar cu Dumnezeu

Din categoria Motive pentru condei

Dobrogea – Tărâm al Frumuseții Românești

Dobrogei la zi aniversară

Bătrân ţinut de ape ocrotit,
De multe seminţii ai fost poftit!
Ne spune Herodot că în vechime
Un împărat persan a dat de tine.
Când grecii corăbieri au poposit,
Oraşe noi la mare ţi-au zidit;
Din liră ţi-au cântat în temple albe,
În amfiteatre purtai straie dalbe.
Romanii şi-au trimis al lor poet
Să-i cânte Mării Negre un duet,
Al Tristelor şi Ponticelor rime,
Melancolia dorului s-anime.
Ai fost şi vatră veche de credinţă,
Ai tăi întâi creştini cu biruinţă
Şi-au dus cu cinste crucea lor de piatră,
Îngenunchiaţi prin vremuri să răzbată.
Ţi-a dat apoi un nume Dobrotiţă,
Ori poate fiica lui cu grea cosiţă
De grâne aurii cu unde line,
Sub briza mării-albastre şi senine.

Iar Mircea cel Bătrân te-a înălţat,
Cetăţi de apărare el ţi-a dat,
Dar vântul Semilunei te-a găsit,
Sub iatagane de spahii te-ai prăbuşit.
Sultanul cel păgân când te-a râvnit,
El paşalâc prin veacuri te-a sortit
Şi dobrogenii astfel s-au plecat,
Dar vatra şi credinţa şi-au păstrat.
Un val prielnic marea a adus,
De patru veacuri jumătate-apus
Când roşiorii-n lupte s-au jertfit
Să-i deie ţării sceptrul regăsit.
Şi regele-a păşit apoi semeţ,
Călare-n fruntea oştii, îndrăzneţ,
Ca Dobrogea, ţinut scăldat de apă,
La pieptul României să încapă.
În evul tău cel nou ce-a început,
Tărâm prea blând de ape şi de lut,
Cusut ai fost c-un pod de ţara-mamă
Spre-a scrie o istorie de seamă.
Ca azi să ne-nchinăm la chipuri care,
Preacunoscute şi nepieritoare
Ţi-au desenat destinul potrivit,
Bătrân ţinut de ape ocrotit!
de: Gigi Stanciu

Dobrogea. Inceputul lumii. Partea 1
Dobrogea. Inceputul lumii. Partea 2

6 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Tulcea: 14 Noiembrie – Ziua Dobrogei

Evenimente culturale recomandate de CIMEC.ro

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă SimionTulcea vă invită la sărbătorireazilei

14 Noiembrie – Ziua Dobrogei

De Ziua Dobrogei – Joi, 14 Noiembrie 2013, toți tulcenii sunt invitați să participe la evenimentele ce vor avea loc la muzeele tulcene.

Pentru dobrogeni, 14 noiembrie 1878 reprezintă marea zi a Unirii cu Țara a acestui străvechi teritoriu românesc dintre Dunăre și Mare după patru secole și jumătate de stăpânire otomană.  În acea zi de neuitat, domnitorul Carol I a asistat la trecerea trupelor și autorităților în partea nouă a României, prilej cu care a dat citire Înaltului ordin de zi către armată și Proclamației către Dobrogeni .  Primele unități ale armatei române au fost primite cu mult entuziasm de populația provinciei.

Unirea Dobrogei cu România reprezenta o nouă și importantă etapă în procesul de desăvârșire a unității de stat a românilor, proces încheiat prin Marea Unire din 1918.

PROGRAM MANIFESTĂRI…

Vezi articol original 225 de cuvinte mai mult

4 comentarii

Din categoria Motive pentru condei