Martie – luna Francofoniei

„Cuvântul francofonie a fost folosit pentru prima dată în jurul anului 1880, de geograful francez Onesime Reclus, pentru a desemna ansamblul persoanelor şi ţărilor vorbitoare de franceză. De atunci, acest cuvânt este folosit cu minusculă pentru a desemna vorbitorii de franceză şi cu majusculă pentru a aminti de instituţiile care se ocupă cu relaţiile dintre ţările francofone. Limba franceză şi valorile solidarităţii şi ale dialogului între culturi sunt celebrate în lumea întreagă pe 20 martie, vorbim astfel de Ziua Internaţională a Limbii Franceze şi Francofoniei. Mii de evenimente sunt organizate în fiecare an cu această ocazie” informează Institutul Francez din Iaşi, anunţând că, în această lună, alături de partenerii săi, propune un „program bogat în evenimente variate, destinate unui public foarte larg: de la cinema la conferinţe şi evenimente sportive”.
Menţionăm că partenerii suceveni ai Institutului Francez sunt Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Colegiul Naţional „Petru Rareş”.
De altfel, în prima manifestare din program (17 martie – 28 martie) este cuprinsă şi Suceava: „Picnic poetic”: #haikunoi2015 (ce se va organiza între orele 12 şi 15, concomitent, la Iaşi, Botoşani, Piatra Neamţ, Galaţi şi Suceava). Joi, 26 martie, la Colegiul Naţional Iaşi, despre „Nobelul francez pentru literatură (Patrick Mondiano, «Călătorie de nuntă»)” va vorbi prof. univ. dr. Brânduşa-Elena Steiciuc, de la USV.
„Luna Francofoniei” la Iaşi din acest an este „cu totul specială”, precizează Institutul Francez, deoarece Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi va organiza cea de-a XX-a ediţie a deja celebrului colocviu „Zilele Francofoniei”, eveniment de factură academică la care, în calitate de partener, Institutul Francez Iaşi (iniţial Centrul Cultural Francez) a participat încă de la prima ediţie. (…)
Sursa: http://www.crainou.ro/2015/03/16/luna-francofoniei-la-iasi/

Limba franceză şi valorile francofone corespund unui ideal de civilizaţie în România
(Interviu cu prof. univ. dr. SANDA-MARIA ARDELEANU, preşedinte al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei)
………….
– Totuşi, devine clar că numeroase opţiuni ale tinerilor de azi fac să încline balanţa în defavoarea francezei şi în favoarea englezei…
– Este o atitudine firească, pragmatică, în relaţie directă cu nevoia de comunicare. Îmi place să spun, în calitate de lingvist, dar şi ca vorbitoare de engleză, că limba engleză este un instrument util, asemenea carnetului de conducere sau a abilităţilor de utilizare a internetului, fără de care nu se mai poate concepe profilul de „om modern” sau, dacă vreţi, de om post-modern. Dar „franceza face diferenţa” în România şi nu numai la noi. Protocolul de cooperare între MECS şi Institutul francez, semnat anul trecut, este un pas concret şi ferm, menit să reglementeze relaţia şcolii româneşti cu limba franceză. Limba franceză se află într-o „ofensivă sănătoasă” în şcolile şi universităţile din România, în ultimii 2-3 ani recâştigând teren. Însă, în ce mă priveşte, consider că lucrurile nu trebuie impuse sau forţate. Cred că este nevoie de un minim de investiţie, de atenţie şi de dorinţă pentru ca limba franceză să recucerească piaţa educaţională românească. Şi, fără îndoială, suntem pe drumul cel bun!
(…)
– Cum aţi evalua rolul ţării noastre în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei?
– România este unul dintre partenerii cei mai fideli principiilor Francofoniei, totodată fiind şi un membru activ în îndeplinirea obiectivelor globale ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF). Faptul că în 2014 la Bucureşti s-a înfiinţat Biroul Regional al OIF pentru Europa Centrală şi de Est reprezintă o recunoaştere implicită a rolului ţării noastre în valorificarea utilizării şi influenţei limbii franceze în contextul diversităţii lingvistice şi culturale, în contribuţia la consolidarea guvernanţei democratice, a drepturilor omului, a statului de drept, a rolului societăţii civile, în contribuţia la creşterea durabilă şi incluzivă care favorizează bunăstarea populaţiei. Acestea ar putea fi doar o parte dintre priorităţile de acţiune ale României în interiorul OIF, definite cu prilejul Seminarului regional Europa Centrală şi de Est, desfăşurat de curând, pe 19-20 februarie, la sediul Biroului Regional al OIF de la Bucureşti.
Surse:http://www.crainou.ro/2015/03/20/limba-franceza-si-valorile-francofone-corespund-unui-ideal-de-civilizatie-in-romania/
http://www.crainou.ro/?s=Limba+francez%C4%83+%C8%99i+valorile+francofone

Tête de faune

Dans la feuillée, écrin vert taché d’or,
Dans la feuillée incertaine et fleurie
De fleurs splendides où le baiser dort,
Vif et crevant l’exquise broderie,

Un faune effaré montre ses deux yeux
Et mord les fleurs rouges de ses dents blanches.
Brunie et sanglante ainsi qu’un vin vieux,
Sa lèvre éclate en rires sous les branches.

Et quand il a fui – tel qu’un écureuil –
Son rire tremble encore à chaque feuille,
Et l’on voit épeuré par un bouvreuil
Le Baiser d’or du Bois, qui se recueille.

(Arthur Rimbaud, (1854-1891))

Les cheveux gris …

Les cheveux gris, quand jeunesse les porte,
Font doux les yeux et le teint éclatant ;
Je trouve un plaisir de la même sorte
A vous voir, beaux oliviers du printemps.

La mer de sa fraiche et lente salive
Imprégna le sol du rivage grec,
Pour que votre fruit ambigu, l’olive,
Contienne Vénus et Cybèle avec.

Tout de votre adolescence chenue
Me plaît, moi qui suis le soleil d’hiver,
Et qui, comme vous, sur la rose nue,
Penche un jeune front de cendres couvert.

(Jean Cocteau – (1889-1963))
https://poesiefrancophone.wordpress.com/page/6/

La cité natale

Heureux qui dans sa ville, hôte de sa maison,
Dès le matin joyeux et doré de la vie
Goûte aux mêmes endroits le retour des saisons
Et voit ses matinées d’un calme soir suivies.

Fidèles et naïfs comme de beaux pigeons
La lune et le soleil viennent sur sa demeure,
Et, pareille au rosier qui s’accroît de bourgeons,
Sa vie douce fleurit aux rayons de chaque heure.

Il va, nouant entre eux les surgeons du destin,
Mêlant l’âpre ramure et les plus tôt venues,
Et son coeur ordonné est comme son jardin
Plein de nouvelles fleurs sur l’écorce chenue.

Heureux celui qui sait goûter l’ombre et l’amour,
De l’ardente cité à ses coteaux fertiles,
Et qui peut, dans la suite innombrable des jours,
Désaltérer son rêve au fleuve de sa ville…

(Ana de Noailles, (1876-1933))
https://poesiefrancophone.wordpress.com/page/7/

Chiar dacă fericirea te uită o vreme, nu o uita întru totul. (Jaques Prevert)
Ar trebui să încercăm să fim fericiţi, dacă nu de altceva, măcar pentru a fi exemple. (Jaques Prevert)
Dragostea este atât de simplă. (Jaques Prevert)
La poésie, je ne sais pas très bien ce que c’est. Qui attribue ces étiquettes? Comment décider que tels textes, tels dialogues, telles paroles de chanson, sont poétiques ou pas? La poésie s’habille de tant de parures différentes… (Jaques Prevert)

Les enfants qui s’aiment

Les enfants qui s’aiment s’embrassent debout
Contre les portes de la nuit
Et les passants qui passent les désignent du doigt
Mais les enfants qui s’aiment
Ne sont lŕ pour personne
Et c’est seulement leur ombre
Qui tremble dans la nuit
Excitant la rage des passants
Leur rage, leur mépris, leurs rires et leur envie
Les enfants qui s’aiment ne sont lŕ pour personne
Ils sont ailleurs bien plus loin que la nuit
Bien plus haut que le jour
Dans l’éblouissante clarté de leur premier amour.

(Jacques Prévert (1900 – 1977)) versuri-si-creatii.ro
www.youtube.com/watch?v=2rIazXgplTw

Sanguine

La fermeture éclair a glissé sur tes reins
Et tout l’orage heureux de ton corps amoureux
Au beau milieu de l’ombre
A éclaté soudain
Et ta robe en tombant sur le parquet ciré
N’a pas fait plus de bruit
Qu’une écorce d’orange tombant sur un tapis
Mais sous nos pieds
Ses petits boutons de nacre craquaient comme des pépins
Sanguine – joli fruit
La pointe de ton sein
A tracé une nouvelle ligne de chance
Dans le creux de ma main
Sanguine – joli fruit
Soleil de minuit…

(Jacques Prévert (1900 – 1977))
Sursa: https://myvirtualplayground.wordpress.com/?s=Jacques+Pr%C3%A9vert+

Anunțuri

13 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

13 răspunsuri la „Martie – luna Francofoniei

  1. merci beaucoup….vive le France…mi a placut ce ai scris…am facut 10 ani de franceza si mi place mult si acum….zi frumoasa

    • Da, limba franceză este o limbă frumoasă, prețioasă, Franța are mulți poeți minunați a căror poezii pline de savoare provoacă reverie. Poezia are și darul de a ne spori capacitatea de înţelegere, uneori într-o străfulgerare. Și eu mulțumesc, de trecere, pentru gândul împărtășit. Numai bine, o duminică frumoasă !

  2. MULTUMESC! MILLE MERCI, chère Georgette… ❤ vibrant si impresionant omagiu adus limbii si literaturii franceze – prezente în România de câteva secole, cu o puternica si durabila influenta asupra culturii si literaturii române… Am tradus (din) Prévert si Anna de Noailles în ultimii ani… 🙂 iata un exemplu:
    my free translation: Blood orange – Jacques Prévert

    The zipper slid down your back
    and all the happy storm of your body in love
    in the midst of the shadow
    suddenly broke out
    And your dress falling on the waxed parquet
    made no more noise
    than an orange peel falling on a carpet
    But underneath our feet
    its tiny pearly buttons cracked like pips
    Blood orange – precious fruit
    the tip of your breast
    has drawn a new line of good fortune
    inside my palm
    Blood orange – lovely fruit
    Midnight Sun…
    * * *
    https://myvirtualplayground.wordpress.com/2014/05/31/midnight-sun-alesund-norway/

    • P.S. si Anna de Noailles… 🙂
      https://myvirtualplayground.wordpress.com/2014/11/21/garde-ton-ame-ouverte-aux-parfums-dalentour-anna-de-noailles/
      * * *
      am aflat anu’-trecut ca un liceu francofon bucurestean poarta numele ei.

      • În fond e româncă cu rădăcini românești, dar franțuzoaică prin adopție, ca și tine de altfel. Printre frumoasele sale poezii, are și una care îmi place și ți-o împărtășesc deși sunt sigură că ai citit-o:

        La vie profonde

        Être dans la nature ainsi qu’un arbre humain,
        Étendre ses désirs comme un profond feuillage,
        Et sentir, par la nuit paisible et par l’orage,
        La sève universelle affluer dans ses mains !

        Vivre, avoir les rayons du soleil sur la face,
        Boire le sel ardent des embruns et des pleurs,
        Et goûter chaudement la joie et la douleur
        Qui font une buée humaine dans l’espace !

        Sentir, dans son coeur vif, l’air, le feu et le sang
        Tourbillonner ainsi que le vent sur la terre.
        – S’élever au réel et pencher au mystère,
        Être le jour qui monte et l’ombre qui descend.

        Comme du pourpre soir aux couleurs de cerise,
        Laisser du coeur vermeil couler la flamme et l’eau,
        Et comme l’aube claire appuyée au coteau
        Avoir l’âme qui rêve, au bord du monde assise…

        Franța este o țară uimitoare și minunată. Am descoperit-o mai mult prin istorie, literatură (nu am vizitat-o încă), dar o descopăr și datorită ție și altor oameni minunați care scriu despre ea.
        Sănătate, bucurii și o săptămână spornică !

        • da, o stiu… superba! 🙂 Pacat ca opera ei nu s-a tradus si-n România… ah, Anna de Noailles NU e românca, ci frantuzoaica – 1/2 de origine româna: mama grecoaica, tata român, nascuta la Paris… 🙂 – La comtesse Anna-Élisabeth de Noailles, née princesse Bibesco Bassaraba de Brancovan, est une poétesse et romancière française, d’origine roumaine, née à Paris le 15 novembre 1876 et morte à Paris le 30 avril 1933. http://fr.wikipedia.org/wiki/Anna_de_Noailles
          * * *
          nu-i cazu’ meu care-s ROMÂNCA nascuta în România din parinti români(RIP), cetateana franceza naturalizata, pe când sotu’ meu si copiii nostri sunt francezi… 🙂 Franta-i patria mea adoptiva unde voi fi trait mai multi ani decât în tara-mi natala… 🙂 deci voi fi vorbit si scris mai mult franceza & engleza decât limba-mi materna, pe care sper si vreau sa cred c-o stapânesc înca onorabil… 🙂
          * * *
          N.B. sincere multumiri pentru vorbele-ti generoase despre Franta… SPER si-ti doresc s-ajungi pe meleagurile franceze, de care-s „legata” visceral – à la vie, à la mort… ❤ cu amicale gânduri, cu stima si cu drag, Mélanie NB

    • Merci beaucoup, chère Melanie pour votre commentaire ❤ . Știu deja de această traducere a ta, minunată, ca de altfel și celelalte traduceri de ale tale pe care le-am citit. Așa am observat înclinația ta pentru frumos în artă, mai ales poezie, care este semnul frumuseții sensibile. O zi frumoasă în continuare !

  3. Mulțumesc Melanie pentru lămuriri. Deci Anna de Noailles a avut bunici români dinspre tată; copii tăi cu bunici români dinspre mamă știu româna ? Tu vorbești româna foarte bine, dragă Melanie.