Arhive lunare: Mai 2015

Privește zâmbind

zambet
sursa foto: google.com

Dincolo de sens,
zâmbetul ce vine din
suflet arată
pacea interioară,
seninătate.

***

În oricare zi
un chip împodobit cu
zâmbet – e soare.

***

Privește zâmbind,
oglinda sufletului
vorbește curat
înveselindu-l și
pe cel supărat.

© Georgeta R.M.

www.youtube.com/watch?v=lCbiKePDw9c

Anunțuri

6 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Citate despre zâmbete

Această prezentare necesită JavaScript.

4 comentarii

31/05/2015 · 5:03 pm

Despre libertatea de a ne reinventa

Cunoaștere, înțelegere, acceptare, autenticitate,transparență spre autodepășire ținând cont că avem libertatea de a ne reinventa, pentru o bună conectare cu lumea din jur, cu multă iubire:
www.youtube.com/watch?v=YioNmGuR53s

Comentarii închise la Despre libertatea de a ne reinventa

Din categoria Motive pentru condei

Music for reading – Chopin, Beethoven, Mozart, Bach, Debussy, Liszt, Schumann

Comentarii închise la Music for reading – Chopin, Beethoven, Mozart, Bach, Debussy, Liszt, Schumann

Din categoria Motive pentru condei

Dansul ideilor…

Când dansul ideilor e o magie
iar la-ndemână îmi sunt creionul și hârtia
le-nșir pe foaia albă – gând, emoție
trăiri ce în vers, în poezie, sunt grația.

Poate primăvara e de vină, armonia,
cu soare blând, cu zvon de ploaie,
cu flori tămăduitoare ce își arată bucuria,
cu susurul iubirii din anotimpul ce învie.

Poate de vină-i vara și ciocârlia
și marea artă păsărească în zbor
ce ne încântă cu triluri din nevoia
de cuibul dragostei și-un odor.

Sau poate simfonia toamnei – chintesenție,
când dansul ideilor e o magie…

© Georgeta R.M.

Albinoni – Simfonia în G major

6 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Citindu-l pe Arghezi…

În lumina nopții gânditoare…

Cum stau și din pervazul ferestrei
spre cerul nopții albastru plin de stele
privesc, lumina nopții gânditoare
mă-mbie cu știute și neștiute chei
să dea un glas de cântec în versurile
ce or să țeasă cu fir de argint o ghicitoare:
ce vine de la sine pe căi ascunse ce par străine ?

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la Citindu-l pe Arghezi…

Din categoria Motive pentru condei

Poezii – Tudor Arghezi (I)

Descântec

Lacăte, cine te-a închis
La uşa marelui meu vis?
Unde ni-i cheia, unde-i păzitorul,
Să sfarăme zăvorul
Şi să vedem în fundul nopţii noastre
Mişcându-se comorile albastre?
Un pas din timp în timp, greoi,
Se-apropie, dar a trecut de noi.
Toţi paşii se sfârşesc şi pier
Pentru urechea ta de fier.
De-o vână-ntoarsă peste tine
Cred că atârnă din văzduh glicine
Şi, de pe bolţi, zorele
Şi muguri şi ciorchini de stele.
Cine va pune-n uşa noastră cheie
O singură scânteie?
Lumina ochiul şi-l aşază
Şi-n încăpere caută să vază.
Lacătul simte şi tresare
Cu bezna mea, ca de o sărutare.
Stea, nu poţi tu intra-n veriga lui
Şi lacătul tăcerii să-l descui?

(Din volumul Cuvinte potrivite, 1927)

Inscripție pe o ușe

Când pleci, să te-nsoțească piaza bună,
Ca un inel sticlind în dreapta ta.
Nu șovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista.
Purcede drept și biruie-n furtună.

Când vii, pășește slobod, râzi și cântă.
Necazul tău îl uită-ntreg pe prag.
Căci neamul trebuie să-ți fie drag
Și casa ta să-ți fie zilnic sfântă.

Comentarii închise la Poezii – Tudor Arghezi (I)

Din categoria Motive pentru condei

Ce legătură au eroii neamului cu Înălțarea Domnului?

”În toate bisericile din cuprinsul românismului se fac slujbe de pomenire, ba chiar și prin piațete, pe la monumentele istorice, apoi se depun coroane de flori, rostindu-se cuvinte elogioase. Să precizăm că Sfânta noastră Biserică a rânduit pomenirea lor nu doar în astfel de momente solemne, ci în fiecare zi în cadrul dumnezeieștii liturghii, când preotul, la ieșirea cu cinstitele daruri, spune: „pe eroii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român, să-i pomenească Domnul Dumnezeu întru Împărăția Sa”. Ce bine ar fi dacă am învăța de la Biserica dreptmăritoare, „mama spirituală a poporului român”, să ne amintim zilnic de ei, rugându-ne Domnului pentru sufletele lor! Dar, e suficient numai atât? Parcă e prea puțin pentru sacrificiul lor. S-ar cădea să împletim neuitarea cu truda fiecăruia dintre noi de a le imita, pe cât posibil, jertfa și dragostea pentru țară, pentru idealul sfânt al unității și demnității noastre ca neam.
Ne găsim noi, oare, răgazul de a medita la asemenea lucruri? Nu am pretenția că pot fi în asentimentul tuturor, căci unii, cu năduful grijilor în minte, vor rosti: „nu ne țin de foame noțiunile de eroism, patrie și unitate; nu ne plătesc facturile, nici ratele la bănci”. Nu zic, au și ei dreptate. Dar, fără apartenența la un neam, la o istorie, devenim mai săraci, mai înfometați, mai datori. Patria ne face să simțim că aparținem unui popor, că avem obârșii. Apărându-ne identitatea, ne apărăm pe noi înșine și pe eroii noștri, al căror sânge ne curge prin vene.
De aceea zic, să reînvățăm să ne cinstim eroii, adăugând aducerilor aminte lucrare, dăruire, jertfă și recunoștință; într-un cuvânt, iubire față de tot ceea ce este românesc, frumos şi curat”. (arhim. Mihail Daniliuc)
Sursa: doxologia.ro

Înălţarea la cer a Domnului Iisus Hristos

Nu în măria lui Ilie,
Nu cu toiagul lui Moisei,
Nu-n tunete şi străşnicie
Şi-au lepădat iubiţii săi;
Şi nu pe căi scânteietoare
S-a înălţat la cer Hristos,
Ce-nvăţături îmblânzitoare
Adus-a blând şi luminos.
Învăţătorul sfânt al păcii,
Al dragostei şi al iertării
Şi întemeietorul legii
Ce au dat putinţa învierii,
Lucea ca o steluţă blândă
În înălţimea necuprinsă,
Ce-ncepe seara să s-aprindă,
Când ziua în apus îi stinsă.
Căci El în valea cea de plângeri
Venit-au nu cu războire,
Nu ca al răsplătirii înger,
Ce-aduce dreapta pedepsire
În fumuri şi în fulgerare.
Venit-au Miel Nevinovat
Ca jertfa de răscumpărare
Ş-au fost cu spini încununat…
Venit-au pentru răbdăciune,
Smerire-a tot biruitoare;
Venit-au pentru iertăciune
Şi mila-n veci nepieritoare…
(Alexei Mateevici – Mai 1912)

Imn morţilor

„Morminte dragi, lumină vie,
sporite’ntr’una an de an,
noi v’auzim curgând sub glie,
ca un şuvoi subpământean!

Aţi luminat cu jertfe sfinte
pământul, până’n temelii,
căci arde ţara de morminte,
cum arde cerul de făclii.

Ascunse’n lut, ca o comoară,
morminte vechi, morminte noi,
de vi se pierde urma’n ţară,
vă regăsim mereu în noi!

De vi s’au smuls şi flori şi cruce
şi dacă locul nu vi-l ştim,
tot gândul nostru’n el v’aduce
îngenuncheri de heruvim.

Morţi sfinţi în temniţi şi prigoane.
Morţi sfinţi în lupte şi furtuni,
noi am făcut din voi icoane,
şi vă purtăm pe frunţi cununi.

Nu plângem lacrima de sânge,
ci ne mândrim cu-atâţi eroi.
Nu! Neamul nostru nu vă plânge,
ci se cuminecă prin voi.”

(Radu Gyr)

Comentarii închise la Ce legătură au eroii neamului cu Înălțarea Domnului?

Din categoria Motive pentru condei

O zi cu triplă semnificație istorică

Pentru români Tripla semnificaţie a zilei de 9 mai este:
proclamarea Independenţei de Stat a României la 9 mai 1877, victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945 şi Ziua Europei (1985 – Consiliul European a ales 9 mai ca Ziua Europei, apreciindu-se că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună „bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”).
Această zi este sărbătorită în toate statele Uniunii Europene, dar şi în cele care mai aspiră la integrare. În România ca în fiecare an, de Ziua Europei, și pe parcursul lunii mai au fost și sunt organizate diverse evenimente: un inedit eveniment METRO EUROPE – 8 mai – a fost deschis publicului larg la București. Periplul European oferit – aici.
La Iași Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași și SC ApaVital SA Iași au marcat Ziua Europei (9 mai) și Ziua Păsărilor și a Arborilor (10 mai), luni, 11 mai 2015, de la ora 10.00, printr-o activitate care a avut loc in Parcul dendrologic din Copou, aflat in custodia ApaVital. Astfel sub genericul „Europa păsărilor și a arborilor” elevi de la Colegiul National „Garabet Ibraileanu” în urma acestei „expediții” își vor exprima impresiile sub forma unor eseuri cu tema „De la arbore spre carte”, îndrumați de prof. învățător Bogdan Sebastian Lisnic. Tot la Iași sub genericul „Europa, MAI aproape 9” – aici.
Și la Suceava, s-au desfășurat o serie de acțiuni de interes public, astfel Biroul Francez de la Casa Prieteniei, în colaborare cu Biroul Informațional al Regiunii Schwaben, a organizat sâmbătă, 9 mai, începând cu ora 11:00 un eveniment dedicat Zilei Europei, sub genericul Unité en diversité.

Ziua Europei, sărbătorită de Biroul Francez de la Casa Prieteniei, Suceava:
www.youtube.com/watch?v=pmVIaGO8VwY

Această prezentare necesită JavaScript.


newsme.ro
ziare.com/suceava

De asemeni pe esplanada din fața Universității Ștefan cel Mare, Ziua Europei a fost marcată anul acesta printr-o manifestare în aer liber:
www.youtube.com/watch?v=J9HrK6nkcoE
www.youtube.com/watch?v=dYsWx1d-LFQ

4 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Primavară blagiană

Sub semnul Zilei Europei și a Anului Internațional al Luminii, în acest an în luna mai au loc ample manifestări culturale la Sebeș, Cluj și multe alte centre din țară dar și din străinătate ce marchează împlinirea a 120 de ani de la nașterea lui Lucian Blaga.
Lucian Blaga gânditor și creator al unui sistem filozofic propriu este primul mare poet român care a reuşit să sincronizeze sub semnul expresionismului formele poetice româneşti cu cele europene.
Poeziile sale din ciclul ”Poemele luminii” ce au ca origine tema iubirii, temă care s-a extins pe parcurs, ne-a descoperit un concept esențial pentru existență și anume cunoaşterea prin iubire a lumii, a Universului:
”Lumina ce-o simt
năvălindu-mi în piept când te văd
oare nu e un strop din lumina
creată în ziua dintâi,
din lumina aceea-nsetată adânc de viață”.

Acest elan din Poemele Luminii îl descoperim și în primavara blagiană care redeschide un ciclu vital, restabilește un circuit prin redescoperirea tinereții, explozia vegetală, înflorirea, un spectacol inepuizabil al esențelor, cu rezonanțe metafizice:

Primăvară

A cunoaşte. A iubi
Înc-o dată, iar şi iară
a cunoaşte-nseamnă iarnă
a iubi e primăvară.

A iubi – aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.

A cunoaşte. A iubi.
Care-i drumul? Ce te-ndeamnă?
A cunoaşte – ce înseamnă?
A iubi – de ce ţi-e teamă?
printre flori şi-n mare iarbă?

Printre flori şi-n mare iarbă,
patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit,
cu rumoare şi ardoare
de albine re-ncarnate.
Înc-odată, iar şi iară,
a iubi e primavară.
www.youtube.com/watch?v=5vdtPvYDpHA

Focuri de primavara

Îngînînd prin văi tăria
sună ramul, sună glia.
Focuri ard, albastre ruguri.
Pomii simt dureri de muguri.

Prinşi de duhul înverzirii
prin grădini ne-nsufleţim.
Pe măsura-naltă-a firii
gîndul ni-l dezmărginim.

Ce-am uitat aprindem iară.
Sub veşminte ne ghicim.
Căutăm în primăvară
un tărîm ce-l bănuim.

Căutăm pămîntul unde
mitic să ne-alcătuim,
ochi ca oameni să deschidem,
dar ca pomii să-nflorim.

11 comentarii

Din categoria Motive pentru condei