Un iniţiat şi temeinic cunoscător al fenomenului literar românesc

”O carte frumoasă este o fereastră larg deschisă asupra necunoscutului şi miragiile ei ce ne-au întâmpinat dintru început nu le mai uităm niciodată”. (Perpessicius)
Perpessicius

”Asupra unui principiu cred că este toată lumea de acord, acela anume că textul oricărui scriitor, cu atât mai mult al lui Eminescu, are drepturi suverane faţă de indiferent ce sugestii sau intervenţii străine şi că nici un editor nu este îndreptăţit să nesocotească sau chiar să transige cu acest principiu”. (Eminesciana – Perpessicius)
Perpessicius – Dumitru S. Panaitescu a fost un istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române.
Filolog prin pregătire, erudit prin anii petrecuți în bibliotecă,descifrator al manuscriselor eminesciene și mai înainte al manuscriselor slavone, sau al celor românești scrise în chirilică, încă de pe când lucra la Biblioteca Academiei, Perpessicius, descins din speța istoricilor literari obișnuiți cu răsuceala arhaică a frazei, a durat o ediție a Operei lui Eminescu utilă și specialiștilor, dar și iubitorilor de rând ai lui Eminescu. (…)
„…ediția Perpessicius, prin această luminare a manuscriselor, este cea dintâi ediție care poate fi utilă criticului și esteticianului care și-ar propune un studio asupra procesului de creație a lui Eminescu; ei vor găsi, într-o oglindă limpede, toate chipurile lăuntrice și caracteristice ale unui poem, putând astfel să urmărească nu numai variantele lui 7 materiale, dar și variantele estetice…“
Notele și variantele sunt adevărate porți prin care cititorul poate pătrunde într-o cetate reconstituită, ca într-un muzeu care a trudit și fructificat întreg patrimoniul. Perpessicius și-a legat numele de cel care este cap de linie, în cultura română, sporindu-și valoarea de editor, istoric și critic literar prin aceea că a prezentat întreg laboratorul de creație al celui mai mare poet ce l-a avut România. (…)
Perpessicius urmărește în ediția sa toate împrejurările care pot fi puse în legătură cu diferitele poezii, ecourile biografice și istorice înregistrate de ele, răsunetele lor în critica contemporană și în interpretările de mai târziu, încât erudiția editorului iese la iveală de fiecare dată. Tudor Vianu a recunoscut pasul enorm făcut înainte de ediția Perpessicius. Prin publicarea postumelor s-a putut descoperi compuneri de o frumusețe inefabilă și s-a cunoscut astfel modul de lucru al poetului. (…)
Munca de Sisif, la care s-a înrobit aproape treizeci de ani a pus capăt ambițiilor comerciale, greșelilor filologice ale unor editori de ocazie, prin publicarea unui Eminescu necunoscut și mai ales prin publicarea poemului Împărat și proletar, Strigoii sau a fragmentului Egipetul, prin care opera eminesciană s-a îmbogățit. Valorificarea întregului patrimoniu literar a fost continuată de alți istorici literari, care au făcut mereu uz de cercetările lui Perpessicius. (…)
Volumul Eminesciana a fost socotit de Perpessicius un adevărat jurnal al avatarurilor trudnicei sale cercetări asupra manuscriselor eminesciene. El mărturisea că „din fiecare pagină o flacără jucăușă îți arată și drumul și tezaurul. Apropie-te cu smerenie și sufletul poetului, prezent în fiecare silabă și-n fiecare stih oricât de tainic, îți va vorbi și va pune capăt îndoielilor tale”. (Farmecul manuscriselor)

Fragmente din Prefață de Ileana Ene
Volumul de față, Eminesciana, a fost intitulat astfel de Dumitru Panaitescu-Perpessicius, pentru ediția ce o pregătea pentru tipar și care a apărut în 1971, la două luni după sfârșitul său din viață, cuprinzând 430 pagini. Gândul său a fost de a reuni la un loc studiile, articolele, de inegală extensie, pe care le-a scris de-a lungul timpului despre viața și opera lui Eminescu, cât și prefețele și introducerile la volumele de Opere I–VII, marea ediție critică, pentru care și-a petrecut peste 30 de ani în intimitatea manuscriselor eminesciene. (Din Nota editorului)

Extras din Eminesciana de Perpessicius
https://lucianskyes.files.wordpress.com/2010/02/perpesicius-eminesciana.pdf

Perpessicius şi recuperarea moştenirii literare eminesciene
Opera lui Perpessicius despre Mihai Eminescu
Perpessicius, erou de roman
Casa memorială Perpessicius

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

2 răspunsuri la „Un iniţiat şi temeinic cunoscător al fenomenului literar românesc

  1. La Perpessicius, şi „menţiunile” erau fundamentale!
    Şi-a „vărsat” ochii, la propriu, pe manuscrisele lui Eminescu!
    Doar Petru Creţia s-a mai apropiat cu atîta devotament, competenţă şi acribie empatetică, pînă la sacrificiu, de manuscrisele eminesciene.

    Apreciază

    • Practic și-a dedicat viața cercetării și punerii în valoare operei lui Mihai Eminescu pe care și-o dorea cunoscută la adevărata ei valoare și acesta e un lucru remarcabil, (perpessícius s.m. (fig.) Unitate de măsură în privința capacității de a edita texte cu dificultăți ◊ „Nici măcar un Perpessicius n-a fost de-ajuns (și un «perpessicius» devine, simbolic, unitate de măsură ori o «monetă» a jertfei).” R.lit. 12 I 84 p. 1 (din n.pr. al criticului Perpessicius, care și-a consacrat viața publicării și cercetării operei lui M. Eminescu) dexonline.ro/definitie/perpessicius) căci, după cum am aflat citind despre Eminescu, printre altele, am aflat că ”Perpessicius face parte din categoria numelor stimate de toată lumea şi neglijate de toţi pentru că nu stîrnesc controverse. I se recunosc politicos meritele, atunci cînd împrejurarea o cere şi este lăsat fără regrete în grija specialiştilor”.
      Contribuția sa în zona istoriei și criticii literare este foarte importantă și mi-am adus aminte cu drag de el.
      O după amiază frumoasă și cât mai plăcută !

      Apreciază