Arhive lunare: Ianuarie 2016

W.A. Mozart – Symphony No. 23 in D Major

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

157 de ani de la Unirea Principatelor Romane

La mulți ani, România !

Mulțumesc pentru vizită.

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Placido Domingo – Piensa En Mi

4 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

În ianuarie

ninsoare2

Ianuarie,
feerie de iarnă
din fulgi albi și moi.

Unul azi a poposit,
fir de povestit.

***

Poetul este
un păzitor al limbii –
o asumare
dulce, anevoioasă
sau visătoare.

***

Rază de soare,
vis de ianuarie –
o strălucire:
unirea, gând și faptă,
o conștiință.

© Georgeta R.M.

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Părintele nuvelei românești

Această prezentare necesită JavaScript.

Lectura operei lui Ioan Slavici, poate fi citită și prin grila proverbelor și aforismelor, având în vedere interesul lui Ioan Slavici pentru genul aforistic și enigmatic cercetat și prezentat de Adela Drăucean în cartea ”De la proverb la aforism în opera lui Ioan Slavici”. Folosirea unor zicători sau proverbe de tipul:
„Căci vorba veche, obrazul subțire cu cheltuială – azi foarte mare – se tine”,
„Să deie cine are de unde, căci de aceea gaură-n cer nu se face”,
„Ai, Doamne, mila de el și dă-i ceea ce nu are!”,
„Am rămas ca țiganul la pagubă”
arată influența literaturii populare asupra stilului de povestitor a lui Ioan Slavici care se poate sesiza încă din scrierile sale memorialistice (1937).

Alte aforisme, proverbe, citate:
Vremurile vin; vremile se duc: lumea merge înainte, iară omul, când cu lumea, când împotriva ei. (Popa Tanda)
Nepriceperea este şi ea o vină, dacă alţii suferă de pe urma ei. (Mara)
Banul e mare putere, el deschide toate uşile şi strică toate legile. (Mara)
Pe vrăşmaşul pe care nu-l poate birui tot omul cu minte şi-l face tovarăş. (Moara cu noroc)
Iubirea e din altă lume şi se iveşte din senin, fără ca să ştii de ce, se dă pe faţă, fără ca să ştii cum, şi te duce fără ca să ştii unde. (Mara)
Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa. (Educație rațională)
Era, se vede, pe acolo, prin înălţimile nestrăbătute de ochiul omenesc, cineva care nu lăsa să cadă nici o poamă pe pământ, ci le culegea toate la timpul potrivit. (Rodul tainic)
Fă trei cruci şi zi „Doamne-ajută!” când treci pragul casei, fie ca să ieşi, fie ca să intri, căci lumea din întâmplări se alcătuieşte, iar întâmplarea e noroc ori nenorocire, şi nimeni nu ştie dacă e rău ori bun ceasul în care a pornit, nici dacă va face ori nu ceea ce-şi pune de gând. (Pădureanca)
Prieteni are cel ce ştie să şi-i facă! (Mara)
Avea dreptate Sfredeluş: nu-i a bine să umble cu bani agonisiţi pe nedrept. (Hanul ciorilor)
E greu, e foarte greu când ai voi să-i grăieşti cuiva o vorbă, care-ţi vine din fundul inimii şi nu poţi; e însă mai greu când simţi că numai această vorbă poate să alunge gândul rău pe care şi-l face despre tine un om la care ţii. (Moara cu noroc)
Nu se poate să-i faci unui om o mai mare nedreptate decât să-l mustruluieşti pentru o greşeală pentru care-şi face el însuşi destule mustrări. (Moara cu noroc)

***

Nu pierde din vedere ce şi cine eşti şi fă totdeauna numai ceea ce se potriveşte cu personalitatea ta.
Poate omul să se lepede de drepturile sale, dar nu şi de datorii.
Nu e armă mai puternică decât inima curată.
Pe cei tari îi încântă sarcina grea.
Dascălul este cel mai mare lucru în sat, cel mai mare lucru în ţară.
E mai bine o dată şi din toată inima, decât de multe ori şi fără de nicio noimă.
Minciuna în toate împrejurările îl umileşte pe om şi se poate scuza, dar nu se poate ierta, căci nu se poate şti unde are să ajungă cel ce începe cu ea.
Citeşte, iubite amice, cărţile şi vei vedea că numai ceea ce am greşit am zis de la mine. Fă aşa cum te povăţuiesc ele, totdeauna cu toată inima ceea ce faci, şi viaţa ta va fi plină de veselie, lumea ta plină de lumină.
Acesta e rostul adevărat al artei: ea are să ne înalțe unde înșine prin noi nu ne putem ridica.
Ceea ce îi dă operei de artă viață este efectul ei.

Imagini slideshow: slideshare.net

10 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

De Ziua Culturii Naționale

Mulțumesc pentru vizită !

12 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Din zilele lui ianuarie

”Poezia e un oaspete rar; poezia e un polen eretic așezat rareori în tine, pentru care nu știi cui să mulțumești. Cuvintele sunt fulgere, marea poezie însă nu este făcută din cuvinte. Materia primă a marii poezii este frigul”Aura Christi

Aceleasi ostiri invizibile

Aceleasi ostiri invizibile
îmi aduc noaptea.
Sunt pregatita sa-i fiu
însotitoare si oaspete.
Neavând nevoie de mine,
aceasta venetica sublima
asteapta demult ceva,
de la o stea la alta stea
trecând cu fapturile-i
galese, reci, prin
extatica febra a adâncimii.
Înaintând fara tinta,
ea o cauta în plutire.
S-o alint? S-o cutremur? Ce-as putea
sa-i aduc din ceea ce sunt acum:
o rostire de sine, un bulgar de sare,
crescând din amintirile verzi
ale perlelor, – un vânt de mare sau
– ca pe vremuri – un cântec de drum?…

Cititor de vise aspre

Ctitor de vise aspre,
de dulci poveri pe umeri,
adânc în ochiul miezului
de noapte-nmarmurit,
din ceruri lin cobori,
sub pleoape-mi vii anume
viclean sa-mi lasi dovada
linistilor de veci…
si-abia de ma trezesc
din frica grea de mine,
si-abia de mai astept
duhu-mi batrân sa smulga
din neagra ta comoara
ca fulgeri mânios,
mi-arunci si amanetul –
cumpana clipei bune.
si pâna sa ma-ntunec
în pacea grea, de veci,
ca întelesul tandru
în tina lumii treci.

Utopia cutremurată

Cred. Mărturisesc. Cu frică şi cu tremur întreb:
Tată al meu, Carele eşti în ceruri,
cine sunt eu, de mi-ai dat puterea cea de toate zilele,
puterea să ascult discursurile îndrăgostite
ale Golului, ale Nimicului;
cine sunt eu, de mă uit împrejur cu o mie de ochi odată,
aşteptând solii greşelilor, fărădelegilor, babiloniilor
ajunse în cerurile şi pre pământurile care totul iartă;
cine sunt, din care împărăţie m-ai adus aici?
Ce caut eu aici?
Şi de ce mă bucur cu voluptate de beznă,
de frig, de nesomn, de moarte? –
bestie rănită, reflexivă, crescând din sine pe măsură ce anii trec,
minune cutremurată, utopie, cu tremur pierdută,
cu tremur recâştigată.

Trembling Utopia

I believe. I confess. Frightened and thrilled I ask:
My father who is in Heaven,
who am I so that you gave me the daily power,
the power to listen to the love talks
of the Void, of the Nothing:
who am I so that I watch around with a thousand eyes at once,
waiting for the messengers of the mistakes, of the crimes, of the chaos
that have reached the all-forgiving heavens and earth;
who am I, what kingdom have you brought me from? What am I doing here?
Why am I so delighted with darkness,
cold, vigil, death?
– wounded beast, reflexive beast, growing out of itself as time goes by,
shivering wonder, utopia, lost in the tremble, regained with the tremble.

(Aura Christi – Poezii)

„Mihai Eminescu – Veronica Micle. Replici”, scenariu de Pușa Roth si Costin Tuchilă, fragment. Muzica: Laurențiu Profeta

Comentarii închise la Din zilele lui ianuarie

Din categoria Motive pentru condei

Festivalul literar „Mihai Eminescu” a ajuns la ediția a XXV-a

festivalul-mihai-eminescu 2016

Cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului literar „Mihai Eminescu” se va desfășura în acest an, în zilele de 13 şi 14 ianuarie, în Suceava, Gura Humorului, Călineşti Cuparencu şi Putna.
Potrivit reprezentanților Centrului Cultural Bucovina, invitaţii ediţiei din acest an sunt Theodor CODREANU, Nicolae GEORGESCU, Vasile SPIRIDON, Mircea A. DIACONU, Liviu PAPUC, Valentin AJDER, Nicolae CORLAT, Ion FILIPCIUC, Constantin Cristian BLEOTU și Vasile TĂRÂŢEANU.
„Festivalul îşi propune să comemoreze şi să promoveze imaginea poetului Mihai Eminescu în preajma zilei de naştere a acestuia şi aduce în atenţia publicului, prin lansările de carte, cele mai noi apariţii editoriale din anul anterior, despre viaţa şi opera poetului naţional. Cele mai bune volume de exegeză eminesciană vor primi Premiul de excelenţă Mihai Eminescu, acordat de Societatea Scriitorilor Bucovineni, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina şi un Premiu special finanţat de Societatea Scriitorilor Bucovineni”, se arată într-un comunicat de presă trimis de reprezentanții Centrului Cultural Bucovina.
Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina şi Societatea Scriitorilor Bucovineni, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, Colegiul Tehnic „Petru Muşat”, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Primăria Municipiului Gura Humorului, Centrul Cultural Gura Humorului, Primăria Comunei Şerbăuţi, Mănăstirea Putna şi Primăria Comunei Putna.
Programul festivalului:
View original newsbucovina.ro

Comentarii închise la Festivalul literar „Mihai Eminescu” a ajuns la ediția a XXV-a

Din categoria Motive pentru condei

La noi poezia…

La noi poezia are cel mai frumos vers –
l-a întrupat Eminescu, lumină în univers.

mihai eminescu
Numai poetul

Lumea toată-i trecătoare,
Oamenii se trec şi mor
Ca şi miile de unde,
Ca un suflet le pătrunde,
Treierând necontenit
Sânul mării infinit.
Numai poetul,
Ca păsări ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpului:
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde păsări ca el
Se-ntrec în cântări.
(Mihai Eminescu)

Din străinătate

Când tot se-nveseleşte, când toţi aci se-ncântă,
Când toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori,
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.

Şi inima aceea, ce geme de durere,
Şi sufletul acela, ce cântă amorţit,
E inima mea tristă, ce n-are mângâiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.

Aş vrea să văd acuma natala mea vâlcioară
Scăldată în cristalul pârăului de-argint,
Să văd ce eu atâta iubeam odinioară:
A codrului tenebră, poetic labirint;

Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, liniştiri,
Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice şoptiri.

Aş vrea să am o casă tăcută, mitutică,
În valea mea natală, ce undula în flori,
Să tot privesc la munte în sus cum se ridică,
Pierzându-şi a sa frunte în negură şi nori.

Să mai privesc o dată câmpia-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile şi albe le-a ţesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.

Melodica şoptire a râului, ce geme,
Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,
Cântarea în cadenţă a frunzelor, ce freme,
Născur-acolo-n mine şoptiri de-un gingaş dor.

Da! Da! Aş fi ferice de-aş fi încă o dată
În patria-mi iubită, în locul meu natal,
Să pot a bine zice cu mintea-nflăcărată
Visările juniei, visări de-un ideal.

Chiar moartea, ce răspânde teroare-n omenire,
Prin vinele vibrânde gheţoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme în dulce liniştire,
În visuri fericite m-ar duce către nori.
(Mihai Eminescu – 1866, 17/29 iulie)

Rugăciunea Unui Dac

Sursa foto

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

La început de an 2016

fulgi sprintari

Pragul dintre ani trecut,
vesel, repede a început
Anul Nou ca să înșire
zilele spre folosire,
cu zăpadă și cu ger
din al iernii alb caier.

Pregătiți acum de iarnă
cu paltoane sau cu blană,
cu fular, căciuli sau fes:
cu căldură ne-am ales
și astfel iarna ne surâde,
cu iubire ne cuprinde
și ne oferă jucării,
fulgii ei sprințari și vii.

Și mai este o bună știre,
aveți mult timp de gândire,
cugetări de filozof,
seara pe lângă foc,
focul vesel din cămin
unde oamenii se-adună
gândurile să și le spună
și să fie împreună.

Anul Nou ce a venit
vi-l doresc binevenit,
plin de bucurii, succese,
cu schimbări bune, alese,
sănătate, fericire,
vise dragi spre împlinire.

8 comentarii

Din categoria Motive pentru condei