Arhive lunare: Octombrie 2016

Întâlniri cromatice

paduri-toamna-garbo-ro

 

 

 

 

 

 
Din întâlniri cromatice
dispar și noi culori apar,
tomnatice îmbinări de dulce-amar
cu laitmotiv de accente orfice.

E toamna cu al ei abecedar
sub cerul când luminos, ferice,
când plin de gândurile iernatice
ce-și conturează un inedit tipar.

Și cu păduri înflăcărate până-n zare
văd toamna cum de verde se subție
doar brazii înalți au cutezare

de alean, de dor, ca să ne ție,
cu roade bogate împreună, ca ajutoare,
până la primăvara ce o să vie.

© Georgeta R.M.

Sursa foto

11 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Onor la tricolor

În curcubeul toamnei
într-un octombrie al excelențelor,
onor la tricolor:
demnitate, onoare, cinste patriei.
Căci dragostea de țară
e arma cea mai bună, tare,
strămoșii ne-o lăsară
ca leac, ca hrană și afirmare.

Georgeta R.M.

7 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Artistul este un apostol al frumosului și al armoniei

„Lacul oglindește stelele pentru că vrea să fie cer”. (Lucian Blaga)

Fiecare om are între darurile primite și darul libertății. Făcut după chipul lui Dumnezeu, omul se bucură de libertate, atât de mult încât Îl poate refuza chiar pe Creator. Fără libertate, arta ca formă de căutare și realizare a frumosului nu este posibilă. Arta este născută dintr-o libertate interioară și are capacitatea de a propune libertatea. Artistul este un apostol al frumosului și al armoniei. Arta se naște din armonia interioară a sufletului artistului și propune armonia. Artistul are libertatea, inspirația și metoda de a transfigura materia. Arta este o formă de spiritualizare a materiei. Piatra, lemnul, sticla capătă formă, culoare și, astfel, ele spun o poveste. Aerul primește viață, se transformă în sunete armonioase și apoi în emoții și, ascultând aceste sunete, oamenii primesc și ei viață. Prin arta sa, artistul are libertatea de a vorbi oamenilor. Artistul are și libertatea de a alege mesajul pe care dorește să-l transmită. El poate transmite o stare personală, trecătoare sau o idee în care să se regăsească întreaga umanitate. Libertatea în artă se vede și din faptul că opera de artă la un moment dat trăiește independent de artist, trăiește și după trecerea artistului din această viață. Opera capătă viață și autonomie. Atunci se formează o trinitate: public, artist și frumos. În această trinitate artistul însuși se poate uimi, se poate hrăni din opera sa. (…)
Fragment din Arta – expresie a libertății

4 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Tâlcul toamnei

tâlcul toamnei

 

 

 

 

 

De prin văi ușoare cețuri se ridică
și soarele topește dantelata brumă,
natura întreagă parcă iarăși se animă
căci tâlcul toamnei este să fie tonică.

Un rod bogat născut din grasa humă
și al cerului disc solar e o armonică
ce aduce un vesel trai în casă la căldurică
uitând de ceață, brumă, – e viața ce se afirmă.

Atâtea roade gustoase care au sorginte
din raza lunii, stelelor, a soarelui
și-un primitor pământ nasc inimii cuvinte

ca să dezvăluie lumii să ia aminte
că toate ale cerului, pământului
sunt de la al nostru bun Părinte.

© Georgeta R.M.

Sursa foto

4 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Culorile toamnei

Echilibru prin
terapii cromatice,
culori de toamnă.

7 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Muzica e cea mai veche formă de expresie, mai veche chiar decât limbajul. (Yehudi Menuhin)

Știați că la inițiativa muzicologului şi violonistului Yehudi Menuhin la 1 octombrie 1975 a fost stabilită și organizată pentru prima dată de Consiliul Internaţional al Muzicii, Ziua Mondială a Muzicii, în conformitate cu rezoluția adoptată în cadrul Adunării Generale de la Lausanne, în 1973, ca să se promoveze arta muzicală, idealurile de pace și prietenie între popoare și culturi, schimbul de experiență și aprecierea valorilor estetice.
Conform filozofiei sale Menuhin a mărturisit că dorește să-și trăiască viața în mod blând, creator și cu umor și că ceea ce trebuie să ne ghideze este răspunsul copiilor, bucuria lor când învață să danseze, să cânte, să trăiască împreună.


Violonistul este fenomenul uman deosebit distilat la o potență rară – jumatate tigru, jumătate poet. (Yehudi Menuhin în ”The compleat violinist: thoughts, exercises, reflections of an itinerant violinist”)

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Toamna în poeme


Mulțumesc pentru vizită !

12 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Ștefan Octavian Iosif

Terține

Aş vrea să cânt, să-mbrac în mândre rime
Norocul rar ce-n cântec nu încape,
Că nu e vers pe lume să-l exprime,

Ci ca-ntr-un murmur nesfârşit de ape
Ce se revarsă-n valuri de-armonie.
Din mii de glasuri ce-l vrăjesc de-aproape.

Sărmanul suflet cearcă, şi nu ştie
Ce ton să prindă, ce cuvânt s-aleagă,
Căci toate-l cheamă,îl strigă şi-l îmbie…

Iar eu stau mut, — şi-aş sta vecia-ntreagă
S-ascult uimit la glasurile-acele,
Privind în ochii tăi albaştri, dragă —

Vis întrupat al visurilor mele!

Lumea lor
Bunica

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Din muzica toamnei

Ascultă din muzica toamnei
cum sunetul povestește poeme
și într-unul din ele
dispar în acorduri dileme
să apară acea limpezime
ce izvorăște din inima dragostei.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la Din muzica toamnei

Din categoria Motive pentru condei

Giuseppe Verdi

Giuseppe (Fortunino Francesco) Verdi (09/10 octombrie 1813, Le Roncole, ducatul Parma – 27 ianuarie 1901, Milano, Italia), compozitor romantic italian, unul dintre cei mai influenţi compozitori ai secolului XIX.
Talentul său s-a manifestat de timpuriu. Iniţial, şi-a câştigat existenţa ca organist la Milano, unde a început să compună şi opere; în 1839, Oberto a fost pusă cu succes în scenă la Scala şi a marcat începutul lungii colaborări dintre Verdi şi editura lui Giulio Ricordi. Următoarea sa operă, Rege pentru o zi (Un giorno di regno, 1840), nu a avut succes, dar Nabucodonosor (1842) a reprezentat primul său mare triumf, fiind urmată de o altă operă devenită extrem de cunoscută, Lombarzii (I Lombardi alla Prima Crociata, 1843). Lucrările scrise după aceea au reprezentat numai capodopere: Rigoletto (1851), La Traviata (1853), Aida (1871) şi cele două opere ale deplinei maturităţi, Otello (1886) şi Falstaff (1890), compuse după ce Ricordi i-a fãcut cunoştinţă cu Arrigo Boito.
Lucrările lui Verdi sunt adesea prezentate pe scenele operelor din întreaga lume şi, depăşind limitele specifice genului, unele teme au intrat de multă vreme în cultura populară – cum ar fi ,,La donna e mobile” din Rigoletto, Va, pensiero“ (Corul robilor evrei) din Nabucco, ,,Libiano ne ‘lieti calici” (Cântec de pahar) din La Traviata şi „Marşul“ din Aida. Capodoperele lui Verdi încă domină repertoriul standard, chiar la un secol şi jumătate după crearea lor.

View original post

Giuseppe Verdi – La Forza del Destino – Overture
Giuseppe Verdi – Gran valzer brillante

3 comentarii

Din categoria Motive pentru condei