Arhive lunare: Ianuarie 2017

Poezii

Anamneză

Puterile cuvântului le ştiu
şi nu de-acum şi nici de prin aproape,
ci de pe când mi se purtau pe ape
în oglindirea cerului sălciu,
precum in deltă duhul dimineţii
închipuie icoane din nimic,
în pelican se’ncuibă şi’n chitic
şi’ngreunează cimbrii şi scaieţii.
Rostesc şi totul se preface’n rost:
Ologul zburdă, ciungul vă mângâie,
vă’mbrăţişaţi cu cel mâncat de râie,
lunatecul surâde’n adăpost,
aude surdul, orbul vede, sfinte
vi-s târfele cetăţii, prin ce spun
se’ntoarnă osândiţii din surghiun,
cuvântul meu răzbate şi’n morminte.
Uimiţi, voi credeţi că scornesc minuni
ca să-mi arăt puteri nepământene.
Minunea, vai !, e numai pentru lene.
La spaime sacre când veţi fi imuni?
Sunt om ca voi, dar om încuvântat.
Miracolul e fapta mea cea bună.
De-acum nici o durere n’o să spună
că mi-a cerut un leac şi nu i-am dat.

Axion

M’apropii de tine cu dulce sfială,
ca aburul gliei de slava domoală,
şi cumpăn văzduhul ca norul stingher,
uşor pentru humă, prea greu pentru cer.
Mă bucur de tine cu dulce cântare,
ca scoica’ntr’o undă, ca roua’ntr’o floare,
că numai prin tine suflarea-mi scânteie
a opta lumină pe reci curcubeie.
Mă mântui prin tine cu dulce minune,
cum gândul nu ştie, cum graiul nu spune,
cum numai oglinda făptura mi-o’ngână,
cu-o faţă’n lumină, cu alta’n ţărână.
Si cântu-te, Doamnă, cu dulce uimire,
cu inima prinsă pe strună subţire,
ca steaua’ntr’o rază, ca măru’n parfum,
cercând veşnicia pe clipa de-acum. ”

de Bartolomeu Valeriu Anania

Anunțuri

9 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Incursiuni în al cincilea anotimp

grigore-vieru-femeia-al-cincilea-anotimp

Timp imaginat,
al cincilea anotimp,
o reverie.

Odihnă a naturii,
visul Anului.

*****
În gesturi simple
regăsim armonia,
meditație.

*****
Timpul muzical
un univers semantic,
viziuni sonore.

Spre inima femeii,
scara iubirii.

Georgeta R.M.

Al cincilea anotimp

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Flautul fermecat – Uvertură

Dintr-o legendă
o muzică vibrantă:
Flautul fermecat.

*****
Music of Mozart
full of charm and optimism
the joy to live.

Georgeta R.M.

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

5/24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române

Aspirația unității naționale, gândindu-ne la trei lucruri fundamentale: pământ, cultură și credință a vibrat de-a lungul veacurilor pe întreg spațiul românesc. Datorită istoriei sale zbuciumate, patria noastră, cea străbună (de pe vremea geto-dacilor) a început să-și vadă visul împlinirii începând cu 5/24 ianuarie 1859, anul Unirii Principatelor Române, ce a reprezentat un prim pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar roman.
Pentru dreptul la identitate și unitate națională, emancipare socială și națională, apărarea credinței și a tradițiilor noastre, de-a lungul istoriei, au luptat cu însuflețire, până la jertfă bravi români și mari bărbați ai neamului românesc, lupte care au culminat cu înfăptuirea Unirii din 24 Ianuarie 1859, când a fost ales Al. Ioan Cuza ca Domn al celor două Principate Românești, Moldova și Țara Românească. Apoi s-a continuat cu obținerea Independenței din anul 1877 (cu alipirea Dobrogei și pierderea sudului Basarabiei) și Marea Unire înfăptuită începînd cu 27 martie 1918 – unirea cu Basarabia, 28 noiembrie 1918 – unirea cu Bucovina și culminând cu 1 decembrie 1918 – unirea cu Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul, zi care a fost proclamată mai târziu Ziua Națională a României. Toate categoriile sociale ale poporului român au fost însuflețite de oameni cu înalte idealuri ca: Al. Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, mitropoliții Sofronie Miclescu al Moldovei și Nifon al Țării Românești, Costache Negri, Vasile Mălinescu, Barbu Catargiu, frații Ion și Dumitru Brătianu, Alecu Russo, Anastasie Panu,C.A. Rosetti, Gh. Magheru, Ion Roată și mulți alții.
Unirea din 1859 a reprezentat deci o etapă esențială pe drumul unității naționale și o reprezentare sub toate aspectele ei, ținând cont de condițiile sociale, interne și internaționale în care a avut loc, o găsim în ”Istoria României” – Academia Română.

Cel care a compus melodia ”Hora Unirii” pe versurile compuse de Vasile Alecsandri la rugămintea acestuia este compozitorul Alexandru Flechtenmacher, fiul unui mare jurist braşovean care a rămas în istoria României moderne şi prin acest cântec care a răsunat din piepturile unioniştilor ca ” să vadă sfântul soare/Într-o zi de sărbătoare/Hora noastră cea frățească/Pe câmpia românească !”

Unirea Principatelor Romane – 5/24 Ianuarie 1859

La mulți ani, România !

Scrie un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Sfântul care a apărat învățătura despre Iisus Hristos

Precum ochiul este atras de frumuseţea celor văzute, la fel şi mintea curată este atrasă de cunoaşterea celor nevăzute. Omul are două aripi: harul și libertatea. (Sf. Maxim Mărturisitorul)
21-sf-maxim-marturisitorul

Având o gândire profundă și originală opera Sfântului Maxim Mărturisitorul este o sinteză creatoare având ca temă principală teologhisirea patristicii răsăritene și prin aceasta maturizarea ei. Prin înțelepciunea, sfințenia și operele sale teologice Sf. Maxim Mărturisitorul unul dintre marii teologi ai Biserici, autor a numeroase scrieri exegetice, ascetice și dogmatice care a sintetizat întreaga filozofie creştină şi profană, a rămas un autor de referință pentru teologia și spiritualitatea ortodoxă prin concepţia sa despre existenţă, despre Dumnezeu, om şi lume și cunoscut de asemeni ca sfântul care a apărat învățătura despre Hristos.
Dintre cuvintele înţelepte şi frumoase ale Sfântului Maxim Mărturisitorul:
1.„Când patimile stăpânesc mintea, o leagă de lucrurile materiale şi, despărţind-o de Dumnezeu, o fac să se ocupe de acelea. Când însă o stăpâneşte iubirea de Dumnezeu, o dezleagă de toate legăturile lor, înduplecând-o să dispreţuiască nu numai lucrurile ce cad sub simţuri, ci însăşi viaţa noastră vremelnică (…) Dragostea este o dispoziţie bună şi afectuoasă a sufletului, datorită careia el nu cinsteşte nici unul dintre lucruri mai mult decât cunoştinţa lui Dumnezeu.” (sursa)
”Cunoștința lucrurilor sensibile nu e cu totul străină nici de puterea minții, și nu ține cu totul nici de lucrarea simțurilor, de percepție, ci se află la locul de întâlnire a minții cu simțirea sau a simțirii cu mintea, făcând prin sine legătura între ele.” (pg. 285)
”Precum lumina soarelui atrage ochiul cel sănătos, așa și cunoștința lui Dumnezeu atrage spre sine, în chip firesc, mintea curățită prin dragoste.” (pg. 291)
”Cel curat vede la sfârșitul luptelor pe Dumnezeu.” (pg. 295)
”Puterile de căutare și de cercetare ale celor dumnezeești sunt sădite în firea oamenilor ființial, de către Făcător, prin însăși aducerea ei la existență. Iar descoperirea lucrurilor dumnezeești le împărtășește prin har puterea Duhului Sfânt.” (pg. 297) Sursa:
(Lumina celui nevăzut. O privire teologică în raționalitatea creației și teoriile științifice recente despre Univers, vol. I, Ed. Univ. din București, 2016)
Alte surse:
Scrierile Sf. Maxim Mărturisitorul
Viața Sf. Maxim Mărturisitorul

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Versuri inspirate din cugetările Sf. Maxim Mărturisitorul

Prefacerea în duh a virtuților
e când îl iubești curat pe Dumnezeu,
și atunci se adaugă trăirilor
o conștiință lucrătoare, de arheu
în lumina și iubirea Lui mereu.

Georgeta R.M.

Scrie un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Și dacă…

foto 5

Şi dacă ramuri bat în geam
Şi se cutremur plopii,
E ca în minte să te am
Şi-ncet să te apropii.

Şi dacă stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.

Şi dacă norii deşi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc
De tine-ntotdeauna.

de Mihai Eminescu

Angela Gheorghiu – Si daca ramuri bat in geam

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Eminescu între fizică și poezie

Pe la începutul secolului al XX-lea, Eugeniu Speranţia spunea că acela în care Eminescu n-a pus nimic, ori nu este cult, ori nu este român. De aceea a şi fost considerat Eminescu poet naţional, totodată – barometru între analfabetism şi şcolaritate, dar şi între estetism şi scientism, între disciplinar şi transdisciplinar etc. Şi un Ion Barbu a avut o minte genială, împărţind-o între poezie şi matematică, dar n-a stârnit atâtea controverse precum mărturia că el, Eminescu, a avut dintotdeauna o preocupare ştiinţifică şi literară (mărturie dintr-o scrisoare către Veronica Micle), ordinea celor două cuvinte având semnificaţia ei, ocultată sistematic însă de mai toţi comentatorii săi. Ion Barbu ne-a uşurat identificarea prin dubla lui personalitate realizată în operă: matematician, sub numele de Dan Barbilian, poet – sub acela de Ion Barbu. Dar autorul Jocului secund a ştiut că despărţirea celor două domenii este „artificială” (la nivel de limbaj specializat) şi ne-a atras atenţia că poezia şi geometria se-ntâlnesc undeva în înalt, într-un loc luminos, între niveluri de Realitate, ceea ce abia transdisciplinarii contemporani au înţeles „jocul”. E singura cale de a evita confuzia punctelor de vedere, de a distinge în disciplinar potenţele terţiului tainic ascuns, dincolo de rigorismul raţionalismului cartezian al ştiinţei şi esteticii. Fără o asemenea „concesie” translogică, oamenii de ştiinţă n-ar fi putut conveni niciodată că fotonul este, simultan, corpuscul şi undă. Deşi a trăit şi a creat în plină ascensiune a fizicii cuantice, un geniu ca G. Călinescu n-a putut să se desprindă de zidurile disciplinarităţii, în ciuda strădaniei de a fi multidisciplinar şi interdisciplinar, încât dorinţa lui de a practica o critică totală n-a ieşit din cadrele unei erudiţii impresionante, însă, din păcate, atinsă de opacitatea acelor ziduri. Aşa se explică de ce el a înţeles doar parţial geniul ştiinţific al lui Eminescu (a admis, bunăoară, competenţa în ştiinţa economiei), coroborându-i fragmentarium-ul fie cu diletantismul, fie cu simptomele produse de un imaginar sifilis, care a provocat nu doar tragedia ultimilor şase ani de viaţă (vezi intoxicaţia fatală cu mercur), dar şi o îndelungată, inutilă controversă asupra vieţii şi operei poetului, prelungită până în zilele noastre. Slavici, care i-a fost în preajmă, de la Viena până la îmbolnăvire, spune în amintirile sale: „Nu era ramură şi ştiinţă pentru care el n-avea, cum zicea, particulară slăbiciune, şi când se-nfigea în vreo chestiune, citea un întreg şir de cărţi privitoare la ea.” Ieronim Bariţiu aprecia că citea atât de mult şi de divers, încât oricât de genial ar fi cineva, n-ar fi putut asimila tot ce parcurgea. Avea dreptate, căci Eminescu mai deţinea un secret esenţial, acela al vederii dincolo de livresc („Nu e carte să înveţi”, zice el în În zadar în colbul şcolii), un simţ pe care, astăzi, îl numim transdisciplinar şi pe care puţini îl pot înţelege, cu atât mai puţin disciplinarii. În cartea sa, de la care am pornit aceste glose, profesorul de fizică Ioan Câmpan (Eminescu, magul călător, Editura Sigma, 2007), evocă o conferinţă a lui Octav Onicescu, de la Academia Română, consemnată de Edgar Papu. Cunoscutul fizician vorbise despre capacitatea vizionară, în spaţiul ştiinţei, a poetului nostru. (…)
Eminescu între fizică și poezie de Theodor Codreanu din Revista Bucovina literară nr. 3-4 (martie-aprilie) 2016
Continuare pe:
https://vasilegogea.files.wordpress.com

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Sonet în iarnă

Ce este gerul ce viețuiește în iarnă
decât un mesager al unui anotimp,
să înțeleagă mai mult fiecare-n timp,
să prețuiască lumina ca pe o hrană.

Cunoașterea de sine, un scop util și scump
e parte din lumina peregrină
din școala vieții, cu rol ca să susțină
și gratitudine pentru acest răstimp.

De căutăm a dragostei prezență
în inimă și cu minte luminată
dă șansă nouă, omenirii, în existență,
ca dragostea și cinstea să răzbată.

Și o să aflăm o taină cunoscută
ce e cuprinsă în Lumina Nevăzută.

© Georgeta R.M.

9 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Poeme haiku de sezon

Această prezentare necesită JavaScript.

Frosty days
superb ice flowers
art forms.

clipart-3

 

Their sleigh
flying like snowflake,
on the hill.

clipart-3

 

Cold and snow
winter beauty
season games.

clipart-3

 

White snow
joys of winter
cheerful children.

clipart-3

 

Snowflake ornament
vitality – winter
green fir branches.

12 comentarii

Din categoria Motive pentru condei