Anamneză
Puterile cuvântului le ştiu
şi nu de-acum şi nici de prin aproape,
ci de pe când mi se purtau pe ape
în oglindirea cerului sălciu,
precum in deltă duhul dimineţii
închipuie icoane din nimic,
în pelican se’ncuibă şi’n chitic
şi’ngreunează cimbrii şi scaieţii.
Rostesc şi totul se preface’n rost:
Ologul zburdă, ciungul vă mângâie,
vă’mbrăţişaţi cu cel mâncat de râie,
lunatecul surâde’n adăpost,
aude surdul, orbul vede, sfinte
vi-s târfele cetăţii, prin ce spun
se’ntoarnă osândiţii din surghiun,
cuvântul meu răzbate şi’n morminte.
Uimiţi, voi credeţi că scornesc minuni
ca să-mi arăt puteri nepământene.
Minunea, vai !, e numai pentru lene.
La spaime sacre când veţi fi imuni?
Sunt om ca voi, dar om încuvântat.
Miracolul e fapta mea cea bună.
De-acum nici o durere n’o să spună
că mi-a cerut un leac şi nu i-am dat.
Axion
M’apropii de tine cu dulce sfială,
ca aburul gliei de slava domoală,
şi cumpăn văzduhul ca norul stingher,
uşor pentru humă, prea greu pentru cer.
Mă bucur de tine cu dulce cântare,
ca scoica’ntr’o undă, ca roua’ntr’o floare,
că numai prin tine suflarea-mi scânteie
a opta lumină pe reci curcubeie.
Mă mântui prin tine cu dulce minune,
cum gândul nu ştie, cum graiul nu spune,
cum numai oglinda făptura mi-o’ngână,
cu-o faţă’n lumină, cu alta’n ţărână.
Si cântu-te, Doamnă, cu dulce uimire,
cu inima prinsă pe strună subţire,
ca steaua’ntr’o rază, ca măru’n parfum,
cercând veşnicia pe clipa de-acum. ”
Foarte frumoase rânduri, mi-a plăcut mult, mai ales versul „şi cumpăn văzduhul ca norul stingher,/ uşor pentru humă, prea greu pentru cer.”. Nu-l știam pe acest mitropolit.
Versurile sale au o expresivitate poetică deosebită în care sunt evidente sensuri ale sacrului. Da, a fost un mitropolit (ÎPS Părinte Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului) plin de har, luminat, care a răspândit lumină în jurul său atât prin cuvântul său cât și prin scrierile sale. Mulțumesc de trecere și comentariu. Toate cele bune !
Mulțumesc și eu, seară bună! 🙂
Mulțumesc, o seară cât mai plăcută !
Sa-l vezi in Profesionistii, emisiunea moderata de Eugenia Voda, sa vezi puterea cu care „spulbera” fiecare cuvant, n-as fi spus ca are atata gingasie in versuri… multumesc Georgeta R.M. pentru ca mi-ati facut cunostinta cu poeziile sfintiei sale.
Am văzut această emisiune încă de acum câțiva ani și pe care am revăzut-o de două ori (timpul petrecut ascultând și reascultând emisiunea Profesioniștii ca și altele de pe you tube unde sunt înregistrări cu sfinția sa au fost clipe petrecute cu rost cum bine spune și Potecuța). Tocmai citeam în Dacia literară/2012 unde este un capitol dedicat acestui mare om: Clepsidra umbrelor: Mitropolit și scriitor Anania (pag. 33 -83)
Mulțumesc de vizită și comentariu. O zi frumoasă !
S-au prefăcut în rost clipele scurse la citire. Mulţumesc!
Și eu mulțumesc pentru gândul tău exprimat atât de frumos. O seară plăcută!
Bonjour ou Bonsoir Georgeta
Quand je suis de passage sur ton blog
Je le regarde et j’aperçois une grande lumière
Je me dis que sur celui-ci, j’ai une personne
avec de la gentillesse dans le cœur
Cette amitié est pour moi un paysage
Où on y viens qui efface les moindres petits nuages
L’amitié ce n’est pas un feu de bois, loin de là
C’est de partager ensemble
Des moments intenses de toute beauté
Merci à toi, d’être là
C’est un pur bonheur rempli de douceur
Passe une belle journée ou une belle soirée
Bisous , Bernard https://img11.hostingpics.net/pics/961197bouquetmimosakumquat.jpg