Acasă » 2018 » martie

Arhive lunare: martie 2018

Reclame

Poezii – Nichita Stănescu

”Cuvintele sunt umbra de aur în conştiinţă a materiei”– Nichita Stănescu

Cântec de primăvară

Desigur, primăvara mi-a ţâşnit din tâmple.
De umbre, umerii îmi şiroiesc, tăcut,
prea bine mi-e şi nu mă mai pot rumpe
de aerul rotund ce m-a-ncăput.

E-ntâia oară când rămân fără de viaţă,
de primăvară-ncercuit cu frânghii,
până miresmele îmi dau un pumn în faţă,
trezindu-mă, le-adulmec şi le mângâi.

Şi mor a doua oară, când îmi taie chipul
pala de raze atârnând de crengi
şi iar mi se roteşte-n păsări timpul,
când pasul tău răsună pe sub crengi.

Cu văzu-nchis, simt cum îmi bat peste sprâncene
imaginile tale, clinchetând.
Mor sacadat şi reînviu din vreme-n vreme,
de-otrava morţii sufletu-mi eliberând.

O, primăvara flăcări roşii-nalţă.
Pe rugul lor mi-e sufletul întins
până miresmele îmi dau un pumn în faţă,
şi mă trezesc, şi-nving şi sunt învins.

Gând 3

Dacă n-aş crede în mesajul meu literar, nu aş
scrie. Pur şi simplu, n-aş crede şi… e o falsă
modestie să spui „domnule, eu scriu pentru că
iubesc poezia… da’ nu prea cred dacă am talent,
dacă n-am talent”. Eu cred foarte mult în
talentul şi în vocaţia mea, pentru asta mi-am
jertfit întreaga mea existenţă, ca să adaug, cu o
picătură în plus, sensibilităţii contemporane o
formulare mai nouă, mai adecvată etcaetera.

Alegerea culorii

Inima mea îşi alege culoarea
Ea îşi alege propria ei culoare, culoarea pe care-o avea încă de dinainte de a şti că o are.

Inima mea îşi alege culoarea cea fără umbră, cea nemişcătoare.
Cea care se vede chiar şi atunci cînd ţii pleoapele-nchise

şi – asemeni deplinului soare,
tot timpu-n el însuşi,
tot timpu-n afară,
în acelaşi loc
şi pretutindeni,
purtînd istoria lumii în fiecare rază
cum poartă frumosul ou de pasăre în el
istoria tuturor păsărilor
până la punctul solemn din care începe
istoria zborului
care poartă în el istoria mişcărilor toate
până la punctul solemn de unde
începe
istoria însăşi
a luminii.
Inima mea îşi alege culoarea
roşie, îşi alege
roşu vertical,
roşul pe care l-a pulsat
necontenit, roşul pur

hrană a gândurilor
roşul care s-a născut sânge
ca să devină idee,
care s-a născut pasăre
ca să devină zbor.
Roşu, roşu vertical
cascadă, pantă de deal
săltând din oul secundei
ovalul de ou,
şi înfăţişat nouă
ca un ecou
pe care sfera-l întinde
oricând şi oriunde,
naştere, zestre
a lui
A FI schimbîndu-se în
ESTE.

Sursa: https://poetii-nostri.ro/nichita-stanescu-autor-25/

Reclame

Ion Pillat un poet în căutarea esenţei poetice a sufletului românesc

Academician, antologator, editor, eseist, poet tradiționalist și publicist român Ion Pillat s-a născut la 31 martie 1891 în București; este descendent, prin tată, al unei vechi familii cu sânge aristocratic, de boieri de țară din ținutul Fălciului, iar mama lui este fiica lui Ion C. Brătianu, cunoscutul politician Ion Brătianu, care a fost adesea evocat în poemele sale (Bunicul, Bunica). A rămas în conştiinţa publică literară ca o personalitate complexă cu rafinate şi vaste preocupări artistice căutând inspirație în poezia populară românească, pe care a considerat-o ”de o desăvîrşire artistică şi de o adîncime lirică neîntrecută, izvorul unei inspiraţii româneşti valabile”, fără să renunțe și la alte surse de inspirație literare, muzicale, sau din pictură, dar nu numai din acestea ci și din din experienţele călătoriilor făcute, oglindind o bogată erudiție.
Într-un registru inedit a explorat filonul prețios al naturii având ca arie de inspirație anotimpul toamnei în diverse chei, cu o dispoziție plină de fantezie, o mărturisire metaforică care ne dezvăluie atașamentul față de culorile toamnei cu paleta sa largă de semnificații, simbolică, în care atmosfera autumnală devine muzică de fond poetic în opera sa:
”Mi-am ctitorit viata pe dealurile toamnei.
Prin viile de aur ca banii dintr-o salbă,
Pe al colinei mele împodobit pieptar,
Închis-am fericirea în strimtul ei hotar
De nuci bogaţi în umbră, umbrind o casă albă”
.
(din Ctitorii).

Brumărel

Cu soarele azi galben ca fagurii de miere,
În jurul meu se-nchide un măr boltit de mere.

Din ram eu rup ca-n basme un rod de aur și
O, pom vrăjit de toamnă, nu poți să mă reții.

Prin ramuri desfăcute ușor de mîna mea,
Zăresc comoara viei și-odihna ei mă vrea.

Sub un butuc de viță rămîn culcat pe spate –
Privesc în gol la cerul cu ape neschimbate.

În mîna iau ciorchina cu bob de chilimbar
Și o ridic spre soare, sus. Raza lui cu jar

Fantastic o pătrunde : un lampion aprins ;
Îi sug lumina dulce și focu-i m-a cuprins.

Beau soare. Dar un piersic cu brațul gol m-agață
Și îmi lipsește sînul, pietros și mic, pe față.

Eu îl sărut cu dinții, și poama lui cu sînge
Stropește pătimașa iubire ce o frînge.

O, toamnă, vrăjitoare mai tare decît moartea
La tine intru-n slujbă cît mă va ține soarta.

Dă-mi frunza ta ce sună cu galbenii din lună,
Dă-mi pe covorul foilor iar coborîtul oilor ;

Dă-mi în zăvoi sitarii, pe miriște ogarii,
Și peste zarea drumului, albastru, sulul fumului ;

Dă-mi în iatac sulfină, pe ceruri dă-mi lumină,
Și scîncetul cucoarelor pe liniștea ogoarelor ;

Și dă-mi un muc stufos, la umbră să stau jos,
Să scriu pe fruntea gliei tot calendarul viei.

Una din cele mai fecunde ipostaze ale creaţiei sale în care a căutat să redea esenţa poetică a sufletului românesc din care face parte, sunt Poemele într-un vers, care deși par să aibă o formă poetică austeră arată rafinament, erudiție, o autentică și valoroasă mânuire a metaforei în care descoperim frumusețea reflecției.
Aceste poeme au ca trăsătură principală concentrarea ideii poetice într-un vers ce pot induce o stare de meditaţie spre deosebire de poemele mai lungi unde ideea poetică este dezvoltată. Cititorul are posibilitatea să vină cu aportul său în interpretarea poemului devenind, într-un fel, coautor. În acest sens se apropie de poemele haiku japoneze.

Poeme într-un vers:

Arta poetică
Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas.

Reîntoarcere
Am pribegit cu zeii, la oameni să mă-ntorc.

Ciocârlia
Din praştia câmpiei lumina cântă sus.

Marinarul
Din larg zăream pământul, pe ţărm privesc în larg.

Tinereţe
Pe frunza toamnei pasul sfios al căprioarei.
Toamna copilăriei
Mireasmă de gutuie într-un iatac bătrân.

Poetul
Stă încărcat de versuri ca toamnele de rod.

Păstorul
Cu fluierul la gură cum tace, codrul cântă.

Amintirea
La cuib, o rândunică prin suflet zboară lung.

Sfârşit de iarnă
Cocorii ţipă. Gheaţa din suflet mi se sparge.
Sursa: poezie.ro

Proclamația Marii Adunări Centenare, citită în Chișinău pe 25 martie 2018

Marea Adunare Centenară de la Chişinău, R. Moldova

Semnale simbolice de unitate ale provinciilor istorice care, în 1918, s-au unit cu România

Un important semnal simbolic este realizat la Suceava, Alba Iulia și Chișinău unde a fost realizată expoziția „Centenarul României Mari”, expoziție realizată de Muzeul Bucovinei în colaborare cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul Național de Istorie al Moldovei din Chișinău. Manifestarea urmăreşte informarea publicului asupra însemnătății istorice a Centenarului Marii Uniri cât şi prezentarea evenimentelor dedicate sărbătoririi Centenarului României – care vor fi organizate pe întreg parcursul anului 2018:
https://www.newsbucovina.ro/evenimente/218215/expozitia-centenarul-romaniei-mari-la-suceava-alba-iulia-si-chisinau
Și la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Unirea Basarabiei cu România este marcată prin mai multe manifestări după cum aflăm din știrile următoare:
https://www.newsbucovina.ro/evenimente/218447/unirea-basarabiei-cu-romania-marcata-la-usv-prin-mai-multe-manifestari-inclusiv-printr-un-spectacol-al-ansamblului-arcanul
https://www.newsbucovina.ro/evenimente/218407/spectacolul-unire-n-cuget-si-n-simtiri-dedicat-unirii-basarabiei-cu-romania-la-cinema-modern
Informarea publicului asupra însemnătății istorice a Centenarului Marii Uniri și în Sala de Artă „Elena Greculesi” a Bibliotecii „I.G. Sbiera” din Suceava:
https://suceavalive.ro/conferinta-cu-tema-100-de-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-la-biblioteca-bucovinei/
În contextul acestei zile, Patriarhia Română anunţă următorul program al acestei zile aniversare:
http://basilica.ro/100-de-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-27-martie-1918-27-martie-2018/
Participanți activi la Actul Marii Uniri de la 1918, George Tofan, Ion Inculeț, Alexie Mateevici, Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu și Ion Pelivan și mulți alții, intelectuali ce din străvechea provincie românească a Moldovei din care faceau parte, Basarabia întreagă, Bucovina de Nord și Herța care acum ne sunt vecini datorită contextului istoric potrivnic, au contribuit la înfăptuirea măreţului act istoric al unirii Basarabiei cu patria-mamă. Astfel, cu gândul la Basarabia am aflat citind diverse articole pe aceeași temă de Basarabia de azi, în Basarabia de altădată, că pe 29 martie 2018, în şedinţa Consiliului Municipal din Suceava va fi citită Declaraţia de Unire a Sucevei cu Republica Moldova și de antologia „Basarabia de altădată (cu imagini de azi)”, realizată de Liviu Papuc şi Olga Iordache şi apărută la Editura Alfa, Iaşi, 2017, în perioada 1858-1939.
De asemeni tot în cursul lunii martie:
Comuna Putna a adoptat „Declarația de Unire” cu Basarabia în „Ierusalimul neamului românesc”:
https://www.monitorulsv.ro/Local/2018-03-24/Comuna-Putna-a-adoptat-Declaratia-de-Unire-cu-Basarabia-in-Ierusalimul-neamului-romanesc
Mesaj unionist de la Vicovu de Sus pentru Liceul „Mihai Eminescu” din Edineţ, Republica Moldova
https://www.monitorulsv.ro/Local/2018-03-24/Mesaj-unionist-de-la-Vicovu-de-Sus-pentru-Liceul-Mihai-Eminescu-din-Edinet-Republica-Moldova
Strășeniul s-a înfrățit cu orașul Slănic-Moldova din România:
http://hotnews.md/articles/view.hot?id=47862
De altfel tot mai multe localități din Moldova au semnat declarații de Unire cu România:
http://diez.md/2018/02/25/lista-tuturor-localitatilor-din-republica-moldova-care-au-semnat-declaratii-de-unire-cu-romania/

Când vine primăvara

Când vine primăvara
natura toată scrie poezii,
cum aș putea să uit că ziua
aceasta e dedicată ei
cea mai frumoasă poetă
ce îi inspiră pe mulți alții
vrăjiți de frumusețea ei ?

© Georgeta R.M.

În fiecare operă muzicală trebuie să găsim ceva din farmecul primăverii – Robert Schumann
Alexandra Dariescu plays Schumann’s Abegg Variations, Op.1

Oglinda zilei

Oglinda zilei
începe primăvara,
o poezie.

© Georgeta R.M.

Zăpadă târzie

Fulgi mari și pufoși
o zăpadă târzie,
sfârșit de iarnă.

***

Vin semne bune
cu zăpada târzie,
hrană pentru sol.

***

Speranță după
frig și înghețul sosit,
revigorare.

© Georgeta R.M.