Arhive lunare: mai 2018

Părintele Gherasim Putneanul, bătrânul ierarh cu chip luminos

Despre ierarhul născut la data de 30 mai 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca, înălţat în trei scaune, în toate cele trei provincii româneşti în preajma ierarhilor titulari de la Arad, Buzău și Suceava (http://www.cuvantul-ortodox.ro/gherasim-putneanul/ ), am găsit o frumoasă prezentare biografică și de suflet a dr. Stelian Gomboș, atât pe internet, cât și în Revista de teologie și cultură a Arhiep. Sucevei și Rădăuților ”Candela” nr.11-12, noi. – dec. 2017, pag. 26 – 27
Alături de această frumoasă prezentare aș aminti și de „Letopiseţul de mătase” care este un volum omagial, dedicat „înţeleptului cu barbă de nufăr”, ce constituie o veritabilă biografie scrisă cu drag a Părintelui Gherasim Cucoşel Putneanul, avându-l autor pe Constantin Hrehor.

Stelian Gombos

Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinţei creştine, suntem capabili să ne cinstim şi să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinţei precum şi personalităţile marcante, universale şi naţionale, care au amprentat istoria, veacurile şi locurile cu activitatea, cu viaţa şi cu învăţăturile ori scrierile lor mult folositoare!…

Anul acesta, în această zi de praznic, 06 decembrie, închinată Sfântului Ierarh Nicolae – Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, comemorăm împlinirea a treisprezece ani de la naşterea în viaţa cea veşnică a Împărăţiei Cerurilor a unui mare cunoscător şi mărturisitor al istoriei bimilenare româneşti, totodată şi apologet al dreptei credinţe creştine – Episcopul Gherasim (Cucoşel) Putneanul – după ce şi-a purtat cu toată demnitatea şi încrederea în Dumnezeu crucea vieţii şi a suferinţei, până la sfârşitul acestui drum şi pelerinaj pământesc, pentru a ajunge în viaţa cea cerească şi veşnică!…

De aceea, pentru noi toţi, din anul 2004, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sucevei şi Rădăuţilor, în perioada anilor 1992 – 2004!…

Episcopul Gherasim Cucoșel a trăit optezeci de ani, s-a născut la data de 30 mai anul 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca, județul Suceava, într-o familie de credincioși, primind la botez numele de Ioan Cucoșel. În anul 1938, a intrat la Schitul Boureni, cu intenția de a învăța muzica bisericească pentru ca, mai apoi, să urmeze studii teologice. La 10 februarie anul 1942 a ajuns într-o Școală Militară de Telegrafiști, a fost lăsat la vatră pe 24 aprilie anul 1945, iar pe 1 iulie anul 1945 a intrat ca frate la Mănăstirea Neamț. Acolo a depus voturile monahale și a primit numele Gherasim pe 23 martie anul 1946, fiind apoi hirotonit ierodiacon. În anul 1952 a fost hirotonit ca ieromonah. A urmat cursurile Seminarului Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1949-1953), apoi cursurile Institutului Teologic Universitar din București (1953-1957). În anul 1957, a fost numit egumen la Mănăstirea Neamț (1957-1962), fiind în paralel și profesor la Seminarul Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1957-1959). În anul 1962, a fost chemat la stăreția Mănăstirii Putna (1962-1977), fiind hirotesit întru arhimandrit la 22 ianuarie anul 1967. Acolo a restaurat întreg complexul mănăstiresc: biserica, turnul tezaur, turnul Eminescu, clopotnița, muzeul și chiliile, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu.

View original post

Reclame

Comentarii închise la Părintele Gherasim Putneanul, bătrânul ierarh cu chip luminos

Din categoria Motive pentru condei

Inedit

Povestea apariției unei bănci de odihnă dedicată compozitorului Giuseppe Verdi:
http://diez.md/2017/05/04/foto-curtea-academiei-de-muzica-teatru-si-arte-plastice-aparut-o-banca-dedicata-lui-giuseppe-verdi/

Comentarii închise la Inedit

Din categoria Motive pentru condei

Biserica Sfînta Treime din Siret

În prima legendă din „O samă de cuvinte” a cronicarului Ion Neculce aflăm că prima capitală a Moldovei a fost Orașul Siret căci în această așezare străveche „Dragoș-vodă, așa povestescu oamenii cum că, dacă au descălecat Țara Moldovii, au descălecat târgul Siretiului. Și i-au fost scaonul domnii(i) sale acolo. Și au făcut zamcă, cetate de pământ, și în zamcă case domnești și lângă zamcă biserică de piiatră. Și hramul bisericii este Sf(â)nta Troițe, care și până astăzi iaște și să slujaște sfânta liturghie.” (Ion Neculce – „O samă de cuvinte”, cap. I, în „Letopisețul Țării Moldovei” – Ed. Minerva, București, 1986, p. 11)
Orașul Siret, cu nume împrumutat după râul Siret, în perimetrul căruia și lângă care s-au descoperit prin cercetări arheologice dovezi de locuire permanentă începând din neolitic a avut și are puterea să renască și înflorească prin energia și voința locuitorilor săi, a voievozilor români, deși a avut parte de-a lungul istoriei sale de invazii barbare, incendii, molime și ocupații străine. Din atestări documentare precum „Dictionarul geografic al Regatului Poloniei și al altor state slave”, din materiale documentare ale bisericii romano-catolice, sau din corespondențele unor calugărilor franciscani, dominicani, din atestarea documentară a orașului în portulanul lui Angelio Dulcert au rămas unele informații din epoca medievală și un scurt istoric al acestui oraș care se presupune ca fiind primul centru urban medieval din Moldova îl puteți afla citind pe:
http://www.siretromania.ro/siret.html ,
http://www.siretromania.ro/turism/ghidturistic.pdf

Cea mai veche construcție din orașul Siret și prima construită după planul triconc, de tip bizantin este Biserica Sfânta Treime, întâlnită în epoca medievală sub numele de Capela Curții Domnești, realizată cel mai probabil în jurul anului 1358, de către Sas-Vodă deși alte surse îl amintesc pe Dragoș-Vodă ca ctitor al bisericii, după alți cercetători ar fi construită în timpul lui Petru Mușat I (1377 – 1391). Ansamblul Bisericii Sf. Treime din Siret a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004. Biserica este situată pe Dealul Sasca, toponim ce derivă de la numele voievodului, Sas-Vodă, la circa 300 m nord de locul unde tradiția consemnează existența cetății construite de Sas Vodă și este una dintre cele mai valoroase biserici din Moldova. Biserica nu prezintă picturi, fiind decorată cu discuri ceramice policrome, cărămizi și flori cruciforme, elemente care vor fi întâlnite și mai târziu în stilul construcțiilor lui Ștefan cel Mare. Vezi și:
http://anastasis-review.ro/wp-content/uploads/2016/09/07-Mihaela-Simionescu-BDT-1.pdf
Aceste rânduri le-am scris în întâmpinarea sărbătorii Sfânta Treime și pentru orașul Siret de care mă leagă frumoase și dragi amintiri din copilărie.

Comentarii închise la Biserica Sfînta Treime din Siret

Din categoria Motive pentru condei

Poeme pentru azi

Zi de Rusalii
pentru neam apostolic
lucrare sfântă.

*****

Mângâietorul
Duhul Adevărului
izvor de viață.

*****

Duh Sfânt în chip de
porumbel de lumină,
înțelepciune.

*****

Lumina lumii
prin Duhul Sfânt lucrător,
cuvintele vii.

*****

Duhul Sfânt și azi
de Iubire inspirat
e pretutindeni.
Luminând neîncetat,
cuvânt binecuvântat.

Georgeta R.M.

Comentarii închise la Poeme pentru azi

Din categoria Motive pentru condei

Printre iubitorii de carte la Salonul Literaturii Române, ediția a XV-a la biblioteca I.G. Sbiera

La Salonul Literaturii Române ediția a XV-a din 24.05.2018 care a avut loc la Biblioteca I.G. Sbiera din Suceava, al cărei manager este dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş, s-au întâlnit: scriitori, jurnaliști, publiciști și iubitorii de carte care sub Semnul Marii Unirii s-au bucurat de această întâlnire culturală din cadrul programului comun pentru România, Ucraina și Republica Moldova. În program au fost lansări de carte şi alocuţiuni ale unor invitaţi din regiunea Cernăuţi, ținutul Herța și de asemeni luări de cuvânt și a altor invitați la eveniment.
Apariții editoriale de excepție unde cercetători inimoși precum istoricul literar dr. Liviu Papuc și literata Olga Iordache au adus la lumină volumele semnate de N.A. Bogdan, considerat drept unul dintre marii cronicari ai Iaşului: ,,Basarabia de alădată”, ,,Bucovina în repere de epocă” şi ,,Iaşi. Leagăn al unirii neamului românesc”, din a căror prezentare am descoperit un Iași altruist și angajat pentru salvarea neamului românesc, pentru o Românie unită.
Au fost lansate de asemeni cărțile: cea aparținând jurnalistei și scriitoarei Maria Toacă din Bucovina de Nord, ,,Martiri români din infernul foamei”și ,,Mergi unde te poartă inima” al Susannei Tamaro în traducerea scriitoarei și ziaristei sucevene Doina Cernica.
Cărțile lansate au fost prezentate de Liviu Papuc, Olga Iordache, monahia Elena Simionovici – vicepreşedintă a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, Doina Cernica, moderatorul evenimentului fiind poetul Alexandru Ovidiu Vintilă.
Și câteva imagini surprinse de la acest eveniment de suflet și lumină puteți vedea aici:

Această prezentare necesită JavaScript.

Comentarii închise la Printre iubitorii de carte la Salonul Literaturii Române, ediția a XV-a la biblioteca I.G. Sbiera

Din categoria Motive pentru condei

Disciplina instrumentală pusă în serviciul materialului sonor, serveşte expresiei muzicale

În urmă cu 131 de ani se năştea, la Iaşi, Florica Musicescu, cea care avea să devină una dintre profesoarele de pian celebre.
”Cu desăvârşitul ei har pedagogic şi cu fermitatea care îi adusese porecla „Doamna de fier”, Florica Musicescu a ştiut să modeleze un talent rar, dublat de modestie, o mare dragoste de muncă, dorinţa de perfecţiune şi o mână care, la 12 ani, putea acoperi un interval de 12 clape. Şi-a format o doctrină proprie, bazată pe principiile şcolii lui Rudolf Maria Breithaupt, aşa-numita metodă a „braţului care conduce”, impusă pentru prima dată în România de Constanţa Erbiceanu, metoda cântatului la pian cu un aparat mare „ca şi când am cânta cu un singur deget mare, din încheietura umărului şi până în vârfurile degetelor”, după cum afirma ea. După crearea Şcolii Medii de Muzică din Bucureşti, a participat la aproape toate examenele şi şedinţele catedrei de pian, impunându-şi întotdeauna punctul de vedere”.
Sursa:http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Florica_Musicescu
”Datorită ei s-au format personalităţi precum Dinu Lipatti, Dan Grigore, Radu Lupu, Mihai Brediceanu. Florica Musicescu a predat pianul la Academia Regală de Muzică din Bucureşti, care după cel de-al Doilea Război Mondial a devenit „Conservatorul de Muzică” din Bucureşti. La începuturile formării sale, pe când era în clasa a XI-a, Dinu Lipatti s-a lovit de o problemă ce nu-şi găsea rezolvarea, până când i-a devenit profesoară Florica Musicescu. Avea dureri atât de mari la mâini, încât nu putea cânta o piesă de la început până la sfârşit. Toţi profesorii de până atunci îi recomandau pauze, însă, după cum spunea Dinu Lipatti, „cu pauze nu se putea progresa”. Marea profesoară Musicescu a înţeles de unde venea problema, i-a spus: „Tehnica ta este foarte bună, dar nu pentru mâna ta!”; şi l-a învăţat pe Lipatti să ţină mâinile într-un alt mod, ceea ce l-a ajutat să depăşească problema a cărei cauză era o prea mare încordare a anumitor muşchi. Ca orice profesor cu har, Florica Musicescu îşi adapta sfaturile la caracteristicile fiecărui elev în parte, nelăsându-se confiscată de o anumită metodă, ci creându-şi propriul stil adaptabil. Considera că „degetele trebuie să devină slujitorii gândului. Disciplina instrumentală trebuie pusă în serviciul materialului sonor, care serveşte expresiei muzicale”. Ilustrul său tată, Gavriil Musicescu, s-a născut în 1847 în sudul Basarabiei, Ismail, şi a fost compozitor, dirijor, muzicolog, înfiinţând Corul Mitropolitan Iaşi. După ce a urmat, timp de patru ani, Seminarul din Huşi şi după studiile făcute la Conservatorul din Iaşi, Gavriil Musicescu a activat ca profesor de muzică la Ismail, unde s-a întâlnit cu repertoriul coral bisericesc. A urmat cursuri de armonie şi polifonie la Sankt Petersburg, iar la întoarcerea în ţară a fost profesor de armonie la Conservatorul de Muzică din Iaşi. A fost şi directorul Conservatorului, între anii 1901 şi 1903. Un proiect drag lui Gavriil Musicescu a fost Corul Mitropoliei din Iaşi, pe care l-a înfiinţat şi pe care l-a condus din 1876 şi până la sfârşitul vieţii. Gavriil Musicescu a armonizat melodii populare, a publicat studii muzicale, recenzii, articole prin care a promovat folclorul, ca bază pentru dezvoltarea muzicii culte”.
Sursa: http://ziarullumina.ro/tata-si-fiica-pentru-pianul-romanesc-familia-musicescu-112297.html
Dinu Lipatti – Sonată pentru omul bun

Comentarii închise la Disciplina instrumentală pusă în serviciul materialului sonor, serveşte expresiei muzicale

Din categoria Motive pentru condei

Românii l-au numit pe Regele Ferdinand Întregitorul sau Ferdinand cel Loial

Motto: „Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre.” (Regele Mihai)
Ziua Independenţei României proclamată pe 9 mai 1877 şi ratificată de Parlament pe 10 mai 1877 este totodată şi Ziua Regalităţii, data de 10 Mai fiind sărbătorită ca Ziua Naţională a românilor până în 1947.

1. Ferdinand Întregitorul
”La urcarea sa pe tronul României, în septembrie 1914, Regele Ferdinand a declarat că va fi „un bun român”. Nu a fost o declaraţie demagogică, la care sunt neîntrecuţi politicienii noştri de azi. Regele a fost şi un Mare Român, dovedind-o prin faptele sale.
La al doilea Consiliu de Coroană, pe 27 august 1916, a decis intrarea ţării noastre în război alături de Antanta împotriva Puterilor Centrale (Germania şi Austro-Ungaria), pentru eliberarea teritoriilor româneşti aflate sub ocupaţie austro-ungară. Atrăgându-i-se atenţia că, întrucât făcea parte din familia dinastică germană Hohenzollern, nu avea dreptul să lupte împotriva Puterilor Centrale (aşadar, împotriva poporului său de origine), Regele a răspuns: „Dacă interesele patriei de origine ar corespunde cu cele ale României, (…) această soluţie ar fi cea mai uşoară pentru mine. Dar, scormonind adânc în conştiinţa mea, am ajuns, cu durere, la concluzia că interesele României nu merg alături de cele ale Austro-Ungariei şi, în consecinţă, cu cele ale Germaniei. A trebuit să-i impun inimii mele tăcerea; cu sufletul torturat am luat hotărârea de a-mi face datoria faţă de poporul român, ale cărui destine le conduc. Cu durere, dar cu convingerea că decizia acestei zile este singura care concordă cu destinul ţării mele.”
Ca urmare a deciziei sale, Regele Ferdinand a fost exclus din Casa de Hohenzollern. „Dinastia mea este română! Este o greşeală să afirmi că este străină, germană! Nu, ea este română. Românii nu l-au adus pe unchiul meu Carol să fondeze o dinastie germană la gurile Dunării, ci pentru a fonda o dinastie naţională. Cer pentru Casa mea onoarea de a fi îndeplinit misiunea pe care poporul român i-a încredinţat-o”, a fost răspunsul Regelui Ferdinand la această măsură luată de împăratul Germaniei în semn de represalii. Astfel, România Mare s-a înfăptuit prin jertfa a sute de mii de români care au luptat de o parte şi de alta a munţilor Carpaţi, dar şi prin jertfa personală a Regelui Ferdinand, care a preferat să-şi piardă apartenenţa la a doua cea mai veche familie regală din Europa pentru a rămâne fidel interesului naţional al României. Astfel, el şi-a însuşit deplin aspiraţiile poporului român.
După decizia luată la cel de-al doilea Consiliu de Coroană, a fost transmisă această Proclamaţie către Ţară: „Înaintaşii noştri au reuşit să întemeieze statul român prin Unirea Principatelor, prin războiul Independenţei, prin munca lor neobosită pentru renaşterea naţională. Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit pentru o clipă: Unirea românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor.“
Românii l-au numit pe Regele Ferdinand Întregitorul sau Ferdinand cel Loial. Din cuvântarea memorabilă a Regelui Ferdinand de la Alba Iulia (în ziua încoronării ca primul Rege al României Mari, pe 15 Octombrie 1922), merită să amintim acest mesaj adresat tuturor românilor: „Punând pe capul meu, în această străveche cetate a Daciei romane, Coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au făcut-o pe veci Coroana României Mari, mă închin cu evlavie în faţa memoriei celor care, în toate vremurile şi pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi jertfele lor, au asigurat unitatea naţională“.
2. Regina Maria, „mama răniţilor”
Regina Maria, care a avut un rol important pe plan extern, în susţinerea intereselor României şi a năzuinţelor de întregire a ţării, fost o regină foarte iubită de români, fiind numită „mama răniţilor”, fiindcă activa ca soră de caritate în spitalele militare, unde ajuta şi încuraja soldaţii. Ea a organizat spitalele şi a pus pe picioare întregul sistem sanitar din Iaşi, oraşul unde, în Marele Război pentru Reîntregirea Naţională, vreme de doi ani, şi-au desfăşurat activitatea Regele şi celelalte autorităţi. Deşi venită dintr-o ţară îndepărtată, ea a îmbrăţişat aspiraţiile românilor, cinstind inclusiv credinţa acestui popor. Regina Maria a pledat pentru cauza poporului român, căruia i s-a devotat, reamintindu-le aliaţilor occidentali enormul sacrificiu al Armatei Române.
Supranumită şi „Regina-soldat”, ea a lucrat direct pe front, în spitale de campanie. Nu ezita să meargă pentru a fi în mijlocul bolnavilor (inclusiv a celor cu boli molipsitoare), pentru a-i îngriji, mângâia şi încuraja. „Doctorii au încercat adesea să mă convingă să port mănuși de cauciuc când umblu printre bolnavii de tifos, dar eu mă împotrivesc, pentru că toți soldații îmi sărută mâna și nu pot să le dau să sărute o mână de cauciuc”. ,,Multe zile am rămas în mijlocul soldaților mei și Dumnezeu mi-a îngăduit să pot fi de vreun ajutor; zile de strașnică trudă, zile de întuneric, când ce vedeam erau lucruri pe care niciodată nu voi mai putea să le uit” (Regina Maria)”.
Sursa: https://irinamonica.wordpress.com/2018/05/10/concurs-fapte-ale-demnitatii-romanesti-10-fapte-ale-demnitatii-romanesti-pe-front-si-legate-de-infaptuirea-marii-uniri/

Comentarii închise la Românii l-au numit pe Regele Ferdinand Întregitorul sau Ferdinand cel Loial

Din categoria Motive pentru condei

Dimineața/Morning

Morning in the wood,
forest of thoughts in music
is so beautiful.

 

Raze de soare,
când vine dimineața
balul luminii.
Poezia naturii
muzică sugestivă.

© Georgeta R.M.

Morning in the Wood (Mozart-Haydn style)

Joseph Haydn – Symphony No. 6 in D, „Morning”

Comentarii închise la Dimineața/Morning

Din categoria Motive pentru condei

Semnificații

Zi luminoasă,
însemnătatea zilei
din România.
Independență, Blaga
uniți în Europa.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la Semnificații

Din categoria Motive pentru condei

Salonul Internaţional de Carte Alma Mater Librorum 2018 de la Suceava

Peste 25 de Edituri și Case editoriale de prestigiu din România, Republica Moldova și Ucraina au participat la Salonul Internațional de Carte Alma Mater Librorum din 3-4 mai 2018 organizat de Universitatea ”Ștefan cel Mare” – Biblioteca Universității din Suceava coordonată de prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu și întreaga sa echipă, în parteneriat cu Primăria Municipiului și Consiliul Local, eveniment special și prin invitații de marcă prof. univ.dr. Andrei Marga, scriitorul prof. jurnalist Stelian Tănase, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu care au conferențiat și prezentat aspecte importante din viața istorică, politică și religioasă română și internațională oferind frumoase și interesante momente cu motive de reflecție și care alături de alți invitați de onoare care au luat parte la lansarea unor cărți în cadrul acestui Salon de Carte au marcat Centenarul Marii Uniri 1918 – 2018 după cum puteți vedea din cele câteva imagini pe care am reușit să le surprind în timpul acestui eveniment deosebit prin diversitate, conținut și amploare.

Această prezentare necesită JavaScript.

Despre programul acestui eveniment mai pe larg, aici sau aici
și câteva selecții din cadrul evenimentului oferite de Televiziunea Intermedia Suceava, NEst TV Channel Suceava:
Salon Internațional de Carte la Biblioteca USV

Salonul Internațional de Carte și-a deschis porțile

Andrei Marga, în apărarea universităților noi

Andrei Marga:” România nu are legătură cu meritocraţia”

Stelian Tãnase, lansare de carte și conferințã la USV

Stelian Tănase: cea mai importantă problemă a României

Comentarii închise la Salonul Internaţional de Carte Alma Mater Librorum 2018 de la Suceava

Din categoria Motive pentru condei