Mihai Eminescu, colaborator la Lexiconul „Brockhaus”

”În Manuscrisul 2.255 de la Biblioteca Academiei Române se găsește o scrisoare semnată „F.A. Brockhaus” și adresată „Domnului bibliotecar M. Eminescu la Iași”. Scrisoarea a fost expediată din Leipzig, la 12 iulie 1875. A fost publicată în revista „Manuscriptum”, nr. 1, 1983, de către Mariana Petrescu-Popa. Semnătura are altă grafie decât textul (scris foarte clar, în gotic). A fost scrisă cu altă peniță și altă cerneală. Semnatarul are două intervenții pe fila 331 recto (subliniază un „dumneavoastră” și introduce un „însă”). El se referă la o scrisoare a lui Eminescu din 27 februarie 1875 și la unele „articole” pe care acesta le-a trimis semnatarului pentru a XII-a ediție a „Lexiconului de conversație” (Conversations Lexikon). Reiese din scrisoare faptul că Titu Maiorescu, pe atunci ministru al Cultelor, l-ar fi însărcinat pe Eminescu să colaboreze la publicația amintită în locul istoricului A.D. Xenopol. Brockhaus i-a scris acestuia din urmă și s-a convins că, într-adevăr, bolnav fiind, nu mai poate trimite „articolele” solicitate de către editor. Este de acord ca Eminescu să continue munca acestuia și îi trimite alăturat o circulară (care nu s-a păstrat) referitoare la condițiile colaborării. Necunoscând aceste condiții, în special faptul că titlurile „articolelor” trebuie să fie solicitate de către editor, Eminescu a trimis mai multe materiale nesolicitate. Este vorba de date referitoare la anumite personalități românești sau localități din România, date pe care semnatarul scrisorii le numește „articole”. Dintre acestea, deși nesolicitate, editorul consideră că „vor fi neapărat acceptate” cele referitoare la București și Brăila. În plus, îl roagă pe Eminescu să revadă, din ediția a XI-a a „Lexiconului de conversație” articolele: Bolintineanu, Botoșani și Brătianu.
(…)
Toate documentele sus-menționate sunt întocmite în forma unui […], din care cauză unii boieri din Sfat contrasemnează actele domnitorului lor și cu copiii și copiii copiilor. Urmează articolul despre „Botoșani”, după care Eminescu continuă: „În perioada decăderii militare a Principatelor (secolele 17 și 18) funcționarii civili erau numiți boieri. Aceștia erau fii de boieri care trebuiau, ca mari proprietari funciari, să preia servicii de stat neplătite, și prin aceasta […] noblețea oficială în familie. Această noblețe nu era însă ereditară.”
(…)
Sursa: http://www.art-emis.ro/istorie/4613-mihai-eminescu-colaborator-la-lexiconul-brockhaus.html

Reclame

Comentarii închise la Mihai Eminescu, colaborator la Lexiconul „Brockhaus”

Din categoria Motive pentru condei

Comentariile nu sunt permise.