Acasă » Motive pentru condei » În vederea înţelegerii trecutului și scrutând viitorul

În vederea înţelegerii trecutului și scrutând viitorul

Reclame

Legături spirituale
din valori europene
au format noi, speciale,
legături spirituale.
Coridoare culturale
sunt reale fenomene,
legături spirituale,
din valori europene.

Georgeta R.M.

În articolul care evidențiază cartea care l-a impus şi consacrat unanim în lumea ştiinţifică, din ţară şi străinătate, intitulată Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti (secolele X-XIV) apărută în 1974, la Editura Academiei, a istoricului acad. Razvan Theodorescu care prin conţinutul valoros al operei sale continuă tradiţia întemeiată de N. Iorga şi Gh. I. Brătianu, o tradiție de integrare a istoriei şi civilizaţiei româneşti în istoria şi civilizaţia europeană şi universală am găsit un filon important de istorie, artă, religie, etnologie și filologie și bineînțeles conceptul de coridoare culturale.
”Lucrarea, al cărui nucleu îl constituie teza sa de doctorat cu titlul Elementele bizantine, balcanice şi occidentale la originile culturii medievale româneşti susţinută în 1972 la Universitatea din Bucureşti sub îndrumarea marelui medievist Mihai Berza, a intrat rapid în circuitul ştiinţific din ţară şi străinătate,citită şi citată de mulţi mari cărturari, între care Mircea Eliade, în Istoria credinţelor şi ideilor religioase, şi părintele D. Stăniloaie în Filocalia,… a formulat teoria „coridoarelor culturale”, o viziune cu totul originală şi „relevantă pentru aria sud-est europeană şi în general pentru istoria contactelor dintre Apus şi Răsărit” cum remarca regretatul istoric Virgil Cândea. Această teză a „coridoarelor culturale”, pe care autorul o consideră „cheia de boltă a concepţiei sale despre începuturile civilizaţiei româneşti: aceea a rolului activ, dinamic, «internaţional» al părţilor occidentale şi orientale ale Dunării de Jos în circulaţia formelor culturale proprii ariilor învecinate”, a fost reţinută nu numai de istorici, ci şi de unii şefi de state. Directorul general al UNESCO, japonezul Matzura, în mesajul său de la Varna adresat şefilor de state din sud-estul Europei, spunea: „Mă bucur că şefii de state se apleacă asupra tezei pe care cercetătorul Răzvan Theodorescu a lansat-o în anul 1974”.
(fragment din Răzvan Theodorescu – istoric al artei medieval românești în context sud-est European, de Ioan Mitrea, de pe: https://biblioteca-digitala.ro › reviste › carpica sau aici),
O temă în cadrul acestui concept este și lucrarea despre ”Icoanele din Carpați” elaborată cu sprijinul mai multor cercetători din Polonia, Slovacia și Ucraina prezentată de părintele Gabriel Herea, parohul Bisericii Sfânta Cruce Pătrăuți, Suceava, la Congresul Internațional de Teologie – Criterii de recunoaștere și evaluare a picturii bizantine din perioada 20-24 mai 2017 care s-a desfășurat la Palatul Patriarhiei din București. Coridoarele culturale vor evidenția cum s-au făcut transferurile culturale în cadrul condițiilor istorice când au avut loc dramatice conflicte cultural-religioase. Această lucrare de sinteză realizată de părintele Gabriel Herea, ”Școala de artă moldovenească, interacțiuni cu spațiul polono-rutean, în secolele XV-XVI” se consideră că deschide noi direcții de cercetare în domeniul istoriei, teologiei, filologiei, etnologiei și istoriei artelor. Mai mult aici:

Repere spirituale: Daniela Rei Vișan în dialog cu părintele Gabriel Herea despre ” Icoanele din Carpați”

Deoarece relaţia cu Europa e una esenţială după cum consideră și istoricul Victor Neumann în interviul Despre melanjul cultural-confesional al Banatului Timişoarei (Fragment din volumul La taifas cu cronicarii Timişoarei de Ovidiu Forai, Editura Ariergarda, 2018.), dezvoltarea coridoarelor culturale rămâne un deziderat important, pentru o unitate și o conștiință europeană susținută de valori comune europene, cultură, etc., aici:

http://www.uniuneascriitorilorarad.ro/ARCA/2018/4-5-6_2018/21%20centenar%20interviu_4-5-6_18.html

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: