Acasă » Motive pentru condei » Satul românesc, izvor de spiritualitate și creativitate

Satul românesc, izvor de spiritualitate și creativitate

Moștenirea culturală
în satul nostru românesc
e o formă specială,
moștenirea culturală.
Coeziunea socială
este un factor părintesc
moștenirea culturală
în satul nostru românesc.
© Georgeta R.M.

Spațiul, căruia îi zicem “satul românesc”, este o realitate copleșitoare pentru ființa Neamului Românesc. Orice încercare de a defini sau caracteriza acest spațiu într-un anume moment al timpului istoric, deci orice asemenea caracterizare va fi incompletă și deci falsă.
“Satul românesc”, în totalitate și în fiecare caz particular, este un fenomen fără început sau al cărui început nu poate fi determinat.
Atunci când documentele istorice încep să pomenească, ”pentru întâia dată”, un sat românesc, acel sat apare deplin format, cu rânduieli spirituale, economice, culturale deplin așezate. Este deci limpede că actul istoric menționează o stare care era cu mult preexistentă lui(actului istoric, documentului istoric).
În ce privește modul cum este perceput “din afară” satul aici trebuie să fim conștienți că toate acele percepții sunt subiective și deci cuprind măcar un segment care nu poate fi probat.
Pomenind de literatură aici avem cazuri în care ‘satul” a fost înfățișat ca realitate edenică și în alte pagini a fost descris eminamente negativ. Și într-un caz și în altul suntem în fața unor exagerări, voite sau nevoite, făcute in buna credintă sau in rea credintă.
În realitate “satul românesc” este un trup viu și care se află în plin timp istoric, cu vremi bune și vremi rele. Dar simplul fapt că satul românesc a trecut și a supraviețuit un timp istoric foarte lung este dovadă că avem în față un trup puternic, neînfrânt, cu enormă personalitate și voință de a fi.
Așa cum spuneam, fiind un trup viu,’satul românesc” se preschimba în cursul vremii. Oamenii trăiesc în timpul istoric și sunt nevoiți să întâmpine vremile cu tot ceea ce aduc. Satul românesc nu este o “realitate arhaică”, este o realitate vie. Dar ceea ce nu se schimbă este TRADIȚIA, care nu înseamnă obiceiuri, înseamnă înțelegerea rostului vieții, a diferenței dintre bine și rău. Este semnul adevăratei vitalități, ”decorul”, detaliile vremelnice se schimbă, dar înțelegerea vieții rămâne aceeași și consecvență cu sine. Iar axa care garantează această continuitate în duh, este Biserica Ortodoxă și învățătura ei mântuitoare.
În ce privește influența “post modernistă” , după părerea mea, este marginală, mult mai puțin semnificativă decât i se dă credit și se va dovedi, în relația cu “satul românesc”, vremelnică. Faptul că în satul românesc sunt întâlnite noutățile tehnice și electronice nu arată subordonarea către “post modernism”, arată capacitatea “satului” de a integra noutățile tehnice și a le domina. Continuarea articolului aici:
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=19478
.
Satul românesc a fost mereu un izvor de inspirație pentru scriitori, poeți, pictori, sculptori, muzicieni care au surprins diverse aspecte ale universului rural în numeroase creații, așa cum aflăm din articolul Satul românesc în creațiile lirice sau din romanul Mirele de Vasile Andru despre care Valeriu Râpeanu scrie: ”Romanul Mirele pornește de la o tradiție populară – nunta postumă – și dezvăluie sensul omenesc, tulburator al acestui străvechi obicei, pe fundalul satului romanesc contemporan. Evenimentele, oamenii pe care îi cunoaște în această împrejurare îi oferă eroului carții prilejul confruntării cu propriile lui incertitudini, sugerându-i calea pe care trebuie s-o urmeze spre a se împlini ca om, revelându-i-se o nouă dimensiune a ființei sale”.
Mai multe despre acest roman care pune în lumină o tulburătoare poveste (cu rădăcini precreștine) culeasă din lumea satului puteți citi aici:

Silvia ANDRUCOVICI: Mirele lui Vasile Andru – romanul unei inițieri


.
Citiți și Boian, satul românesc de peste Ocean. Istoria incredibilă a bucovinenilor care au traversat Canada înainte de 1900, dar au rămas patrioţi din tată-n fiu


4 comentarii

  1. Poteci de dor spune:

    Ce bogaţi suntem cu toate astea şi nu vrem sau nu putem înţelege.

  2. Așa este, totuși cred în părerea că ”Ceea ce se întâmplă în satele românești este o “reașezare”,o “reinventare” la condiții istorice.”

  3. Completez pentru o mai bună înțelegere a ceea ce am vrut să subliniez și tot cu un citat din articolul de mai sus: ”Desigur stăm martori împrejurării că parte din populația satelor și mai ales dintre cei tineri, doresc să părăsească satul și să se mute la oraș. Însă între cei care doresc să plece există grupuri cu motivație diferită.
    Fără îndoială că sunt unii care pur și simplu doresc un alt mod de viață, alte profesii, alte orizonturi. Asemenea oameni au existat întotdeauna și actuala oportunitate de mișcare socială și demografică face o schimbare de felul celei pomenite,foarte posibilă. Dar,rămâne deschisă pentru viitor întrebarea, cât de fericiți sau împliniți vor fi cei care fac asemenea schimbare.
    Dar pentru marea masă a celor care pleacă din sate, această plecare este una în căutarea oportunităților materiale, altfel zis, aflarea unui câștig mai bun. (…) Majoritatea celor plecați o fac vremelnic și mulți dintre ei se reîntorc acasă mai bine pregătiți pentru viața contemporană. Cel care se va strădui să cerceteze și să înțeleagă viață unui sat va rămâne uluit cât de completă este .”
    Astfel mulți din cei care se vor întoarce vor conștientiza tocmai ce ai afirmat, vor prețui și valorifica mai bine moștenirea materială și culturală.

  4. Citiți și despre Boianul bucovinean unde a fost dezvelit vara aceasta un monument pentru părintele literaturii bucovinene, Iraclie Porumbescu, tatăl genialului compozitor Ciprian Porumbescu:
    https://vasilegogea.files.wordpress.com/2019/10/bucovina-literara.pdf , pag. 52-57

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: