Citind, rostul ascuns
al cuvântului
când îl aflăm
ne bucurăm
precum copiii.
***
Iarna, mie nu-mi pare grea
și în ea înflorește ceva,
la fel ca și primăvara,
doar că florile ei
sunt nevăzute.
***
Încurajarea, îmbrățișarea
sunt și ele chei,
spre căi de primăvară
pline de nădejde
și din merindea vieții.
© Georgeta R.M.
E puţină magie-n găsirea acelui rost, asta ne bucură atât 🙂
Chiar așa este. Dinamica vieții nu poate fi captată într-un limbaj obișnuit totdeauna. În proză dar mai ales în poezie făuritorii de cuvinte, magicieni ai evocării (că tot ai pomenit de magie) ne bucură și ne inspiră. Sunt poezii și texte seducătoare numai citindu-le dar când le recitim sau suntem mai atenți găsim înțelesuri noi, un mesaj, o altă dimensiune a cuvântului, de exemplu: repaosul poate fi văzut ca o vibrație fericită, s.a.m.d., pot fi reflecții transpuse într-un chip minunat în cuvinte.
Poezia – poezie când o citești
te scalzi în roua frumuseții
cu noi gânduri te însoțești
asta e ce fac poeții.
Citind Poezia – poezie, proza,
suspenzi timpul
învăluit de corola metaforei,
de evocări și păreri,
accesul în alte universuri
îți îmbogățește viața
și reții frumusețea
și tot ce-ți descoperi
ca important.
Da, este important să ne mai scăldăm în frumusețe și să ne îmbogățim sufletul și mintea cu ce ne este de folos. A citi unele poezii, eseuri, povestiri,…sunt ca niște traduceri mai mult sau mai puțin izbutite și când ți se pare că (ai înțeles) tradus bine te bucuri (precum copiii 🙂 ) Mulțumesc mult pentru comentariu!