Acasă » Motive pentru condei » 150 de ani de la nașterea lui Nicolae Iorga

150 de ani de la nașterea lui Nicolae Iorga

Poet, istoric, dramaturg, documentarist, enciclopedist, memorialist, gazetar, publicist, profesor universitar, academician, om politic, Nicolae Iorga a iubit scrisul și a lăsat o amprentă viguroasă în cultura română prin numeroase volume scrise, studii și articole publicate în ziarele vremii. Poliglot în adevăratul sens al cuvântului, mare savant, deținătorul a 32 de titluri științifice acordate de academii, universități și institute de învățământ superior din lumea întreagă, era descris ca:
”un bărbat în multe învăţat şi a multe scriitor, pe care, dacă aş voi să-l numesc Titu Liviu al Daciei sale Transdanubiene, ar fi să ascund ceea ce ar trebui rostit mai înainte de toate, anume : că el a scris opere istorice în patru limbi, că a mers până la izvoarele cele mai ascunse, că a prefăcut în piese de teatru povestiri istorice şi şi-a împletit numele său cu însăşi istoria… căci nu a descris numai faptele românilor, nu a publicat numai monumentele şi a străbătut cu o curiozitate ca a lui Pliniu arta, sălaşurile şi mânăstirile lor, el urmând analele turceşti, pe o întindere de cinci 45 secole, în tot atâtea tomuri le-a înfăţişat, precum a cercetat şi obiceiurile şi aşezămintele tuturor neamurilor din părţile de miazăzi şi soare-răsare ale Europei. Căci nimeni nu se bucură în atare privinţă de o mai mare şi mai răspândită faimă…” Poynter
„… Trăsăturile caracteristice izbitoare ale profesorului Iorga sunt amploarea spiritului său, universalitatea cunoştinţelor sale…” Paul Delacroix – sursa citate
Creator de publicaţii ştiinţifice şi culturale, revista Sămănătorul, apărută la Bucureşti în perioada 2 decembrie 1901 – 27 iunie 1910 a fost cea mai importantă revistă a sa care a jucat un rol important în viaţa literară a vremii constituind catalizatorul pentru înfiinţarea curentului ideologic şi literar care i-a purtat numele – „Semănătorismul” – care susţinea, printre altele, valorile naţionale tradiţionale şi folclorice şi necesitatea culturalizării ţărănimii. Nicolae Iorga a fost o personalitate care a dat substanţă culturii naţionale și școlii românești şi a influenţat puternic viaţa social-politică a României lăsând posterității o operă vastă și valoroasă, care cuprinde numeroase domenii: monografii de orașe, de domnii, de familii, istoria bisericii, a armatei, literaturii, tipăriturilor, comerțului, a călătorilor în străinătate și altele.
Eugen Lovinescu despre Nicolae Iorga lasă scris în Istoria literaturii române contemporane că:
„Mulţi l-au întrecut prin sobrietate, prin echilibru, prin eleganţă; nimeni nu l-a egalat însă prin căldura pasională: lava incandescentă a prozei sale apostolice nu s-a stins nici până azi şi, probabil, nu se va stinge, atât timp cât vor exista ochi care să se plece peste paginile învechite ale trecutului: nimic nu-i rezistă; cele mai neînsemnate şi mai uitate lucruri, «bibliotecile circulante», «bisericile maramureşene», «calendarele», «serbările de la Sibiu», «cărţile de şcoală», «o comună rurală din România», «sfârşitul examenului» se aprind la torţa incendiară a stilului d-lui Iorga şi ni se înfăţişează în plină actualitate.
Cu o astfel de forţă de a comunica, nu e de mirat că, în literatură, d. Iorga a părăsit de la început domeniul esteticei în favoarea ideei naţionale, pentru a o lărgi apoi în domeniul acţiunii politice; neputând zăbovi în recea formulă estetică, tribunul avea nevoie de ceea ce leagă pe oameni şi-i poate îndrepta spre o acţiune determinată. Pentru acest scop, puterea explozivă a temperamentului era ajutată de mijloace literare neegalate de niciunul din scriitorii noştri: ironie, vervă, susţinută până-n cele mai îndepărtate ramificaţii, patetismul, invectiva, suflul puternic al unei singure idei iraţionale se leagă în personalitatea literară a d-lui Iorga sub forma atitudinii pamfletare”.
(dintr-un articol a lui Eugen Simion din Caiete critice, Revistă editată de Fundația Națională pentru Știință și Artă, nr.12 (374) • decembrie 2018, pag. 3-11 )
În portretul pe care i-l face ziarul „Paranny” din Varşovia, este caracterizat astfel: ”e mai mult decât un om, este un institut, o maşină care creează mereu, după ultimul model; se reliefează bunăvoinţa ce o are de a apropia toate popoarele între ele pe baze culturale, de prietenie şi colaborare”. (Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga. 1871–1940 Biobibliografie, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976, p. 106).
Și pentru că se împlinesc 150 de ani de la nașterea acestui mare om de cultură al neamului românesc am să amintesc că la vârsta de 60 de ani revista „Raze de lumină” a Societății studenţilor în Teologie din Bucureşti îi dedică un frumos text omagial, care așa cum mărturisește autorul articolului, Lucian Radu Stanciu, într-o evocare din Revista de sociologie/2006 este ”caracterizarea splendidă a unor dimensiuni ale personalităţii sale”, pe care îl puteți citi în Revista de sociologie la pag. 11-14
Cu prilejul acestei evocări țin să amintesc că luna iunie este o lună bogată în simboluri și amintiri neprețuite. Dacă în iunie s-a născut cu 150 de ani în urmă, la Botoşani, un titan al gândirii şi faptei culturale româneşti, Nicolae Iorga, tot în iunie s-a născut la ceruri Mihai Eminescu, luceafărul poeziei românești.
Talentul său în a creiona portrete ale unor personalități pe care le-a cunoscut îl găsim în volumul ”Oameni care au fost” despre care George Călinescu și Valeriu Râpeanu au scris:
”Cînd vezi cum d. Iorga, decenii întregi, s-a oprit cu condeiul sau asupra tuturor acelora, oricît de mărunți, însuflețiți de un gînd de cultură, cum a știut să găsească un cuvînt de laudă și pentru cel mai umil, înlaturînd cu omenie punctul de vedere critic, cînd vezi ca nimic pornit din buna intenție de a face ceva bun nu-i scăpa, întelegi de ce omul acesta a fost iubit și este…” – George Călinescu

”Oameni cari au fost” o galerie de portrete cum nu a mai fost scrisă alta, unică în literatura română. Un omagiu adus celor mai de seamă făuritori de istorie, de frumos, de bine pentru obște… Un gînd luminos dăruit tuturor celor care și-au jertfit viața nobilei idei de apărare a patriei”. – Valeriu Râpeanu

Iată unul din ele la pag. 207:

Eminescu si tineretul
0 scrisoare către studenti
16 iunie 1929

Iubiți studenți,

Cultul vostru pentru Eminescu, acela care n-a avut înaintași și nu va putea să aibă ușor urmași ai geniului său, pentru marele creator de veșnică poezie în care se dovedește strălucit că se pot îmbina armonic cele mai înalte preocupări morale, cel mai nobil avînt național cu cele mai frumoase realizări estetice, e o adevărată garanție pentru viitorul nostru și prin aceasta pentru însușii viitorul acestei țări. Arătați astfel prin asemenea comemorari pioase și pline de discreție că mintea voastră, bine îndreptată, nu se lasă momita de formulele stralucitoare ale unui esteticism bolnav și ale unei dibace șarlatanii literare, meșteră în a jongla cu cuvintele : Cuvinte goale, ce din coadă pot să sune,… că nu cădeți în defectul naivilor sau pretențioșilor, cari, pozînd in „noua generatie” pentru meritul singur că au numai douazeci de ani, cred că lumea începe cu dînșii, ca nu priviți legătura, așa de naturală, cu ceea ce s-a facut pînă acum ca o îngenunchiere la zeii cari au murit, ca înțelegeți pe deplin unitatea organismului național urmînd de la sine, peste rătăciri de moment; drumul care corespunde mai bine cu scopurile lui imutabile. Vă felicit pentru toată siguranța pe care o dați celor de o vârsta cu mine, cari nu voiesc să lase în praful aventurilor comoara pe care au primit-o și au adaus-o.
Cu părintești sentimente al vostru N. Iorga

și de asemenea articolul de la pag. 103:
În amintirea lui Eminescu
Din cartea format pdf:

Dă clic pentru a accesa Nicolae_Iorga_-_Oameni_cari_au_fost.pdf

Citiți și Eminescu mentor spiritual al lui Nicolae Iorga

EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA


6 comentarii

  1. imaginarycoffee spune:

    Ce personalitate uriașă! Felicitări pentru articol!

  2. Mulţumim frumos ❤

  3. Cri spune:

    Un mare Om a fost cu adevărat! Frumos articol! 🙂

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat: