Sonet dintr-un divin panseu

Iubirea dă farmec universului
când Eros și Agape se întâlnesc,
o armonie apare în mod firesc,
subtil elixir – hrana sufletului.

Astfel sensuri divine înfloresc
sub cerul libertății, frumosului
dau gust, aromă, tărie fructului
și în toate ale vieții strălucesc.

Reinventând, păstrând dragostea mereu
Agape și Eros ca doi grădinari
lucrează împlinind și un curcubeu

dă farmec iubirii când sunt semnatari
femeia și bărbatul, divin panseu
din plinătatea divină emisari.

© Georgeta R. M. (noiembrie 2019)

Și plecând de la această poezie, ca un fel de completare care mi s-a părut oarecum folositoare (oarecum, pentru că descrierile sunt succinte, dar prin căutări fiecare poate afla mai mult) iată ce vă propun să citiți: despre noțiunea de iubire care nu este simplă, de fapt este destul de complexă; filozofii din Grecia antică au făcut conceptul mai concret, împărțindu-l în diferite categorii. Folosind cuvinte latine și grecești pentru dragoste putem spune că există șapte stiluri de dragoste. Eros, ce semnifică iubirea pasională, şi trecând prin philia, storge, ludus, pragma, philautia, agape, fiecare termen acoperă variatele moduri de a iubi.
Descriind pe scurt ar fi:
Eros sau dragostea romantică este o iubire care vine ca un instinct natural pentru majoritatea oamenilor. Este o iubire pasională afișată prin afecțiune fizică. Comportamentele romantice includ, dar nu se limitează la, sărutare, îmbrățișare și ținerea de mână. Această iubire este o dorință pentru corpul fizic al altei persoane. Este o iubire puternică, pasionată și se poate disipa relativ rapid. Relațiile construite exclusiv pe dragostea Eros tind să fie de scurtă durată.
Philia este iubirea afectuoasă fără atracție romantică care apare între prieteni sau membri ai familiei. Apare atunci când ambii oameni împărtășesc aceleași valori și se respectă reciproc – denumită în mod obișnuit „iubire frățească”. Acest tip de dragoste este legat de loialitate, companie și încredere și este împărtășită celor care au valori și experiențe similare. Filozofii greci au considerat că Philia este o iubire egală și a apreciat-o mai mult decât iubirea Eros.
Storge este o iubire familiară, naturală, înrădăcinată în părinți și copii. Este o iubire infinită construită pe acceptare și conexiune emoțională profundă, un tip de iubire ce descrie iubirea necondiționată pe care părinții o au pentru copiii lor. Această dragoste vine ușor și imediat în relațiile dintre părinți și copii.
Ludus sau dragostea jucăușă este definită de flirt, seducție și sex fără angajament sau, o dragoste copilăroasă și cochetă care se găsește de obicei în etapele inițiale ale unei relații. Acest tip de dragoste constă în tachinări, motive jucăușe și râsete între două persoane. Frecvente în cuplurile tinere, sunt și cupluri mai în vârstă care se străduiesc pentru această dragoste găsind o relație mai plină de satisfacții deoarece cuprinde elemente de joc, tachinare și emoție.
Pragma sau iubirea durabilă este o dragoste de lungă durată, care se maturizează de-a lungul mai multor ani. Este o iubire în cadrul unui cuplu care alege să depună eforturi egale în relația lor, ea descrie sincronizarea și echilibrul. Pentru a ajunge la „Pragma” sunt necesare angajamentul și dăruirea. În loc să te „îndrăgostești”, „te îndrăgostești” de partenerul pe care îl dorești alături de tine la nesfârșit.
Philautia sau iubirea de sine este o formă sănătoasă de iubire în care îți recunoști valoarea de sine și nu îți ignori nevoile personale. Iubirea de sine începe cu recunoașterea responsabilității pentru bunăstarea ta. Filozofii greci credeau că adevărata fericire nu putea fi obținută decât atunci când cineva avea o iubire necondiționată pentru ei înșiși.
Agape sau iubirea altruistă este cel mai înalt nivel de dragoste de oferit. Se dă fără așteptări de a primi ceva în schimb. Iubirea Agape este reprezentativă iubirii universale. Oferirea Agape este o decizie de a răspândi dragostea în orice circumstanțe – inclusiv în situații distructive. Filozofii greci au considerat că acesta este tipul de dragoste pe care unii oameni o simt pentru ceilalți oameni, pentru natură, spre depășirea condiției.
Eros-ul elenist se face cunoscut prin intermediul lui Platon și semnifică iubirea pentru Divinitate, tendința sufletului de a accede spre ceea ce îi este propriu, adică lumea supra sensibilă, calea omului spre divin, Agape autentic apare odată cu Hristos.
Tema iubirii unice, în care dragostea pasiune (eros) și iubirea spirituală (agape) sunt împreună, continuă să fie actuală și astăzi, dacă citim Fenomenul erosului (2003) în care Jean-Luc Marion, consacră iubirii șase meditații sau Eros și Agape, prefaceri ale iubirii creștine de Anders Nygren, o lucrare cu largi ecouri și influențe în filozofia religiei și teologia secolului XX, publicată în 1930 (partea I) și 1936 (partea a II-a) în Suedia, tradusă la noi de Wilhelm Tauwinkl și apărută la editura Humanitas în martie 2019. Denis de Rougemont în lucrarea sa Iubirea și Occidentul(1939), (1972 ediție definitivă) preia schema Eros-Agape a lui Nygren.
.
Despre Erosul dumnezeesc unitar aflăm de la Sf. Dionisie Areopagitul:
”Sfântul Dionisie îl numea pe Dumnzeu „eros”, fără a considera că termenul „eros” are sensul unic al unei pasiuni iraționale, trupești. Dimpotrivă, „Scripturile văd un înțeles comun în numele de iubire (agape, n.n.) și eros” (Despre numirile dumnezeiești, III, §12). Dionisie distinge între erosul adevărat dumnezeiesc și erosul trupesc, ce este un „idol” (Ibidem). În esența sa erosul este extatic, adică nu îi lasă pe îndrăgostiți să rămână ai lor, închiși în egoismul propriu, ci îi îmbie să se dăruiască total celor de care sunt îndrăgostiți. Astfel, Apostolul Pavel, „rănit” de erosul dumnezeiesc extatic, va zice: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Gal., 2, 20). Pe de o parte, împins de bunătatea, de iubirea și erosul său, Dumnezeu iese din sine „prin purtările de grijă spre toate cele ce sunt”. Pe de altă parte, El stimulează râvna dorinței de dragoste în toate cele pe care le are în grijă (Despre numirile dumnezeiești, III, §13). În același Duh, Sfântul Maxim Mărturisitorul scria: „Ca amor și iubire (eros kai agape), Divinul se mișcă, iar ca îndrăgit și iubit (eraston kai agapeton) mișcă spre sine pe toate cele capabile de amor și iubire” (Ambigua 23, PG 91, 1260C)”.

Sursa citat: https://sfintiiarhangheli.ro/sfantul-dionisie-areopagitul-teologul-erosului-divin

Europa Christiana. Eros sau Agape? (15 03 2019) Invitat: Conf. Univ. Wilhelm Tauwinkl:
http://www.youtube.com/watch?v=xyKPjxWkgL4

Agape meets Eros:
http://www.youtube.com/watch?v=YpACKn3VpfM