Acasă » Articole etichetate 'cultura'

Arhive etichetă: cultura

Luna Ianuarie, o lună priveligiată

Într-adevăr, luna ianuarie este o lună priveligiată, afirmație preluată din articolul ”Eminescu despre Ștefan cel Mare”, autor Liviu Antonesei, o lună cu multe evenimente importante din istoria și cultura română.
La 5 ianuarie 1859 Adunarea Electivă a Moldovei îl votează în unanimitate ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza.
La 10 ianuarie 1475 are loc bătălia de la Podul Înalt unde Ștefan cel Mare cu o oaste alcătuită din 40000 de moldoveni, 8000 de secui și 18000 de ardeleni înfrânge pe cei 120000 de turci conduși de Soliman Magnificul.
Pe 23 ianuarie 1893 sosește în România viitoarea regină a țării, Maria, care a dovedit reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României, încercând chiar de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și începând din 1914 ca regină.
La 24 ianuarie 1859 Adunarea Electivă a Țării Românești s-a pronunțat pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizându-se astfel Unirea Principatelor Române.
La 24 ianuarie 1862 la București s-a deschis primul Parlament unic din România, orașul București a fost proclamat capitala țării.
Pe 18 ianuarie 1990, cursa Swiss Air de Geneva aducea la Bucureşti pe Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, însoţită de sora sa, Alteţa Sa Regală Principesa Sofia. Regele Mihai încredinţase primei sale fiice misiunea de a-l reprezenta în ţară, pentru prima oară de la plecarea, în zorii zilei de 4 ianuarie 1948, în exil.
.
La 15 ianuarie 1850 se naște Mihai Eminescu, glasul duios al Bucovinei – numită și coroana Moldovei, al României, de fapt al întregului neam românesc căci, citind poezia ”Rugăciunea unui dac” ne dăm seama că Mihai Eminescu era conștient de vechimea acestui neam.
Atât Ștefan cel Mare și Sfânt cât și Mihai Eminescu și-au legat destinul folosind sabia și condeiul pentru libertatea și nemurirea neamului românesc:
”Rareori un neam întreg s-a regăsit într-un poet cu atâta spontaneitate și atâta fervoare cu care neamul românesc s-a regăsit în opera lui Mihai Eminescu”. ( Mircea Eliade)
”Eminescu este unul din exemplarele splendide pe care le-a produs umanitatea. El este cel dintâi care a dat un stil sufletului românesc și cel dintâi român în care s-a făcut fuziunea cea mai serioasa a sufletului daco-roman cu cultura occidentală”. (Garabet Ibrăileanu – Poezii)
15 ianuarie 1850, acest fericit moment, ne reamintește de poetul care a dus arta poeziei la înălțimi neîntrecute, viziunilor orizont nemărginit și cu simțăminte de adâncime unică a dăruit cuvintelor armonii uimitoare.
Ziua de 15 ianuarie, a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale, întrucât reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 – 1889), cu scopul de a promova cultura, arta, și efortul academic.

Surse:
Eminescu despre Ștefan cel Mare
Mircea Eliade despre Eminescu
Eminescu – creator ce străbate timpul
Mihai Eminescu și Ștefan cel Mare – simboluri ale identității românilor din Cernăuți
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ianuarie

160 ani de la Unirea Principatelor Române

Amintindu-ne și cinstind trecutul,
24 ian. 1859, Zi Mare a veacului, în spiritul
ei, în albastru, galben și roșu e și cuvântul,
precum tricolorul scrutând demn orizontul
ne îndeamnă să făurim cu cinste prezentul !

EDITIE SPECIALA Iasi, capitala istorica a Romaniei 23 ianuarie 2019

_________________________________________________________________
Aspirația unității naționale, gândindu-ne la trei lucruri fundamentale: pământ, cultură și credință a vibrat de-a lungul veacurilor pe întreg spațiul românesc. Datorită istoriei sale zbuciumate, patria noastră, cea străbună (de pe vremea geto-dacilor) a început să-și vadă visul împlinirii începând cu 5/24 ianuarie 1859, anul Unirii Principatelor Române, ce a reprezentat un prim pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar roman.
Pentru dreptul la identitate și unitate națională, emancipare socială și națională, apărarea credinței și a tradițiilor noastre, de-a lungul istoriei, au luptat cu însuflețire, până la jertfă bravi români și mari bărbați ai neamului românesc, lupte care au culminat cu înfăptuirea Unirii din 24 Ianuarie 1859, când a fost ales Al. Ioan Cuza ca Domn al celor două Principate Românești, Moldova și Țara Românească.

view original post

Sonet din arome

Din aroma credinței, culturii
din care aproape zilnic inspir
rânduiesc file cu sens și desfir
înțelesuri, cuvinte aurii.

La început a fost Cuvântul – fir
nevăzut, luminos stând mărturii
poeme, elixirul învățăturii
născute din tainicul potir.

Învățăturile au inspirat
suflete alese ce prin cuvânt
s-au înălțat peste timp dăinuind.

Iubirea de frumos a lucrat
în suflete frumoase pe pământ,
pentru o viață frumoasă, mântuind.

© Georgeta R.M.

Un păstor al Bisericii şi promotor al culturii

Unul dintre cei mai importanți ierarhi ai românilor, Mitropolitul Iacov Putneanul a fost cel care a scris și a tipărit primul Abecedar din Moldova, Bucvarul din 1755 și a înființat prima școală din mediul rural, lângă Mănăstirea Putna, în 1759 pe vremea domnitorului Ioan Teodor Callimachi; cât a fost mitropolit s-au publicat foarte multe cărți, fapte care îl așează între marii dascăli ai românilor. A fost profund implicat în problemele sociale și economice ale țării și un cleric de anvergură ce a lucrat pentru binele sufletesc al poporului, de aceea a rămas în conștiința urmașilor ca un „om sfânt”, așa cum îi va spune și Nicolae Iorga.
”Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în ședință de lucru la Reședința Patriarhală, în perioada 6-7 iunie 2016, a hotărât trecerea în rândul sfinților a patru personalități reprezentative ale vieții duhovnicești românești din secolul al XVIII-lea.
Este vorba despre Mitropolitul Iacob Putneanul al Moldovei (1719-1778) și Cuvioșii Sila, Paisie și Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei (sec. XVIII). Aceștia au fost canonizați, având datele de prăznuire la 15 mai, respectiv, 16 mai.
Propunerile de canonizare au venit din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și avizate favorabil de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în ședința de vineri, 20 mai 2016. Aceste propuneri au fost trimise Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care a hotărât canonizarea sfinților putneni în acest an, când se împlinesc 550 de ani de la înființarea Mănăstirii Putna” conform
basilica.ro
doxologia.ro

Cine a fost Sfântul Ioan Gură de Aur – unul din cei mai cunoscuți dintre Părinţii greci şi una din cele mai fascinante figuri ale antichităţii creştine, de care Sf. Iacob Putneanul s-a îngrijit în timpul vieții lui pentru tipărirea liturghiei care îi poartă numele, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur – aflați citind un frumos articol:

Cine a fost Sf. Ioan Gură de Aur

Cultura sub semnul lui Eminescu

Un adept înflăcărat și susținător al culturii, al ideii de emancipare prin cultură și autor al primei monografii despre Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei româneşti, în baza unui doctorat susţinut la Budapesta în 1895, în limba maghiară, Elie Miron Cristea, a folosit pentru prima oară sintagma „Luceafărul poeziei româneşti”: ”meritele deosebite ale acestei prime lucrări monografice despre Eminescu au fost evidenţiate de către Elena Stan, Gheorghe Bulgăr, Ilie Şandru, Nicolae Băciuţ, Prea Fericitul Antonie Plămădeală şi, mai recent, PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”. (http://www.limbaromana.md/numere/d61.pdf pg. 26 ) Această monografie s-a dorit un demers în apărarea integrităţii şi unităţii culturii româneşti sub semnul lui Eminescu amplasat în contextul culturii române dar și celei europene. Pledând pentru identificarea culturii românești în contextul celei europene: ”îl compară pe Eminescu cu poetul francez Beranger, încadrându-l pe autorul nostru în familia spirituală din care fac parte poeţi precum Lenau, Petofi, Schiller, Arany, accentuând că formarea lui Eminescu se află sub înrâurire dublă: pe de o parte, a fost influenţat de creaţia folclorică românească, iar pe de altă parte, de filozofia lui Schopenhauer”, lucru ce demonstrează astfel caracterul avansat al concepţiilor autorului, Elie Miron Cristea, cel care a devenit primul patriarh al creștinismului ortodox românesc ales la 4 februarie 1925 și investit la 1 noiembrie 1925.
Cultura este o moștenire ce ne ajută să identificăm trecutul poporului nostru, să pătrundem tainic în bogăţia mesajului autorilor pentru a hrăni acele suflete care sunt doritoare de frumuseţe, armonie, demnitate, istorie şi sens și este definită de morală și cât de mult cunoaștem.
„Astfel, întreaga cultură umană autentică poate deveni cult inteligent şi sensibil adus Creatorului universului, iar cultul religios rămâne matricea şi paradigma originară a culturii. Când cultul a rodit în cultură, el s-a deschis spre universalitate, iar când cultura s-a inspirat din cult, ea s-a deschis spre eternitate” (†Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Dăruire şi Dăinuire, Raze şi chipuri de lumină din istoria şi spiritualitatea românilor, Edit. Trinitas, Iaşi, 2005, p. 72).
Acest volum ca „o mărturisire a luminilor prezenţei şi lucrării harului divin în istoria şi spiritualitatea poporului român” a fost publicat într-un an cu multiple semnificaţii pentru Biserica Ortodoxă Română: 120 de ani de Autocefalie, 80 de Patriarhat şi 55 de ani de slujire arhierească a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul României, cu scop social-pastoral şi cultural-misionar. Capitolele cărţii conţin studii, articole, cuvântări şi meditaţii privitoare la istoria, credinţa, cultura, arta, viaţa socială şi spiritualitatea poporului român ca fiinţare şi rodire în spaţiu şi în timp, ca dăinuire eternă în comuniune, întru credinţă, speranţă şi iubire de Dumnezeu şi de oameni.
Într-un studiu publicat în revista Academiei Române „Academica” cu prilejul zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naționale, din 15 Ianuarie 2015, PF Părinte Daniel pune în evidență comoara lingvistică înțeleasă și promovată de Mihai Eminescu: „Făuritor al limbii romane literare moderne, Eminescu a înţeles că, între multe daruri moştenite de la înaintaşi în patrimoniul spiritual al neamului romanesc, cel mai mare dar este limba naţională în care ne exprimăm identitatea şi comuniunea între generaţii, în care chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumuseţile locurilor natale şi ale sufletului românesc”.

Publicistica lui Mihai Eminescu

”Ce a putut să facă un om cu un ziar mic, într-o cultură mică și din care prin el devine o cultură mare, o cultură mare și foarte responsabilă”. (Nicolae Georgescu)

Sursa: Publicistica lui Mihai Eminescu

Nevoia morală de a voi să te smulgi din ignoranță

”Muzica nu trebuie explicată, ea trebuie trăită”. (Sergiu Celibidache)
”Meritele cuiva nu se pot niciodată defini prin excluderea celuilalt. Meritul meu, dacă se poate vorbi de el este acela de a avea curajul să afirm ceea ce pot afirma, nevoia morală de a voi să te smulgi din ignoranță”. (Sergiu Celibidache)
”Cultura nu este altceva decât drumul către libertate. Arta este libertate, cu toate că ea te prinde în senzaţii. Dar nu-i nimic mai fals ca definiţia întregii filosofii că arta este jocul senzaţiilor, nu. Asta este nada cu care te prinde, te atrage. Ori, când treci peste ce te-a atras, poţi ajunge undeva unde nu te simţi tras nici la stânga, nici la dreapta, nici în sus, nici în jos… Asta-i libertatea”. (Sergiu Celibidache)


SERGIU CELIBIDACHE – DESPRE MUZICA SI MUZICIENI (interviu rar)
Sergiu Celibidache on his Philosophy of Music
https://www.youtube.com/watch?v=O4vrc3A8s6Y

FILIT 2014 la a II-a ediție – 5 zile de sărbătoare a literaturii și cărții

Această prezentare necesită JavaScript.

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași este un proiect aflat la a doua ediție ce reunește la Iași, în perioada 1 – 5 octombrie 2014, peste 300 de profesioniști din domeniul cărții, atât din ţară, cât şi din străinătate. Scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali – cu toţii vor fi în centrul unor evenimente destinate, pe de o parte, publicului larg, dar şi specialiştilor din domeniu, pe de alta.
Desfășurat în acest an sub Patronajul Reprezentanței Comisiei Europene în România, FILIT va cuprinde lecturi publice, întâlniri ale scriitorilor cu publicul tânăr din licee și universități, Serile FILIT găzduite de Teatrul Național, concerte, mese rotunde și conferințe specializate. Târgul de carte BOOKFEST, organizat în cadrul Filit, va prezenta publicului ieșean oferta de carte a celor mai importante edituri din România. Mai mult…
Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT), va avea anul acesta o nouă secţiune: „Casa Poeziei”. 20 dintre cei mai importanţi poeţi români se vor întâlni cu publicul în fiecare zi de festival la Casa Dosoftei, locul-emblemă în care a funcţionat în secolul al XVII-lea prima tiparniţă din Moldova. De asemenea, în urma succesului de anul trecut, va fi continuat proiectul „Noaptea Albă a Poeziei” (NAP 2 – pe 4 octombrie 2014). Cei 20 de invitaţi vor susţine lecturi în Casa Poeziei. Este vorba despre unele dintre cele mai importante voci ale poeziei contemporane româneşti – de la autori care au debutat în anii ’60 şi au devenit apoi nume mari ale literaturii noastre, până la tineri scriitori care s-au afirmat în ultimii ani.
Poeţii care vor citi în acest an la FILIT sunt: Constantin Acosmei, Radu Andriescu, Liviu Antonesei, Michael Astner, Svetlana Cârstean, Mariana Codruţ, Emilian Galaicu-Păun, Bogdan Ghiu, Adela Greceanu, Nora Iuga, Florin Dan Prodan, Nicolae Prelipceanu, Dan Sociu, Octavian Soviany, Aleksandar Stoicovici, Krista Szöcs, Robert Șerban, Radu Vancu, Elena Vlădăreanu, Răzvan Țupa.
„Lecturile autorilor, proiecţiile video, audio şi documentarele vor însemna în acelaşi timp şi modalităţi de a pune faţă în faţă diverse stiluri şi limbaje literare şi tocmai din acest motiv poeţii invitaţi vor fi la rândul lor moderatori”, afirmă Corina Bernic, coordonatorul Casei Poeziei şi a Nopţii Albe a Poeziei. Mai mult…

Prima zi va începe cu acțiuni precum:
Scriitori printre liceeni la Colegiul Mihai Eminescu
Întâlnirile Clubului „Logos” – Galeriile „Pod-Pogor”, str. Vasile Pogor
Întâlnirile Alecart la Casa Balș, Sala „Caudella”, str. Cuza Vodă, 29, Iași
Scriitori în centru – Casa FILIT, Piața Palat Iași cu invitați precum Monika Peetz, Vasile Ernu, Cezar-Paul Bădescu
Deschiderea serilor de lecturi și dialoguri de la „Casa Poeziei ”– Casa Dosoftei cu Proiecția documentarului „Zidul lui J.O.” de Matei Bejenaru Invitați: Matei Bejenaru, Emil Brumaru
Invitați la „Casa Poeziei” precum: Constantin Acosmei, Răzvan Țupa, Liviu Antonesei, Adela Greceanu
Dezbateri precum:
„Teatrul în România comunistă” la Universitatea Petre Andrei
și
„Importanța traducerii în cultura română” la Inst. Francez Iași, B-dul Carol, 26
http://www.filit-iasi.ro/evenimente/2014-10-01/
apoi la finalul primei zile a festivalului:
Serile FILIT: Festivalul își salută invitații la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Sala Mare
Aici:
http://www.filit-iasi.ro/event/serile-filit-intalnire-cu-david-lodge/
http://www.filit-iasi.ro/invitatii-festivalului/
Evenimente permanente: 1-5 octombrie (în intervalul 10:00-17:00)
Muzeul „Vasile Pogor”
Expoziția „Rembrandt”, expoziție de gravuri originale (Sfinții, Vechiul Testament, Noul Testament), Coordonatori: Amelia Gheorghiță, Iulian Pruteanu
Expoziție organizată de Muzeul Literaturii Române Iași

Programul următoarelor zile:
http://www.filit-iasi.ro/evenimente/2014-10-02/
http://www.filit-iasi.ro/evenimente/2014-10-03/
http://www.filit-iasi.ro/evenimente/2014-10-04
http://www.filit-iasi.ro/evenimente/2014-10-05/
Evenimente permanente:
http://www.filit-iasi.ro/evenimente-permanente/
Aprecieri ale FILIT 2013 – aici

Marele voievod Ștefan cel Mare apărător al creștinilor

”În poalele Carpaţilor,
La vechiul tău mormânt,
Toţi în genunchi, o! Ştefane,
Depunem jurământ:
„Un gând s-avem în numele
Românului popor,
Aprinşi de-amorul gloriei
Ş-al patriei amor ! ”
(Vasile Alecsandri)

O, bărbat minunat, cu nimic mai prejos decât comandanţii eroici, de care atâta ne mirăm! În zilele noastre, câştigă el, cel dintâi dintre principii lumii, o strălucită biruinţă asupra turcilor. După a mea părere, el este cel mai vrednic să i se încredinţeze conducerea şi stăpânirea lumii. (Jan Dlugosz)

Din alte mărturii ale epocii în care a trăit Ștefan cel Mare aflăm că:
”era principele și războinicul cel mai vestit” (Bernard Wapowski – cartograf și istoriograf);
”Stephanus ille Magnus” (acel Mare Ștefan – Sigismund I, regele Poloniei);
”un om foarte înțelept, vrednic de multă laudă, iubit mult de supușii săi, pentru că este îndrumător și drept, veșnic treaz și darnic” (Mateo Muriano – un doctor venit din Veneția la Suceava în 1502 pentru asistență medicală);
Papa Sixt al IV-lea îl recunoaște pe marele voievod ca apărător al creștinilor numindu-l atletul credinței creștine;
Dar mărturia cea mai frumoasă și completă cred că este cea a marelui istoric și om de cultură Nicolae Iorga: ”Ștefan cel Mare este cea mai curată icoană a sufletului poporului român … amintirea sa a luminat totdeauna în marea biserică a conştiinţii neamului. Uneori mai tare, alteori mai slab, dar nici un vânt năprasnic n-a putut-o stinge. Şi astăzi ea se înalţă puternică, în marea flacără de mândrie şi recunoştinţă ce porneşte din toate inimile noastre la pomenirea celor patru sute de ani de la moartea puternicului împărat senin al românimii”.

Contemporanii săi l-au văzut ca un șef de stat demn, curajos, viteaz care a reușit să conducă Moldova 47 de ani, timp în care țara a cunoscut stabilitate, dreptate, continuitate, dezvoltare economică, dezvoltarea artei moldovenești și actul cultural prin construirea unor edificii religioase cu rol cultural-artistic dar și militar. În timpul său s-au pus bazele așa numitului stil moldovenesc în arhitectură și în pictura religioasă. Sunt renumite frescele din bisericile de la din Rădăuți, Pătrăuți, Voroneț, Lujeni (Ucraina), Bălinești, Dolhești , Milisăuți (distrusă în primul război mondial) ș.a.
Se zice că ar fi clădit o biserică în fiecare an sau după fiecare izbândă. Multe din frumoasele mănăstiri și biserici din Bucovina sunt ctitoriile lui, însă majoritatea zugrăvelilor, picturilor exterioare aparţin unei epoci imediat următoare, când pe tronul Moldovei se afla un fiu al său, Petru Rareş.
Cu reale calități diplomatice a încheiat alianțe funcție de împrejurări cu o serie de state din estul, centrul și vestul Europei (Hanatul din Crimeea, Imperiul Otoman, cnezatul de Moscova, Polonia, Veneția, Statul Papal, Ungaria) și a repurtat numeroase victorii militare împotriva vecinilor (turci, tătari, poloni, maghiari) printr-o politică externă abilă ca să nu se angajeze pe două fronturi (fiind înconjurat de trei adversari precum Ungaria, Polonia și Imperiul Otoman).
Ceea ce este de remarcat și deci amintit este faptul că el nu s-a lăsat niciodată asediat într-o cetate sau oraș păstrându-și libertatea de mișcare și, organizând lupte de hărțuială pregătea terenul pentru o luptă decisivă în care să câștige.
În timpul domniei sale, voievodul Ştefan cel Mare a purtat 36 bătălii pentru apărarea ţării sale, 34 dintre acestea căştigându-le, deşi inamicii au avut de fiecare dată o zdrobitoare superioritate numerică.
S-a spus că Ştefan cel Mare a fost mai mult un domnitor războinic care și-a petrecut viața în războaie, că s-a bătut mereu cu turcii. Acest lucru nu este chiar adevărat. S-a luptat de nevoie împotriva celor care erau lacomi de bunăstare străină, de pământ străin, de putere și care voiau să-i ştirbească independenţa. De aceea s-a bătut şi cu Matei Corvin care, a venit cu armată ca să-l oblige să redevină vasal al regelui Ungariei, dar îl va bate pe Matei Corvin la Baia păstrându-și independența.
Calitățile sale de domnitor drept și înțelept, protector al culturii și promontor al ortodoxiei, organizator, diplomat și conducător de oști recunoscute pe plan intern și extern încă din timpul vieții, a rezistat odată cu trecerea timpului, astfel calitățile lui au devenit un subiect central al tradiției populare, un simbol care i-a inspirat pe poeți.
Alături de calitățile sus amintite a fost și un creator de memorie istorică, fapt dovedit prin restaurarea mormintelor înaintașilor săi (primii principi ai Moldovei independente – la Rădăuți, Bistrița și Neamț, Probota – unde sunt părinții săi, și Putna a cărei biserică trebuia să fie necropolă propriei sale familii, punând la vedere pisanii cu semnificația ctitoriei).
O domnie glorioasă și de durată – 47 de ani a marelui voievod Ștefan cel Mare care a fost de altfel și canonizat devenind Ștefan cel Mare și Sfânt în anul 1992 ( aici ) este greu de schițat, dar ceea ce este mai important este că a rămas în memoria poporului român și chiar a Europei – un domn al Moldovei – om drept, cu credință în Dumnezeu și pavăză tare împotriva Imperiului Otoman care a amenințat sute de ani Europa, domnitorul pe care Moldova întreagă l-a jelit ca după un părinte al său.

Alte surse: 1, 2, 3, 4, 5

Stefan cel Mare – sfatul domnesc

Balada pentru Stefan cel Mare si Sfant – Sofia Vicoveanca

Film: Ștefan cel Mare

A dat aripi la cuvinte

Dor de Eminescu

Într-o lume relativă
Ce-a făcut și-a desfacut
Eminescu-i remușcarea
Dorului de absolut
Dacă unu și cu unu
Nu mai vor să facă doi
Eminescu este chipul
Infinitului din noi.

Fără el oricare lucru
Și-ar urma cărarea sa
Fără el chiar steaua noastră
Dintre stele ar cădea.
Pe pământul vechii Dacii
Când mai mare, când mai mic
Dacă n-ar fi Eminescu
Viața nu ne-ar fi nimic

El Moldovei îi e fiul
Și Munteniei nepot
L-a-nfiat întreg Ardealul
Eminescu-i peste tot.
Într-o lume relativă
Mai avem un nume sfânt
Eminescu-i România
Tăinuită în cuvânt.
(Adrian Păunescu)

Domnului Eminescu

Nimeni n-a ştiut mai bine
Să dea aripi la cuvinte,
Să le-mbrace-n armonie,
Să le facă-n veci să cânte.
Mai mult…

”De asemenea, muzeul găzduieşte în arhivele sale şi o scrisoare de dragoste adresată „dulcei sale amice” Veronica Micle de Mihai Eminescu. „Adormind seara cu gândul la tine şi deşteptându-mă dimineaţa tot cu el, aş putea să-ţi scriu toată ziua fără ca să obosesc, dacă cititul nu te-ar obosi pe tine (…) Ce ai tu a-mpărţi cu teii, cu florile şi frunzele de tei? Poate unde eşti aşa de dulce, ca mirosul florilor acestora”, scria Mihai Eminescu pe 30 august 1876”.
Sursa: aici