Acasă » Articole etichetate 'frumusețe'

Arhive etichetă: frumusețe

Frumusețea toamnei

O frumusețe
cântul toamnei în culori,
anotimp magic.

Once again autumn
comes with love and discretion
to spring of winter.

***

In every moment
the colors of autumn are
music of nature.

Un adevăr undeva la mijloc… ?

eleganta

Nu haina face pe om, totuși aparențele pot da o subliniere a esenței.
Când te îmbraci bine şi ştii lucrul acesta, sau, când te îmbraci în haine în care știi déjà că te simți bine, confortabil, lucrurile par a fi mai uşoare, iar siguranţa insuflată de haină îţi poate aduce chiar succes. Practic haina nu te face mai deștept, educat sau mai bogat decât ești în realitate, totuși modul de a opta în felul de a te îmbrăca spune ceva, personalizează (poate să inspire sărăcie, neglijență, indiferență pentru moda zilei, decență, simplitate, rafinament sau eleganță).
Dar tot așa de bine se mai poate spune că omul poartă haina după felul interiorului său, că frumuseţea unui om nu constă neapărat în învelişul lui exterior, ci în frumuseţea care iradiază din inima şi sufletul său.

Lavender’s Blue (Dilly Dilly) – Cinderella 2015 (Covered by Be Elegance)

Promisiune…

E vară iarăși,
promisiunea naturii
ne încălzește.

***

O promisiune
plină de frumusețe,
cântec de vară.

***

E vară din nou,
promisiunea florilor,
fructe zemoase.

***

Atingerea tandră,
promisiunea iubirii,
declarație.

***

Ce-i promisiunea ?
Un mod de a-ți cunoaște
sufletul, firea.

***

Și izvoarele
împlinesc promisiuni
când ajung mare.

***

Promisiunile
frumuseții sunt toate
cele a vieții.

Promise by Brian Crain

Chipul toamnei

toamna
toamna 3

Seară de toamnă

Ah! ce frumoase-s serile de toamnă!
Prin frunze reci doar un fior adie;
S-arată-n deal, cu față purpurie,
A nopților fermecătoare Doamnă.
Pe câmpul veșted tainic ea-mprăștie
Strălucitoarea-i negură albastră,
O, Doamne sfânt! Ce pană mult măiastră
Atâta farmec ar putea descrie!
Stropit cu lacrimi pare-acum boschetul.
În umbra lui mă simt prins de tristețe:
Există oare-atâta frumusețe
În fire, — așa cum o simți tu, poetul?
Ori suntem prada — o! gândire-amară!
De-a simțurilor noastre amăgire
Ce-aruncă-un val frumos peste-o neștire,
Și totuși, Doamne, ce frumoasă seară!

de: Duiliu Zamfirescu

Toamna

După vara însorită
o lumină a răsărit
aducând vestea dorită
rodul toamnei a sosit.

E anotimpul recoltelor bogat în roade,
prieten bun al ploilor și soarelui
care mângâie cu raze când calde,
când răcoroase, toate ale pământului.

Frunzele roșesc mirate
văzând toamna ce a sosit,
pe alei aștern covoare adevărate
ce-s răvășite de câte un călător grăbit.

Atât de multe se povestesc de ea,
poeții o descriu în versuri,
noi o trăim îmbogățindu-ne și abia
spre iarnă pornim cu alte gânduri.

În chipul toamnei întrezăresc
o doamnă bogată și cochetă,
cu un parfum deosebit și chipul tineresc
ce are în repertoriu-i și versuri de poetă.

de: Georgeta R.M.

Când tăcerea…

Terapia tăcerii

Tăcerea devine o reflecție și apoi … o zămislire:
de e rostită sau notată – prinde viață,
ca să comunice emoții sau sentimentul de-mplinire
când este împărtășită, asemenea razelor de soare
când este dimineață.

Ea poate fi întemeiată pe frumusețe, pe iubire
de tot ceea ce ne înconjoară sau, uimire
ce ne-nvăluie văzând adevărata prietenie
dintre oameni sau, aspirațiilor de a zidi o temelie.

Tăcerile de acest fel sunt binecuvântate
când roade bune, bucurii îi sunt date,
de nu, atunci tăcerea e de aur
și agățată în cuier de gânduri
s-aștepte luminosul faur:

ce este în adâncul nostru lucrător,
nemărginit, deplin și iubitor.

(de: Georgeta R. M.)