De Ziua Academiei Române, 4 aprilie, înaltul for va avea anul acesta pe agendă – lansarea volumului al cincilea al lucrării „Tezaurul Academiei Române – Colecţii de artă” și omagierea domnitorului Constantin Brâncoveanu de la a cărui martiriu se-mplinesc 300 de ani – prin deschiderea unei expoziții: ”Constantin Brâncoveanu” organizată de Serviciul Manuscrise – Carte rară. Sursa :aici

Lucrarea va fi lansată în Aula instituției coordonată de preşedintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, şi acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române iar volumul va fi prezentat de acad. Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual.
Expoziția reprezintă inițiativa Academiei Române și a Mitropoliei Olteniei ca un omagiu adus personalității marelui domnitor: apărător al ortodoxiei (a ctitorit biserici și mănăstiri) și iubitor al artelor, căci în perioada domniei sale a fost susținut învățământul, construcția de școli, tipăriri de cărți, s-au construit palate, diverse așezăminte cu un nou stil arhitectural.
Stilul ”brâncovenesc” semnifică o înflorire a artei postbizantine ca o oglindire fidelă a tradiției ortodoxe, fiind o îmbinare a influențelor locale, orientale și occidentale (Renaștere). Stilul brâncovenesc se afirmă ca primul ”stil românesc” (cu rădăcini muntenești) răspândindu-se nu numai în Țara Românească ci și în Transilvania.
Stilul brâncovenesc are caracteristic:
-elemente de piatră prelucrată artistic în relief (capiteluri, balustrăzi de pridvor);
motivele florale în relief, ca ornament vor da construcțiilor expresivitate și eleganță barocă, păstrând totuși un echilibru între simplitate și ornamentare excesivă.
-prelucrarea artistică a lemnului cu motive vegetale: floarea soarelui, strugurii, vrejurii;
-apariția pridvorului deschis și predispoziție pentru foișoare, galerii, logii (care vor conferi o înfățișare mai sofisticată, monumentalitate a formelor care să impună). Palatul de la Mogoșoaia, palatul de la Potlogi sunt importante monumente de arhitectură laică construite din dispoziția lui Brâncoveanu în apropierea unor pânze de apă (element inspirat din arhitectura renascentistă).
-sculpturi figurative cum ar fi de exemplu, personaje biblice: Moise, Aaron, cei patru evangheliști, chipuri de îngeri;
-în pictură se remarcă portretul votiv.
Principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu unde se remarcă ”stilul brâncovenesc” este la Mănăstirea Horezu cu hramul ”Sfinții Împărați Constantin și Elena”, asemeni unei cetăți întărite, fiind înzestrată cu ziduri și turnuri de apărare. Fresca de la Hurezi îmbină compoziția cu caracter laic cu iconografia religioasă, în care motivele florale în culori vii pun în evidență stilul brâncovenesc.
În acest fel Academia Română – cel mai înalt for științific și cultural al României contribuie la edificarea și evoluția continuă a memoriei publice, valorificarea patrimoniului cultural istoric românesc.
Surse: 1, 2, 3, 4,
Mănăstirea Horezu

Palatul Mogoșoaia

Palatul Mogoșoaia – detaliu

În anul 1867, Societatea Literară Română și-a început activitatea sub numele de Societatea Academică Română care de la începuturile ei a fost națională fiind reprezentativă pentru întreg spațiul românesc, enciclopedică – acoperind o multitudine de domenii de cercetare, și activă înregistrând progrese de-a lungul istoriei sale.
”Înființarea supremei instituții de cultură și de știință a României a fost precedată de constante și susținute eforturi a căror începuturi apar în sec. al XVI-lea”, și istoricul ei îl puteți afla: aici, și aici

Organism de cercetare științifică, de creație literară și artistică, Academia Română are ca obiective lucrări de mare însemnătate pentru cultura și știința românească pe care le puteți afla și de aici
iar despre Institutul de Sociologie al Academiei Române ”construit în jurul unei viziuni de cercetare integrative cu o conectare activă la direcțiile de ultimă generație din științele socio-umane cât și tradiția Școlii Sociologice din București și la idealurile care i-au animat pe fondatorii acestei școli” – aici.

Desfășurându-și activitatea sub cele cinci exigențe:
-a valorificării ”operei uitate”
-enciclopedică și restitutivă
-a cercetărilor monografice a problemelor fundamentale
-cercetării și acțiunii interactive
-a ”Institutului deschis”,
Institutul de Sociologie al Academiei Române are în vedere ”structura, ritmul și axul ideatic la tradițiile care-l susțin, chemarea epocii, inițiativele Academiei Române însăși în misiunea sa” – aici.