Acasă » Articole etichetate 'Ioan Slavici'

Arhive etichetă: Ioan Slavici

Despre Serbarea de la Putna -1871, 2021 – Anul Serbării de la Putna – 150 ani

Suvenir al trecutului
e Serbarea de la Putna
la semnalul Eminului.
Suvenir al trecutului,
la 150 ani dă prezentului
un impuls de a lumina,
suvenir al trecutului
e Serbarea de la Putna.

© Georgeta R. M.

Inițiatorul primei Serbări a românilor de pretutindeni, care a avut loc la Putna, în 15 august 1871 a fost Mihai Eminescu, care i-a avut alături pe studenții români din Viena, căruia i s-au alăturat Ioan Slavici, Nicolae Teclu, A.D. Xenopol și studenții organizatori care au dorit să reînsuflețească lupta pentru unire a românilor. Aceste manifestări care s-au reluat și în următorii ani au fost pași importanți spre Marea Unire din 1918.
În 15 august 1871 la M-rea Putna după Sfânta Liturghie a urmat o maiestuoasă procesiune salutată de salve, cuvântarea festivă a domnului A.D. Xenopol apoi corul teologilor români care a intonat cântecul „Imn religios”, compus anume de domnul Vasile Alecsandri, muzica de domnul A. Flechtenmacher:

Etern Atotputernic, o, Creator sublime,
Tu, ce ai dat lumii viaţă şi omului cuvânt,
În tine crede, speră întreaga românime,
Glorie ţie-n ceruri, glorie pe pământ!

Sub ochii tăi, în lume, lungi valuri de-omenire
Pe marea veşniciei dispar ca nori în vânt
Şi-n clipa lor de viaţă, trecând, strigă-n uimire:
Glorie ţie-n ceruri, glorie pe pământ!

Tu din sămânţa mică înalţi stejarul mare,
Tu junelor popoare dai un măreţ avânt.
Tu-n inimile noastre ai sacre, vii altare:
Glorie ţie-n ceruri, glorie pe pământ!

În tine-i viitorul, trecutul şi prezentul,
Tu duci la nemurire, prin tainicul mormânt.
Şi numele-ţi cu stele lumină firmamentul,
Glorie ţie-n ceruri, glorie pe pământ!

Etern Atotputernic, o, Creator sublime,
Tu care ţii la dreapta-ţi pe Ştefan, erou sfânt,
Fă-n lume să străluce iubita-i românime,
Glorie ţie-n ceruri, glorie pe pământ!
Imn religios – https://www.stefancelmare.ro/Scrieri-s4-ss20.htm

Luni, în 16 august, dimineaţa, junimea academică, clerul şi autorităţile publice și alți diverși reprezentanți au asistat la Sfânta Liturghie, după care s-a ţinut parastasul de pomenire, apoi Ciprian Porumbescu a cântat la vioară în fața mulțimii și corul teologilor a intonat „Imnul Iui Ştefan cel Mare”, compus anume de Vasile Alecsandri, muzica de A. Flechtenmacher. Acest imn suna astfel:

La poalele Carpaţilor,
Sub acest vechi mormânt,
Dormi, erou al românilor,
O, Ştefan, erou sfânt!
Ca sentinele falnice
Carpaţii te păzesc.
Şi de sublima-ţi glorie
Cu secolii şoptesc.

Când tremurau popoarele
Sub aprigii păgâni,
Tu le-apărai cu sângele
Vitejilor români…
Cu drag privindu-i patria
Şi moartea cu dispreţ,
Măreţ în sânul luptelor,
Şi-n pace-ai fost măreţ!

În cer apune soarele
Strângând razele lui,
Dar într-a noastre suflete
Etern tu nu apui.
Prin negura trecutului,
O, soare-nvingător,
Lumini ca raze splendide
Prezent şi viitor!

În timpul vitejiilor,
Cuprins de-un sacru dor,
Visai Unirea Daciei
Cu-o turmă şi-un păstor.
O, mare umbră eroică,
Priveşte visul tău:
Uniţi suntem în cugete,
Uniţi în Dumnezeu!

La poalele Carpaţilor,
Lâng-al tău vechi mormânt,
Toţi în genunchi, o, Ştefane,
Depunem jurământ:
„Un gând s-avem, în numele
Românului popor,
Aprinşi de-amorul gloriei
Şi-al patriei amor!”.
Imn lui Ștefan cel Mare – https://www.stefancelmare.ro/Scrieri-s4-ss20.htm

Pe calea ce conduce la mănăstire se înalță Arcul de Triumf, dedicat „Memoriei lui Ştefan cel Mare, mântuitorul neamului!”. Stindardele principale au purtat numele celor mai însemnaţi fondatori ai ţărilor şi neamului român, iar în decursul serbării, s-au împărţit medalii de bronz şi argint, bătute anume pentru această festivitate, cu următoarea inscripţie: „Putna – 15 august 1871”, iar pe cealaltă parte: „Memoriei lui Ştefan cel Mare – Râvnitorii gloriilor străbune”.
Urna, ce conținea pământ adus din toate provinciile românești ce s-a depus pe mormântul viteazului domnitor Ştefan cel Mare, turnată din argint curat are următoarea inscripţie: „Eroului. Învingătorului. Apărătorului existenţei române. Scutului creştinătăţii. Lui Ştefan cel Mare. Junimea română academică. MDCCCLXX”.

Punte peste timp, prin Serbarea de la Putna – continuitatea unui ideal, la 150 ani de la primul eveniment, organizatorii notează că se impune să se redefinească idealul reunirii românilor, al regăsirii într-o lume și într-o istorie în reașezare în scopul afirmării și consolidării unității românilor din țară și din afara granițelor.

Vizionați un fragment din filmul ”Ciprian Porumbescu” (1972), cu Serbarea de la Putna din 1871:
http://www.youtube.com/watch?v=flLS64obI5I&t=1s
și de asemeni:
Serbarea de la Putna 150 – Tineri ai României, Este Șansa Noastră!
http://www.youtube.com/watch?v=RA6ZrXQ7z0w

Despre

Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal

Program

Sfânta Mănăstire Putna – 550 de ani

Această prezentare necesită JavaScript.

Cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare reprezentativă pentru ținutul Bucovinei, al Moldovei întregi așa cum era ea pe vremea lui Ștefan cel Mare, dar și pentru întregul neam românesc, despre care Letopisețul de la Putna II ne spune: „În anul 6974 (1466) iulie 10, s-a început să se zidească, cu ajutorul lui Dumnezeu, sfânta mănăstire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la Putna”, împlinește 550 ani de la întemeiere pe 10 iulie 2016. După 2 iulie 1504, când Voievodul Ștefan cel Mare a trecut la cele veșnice mormântul său de la Putna a devenit un loc de închinare al tuturor românilor. În 1992, a fost canonizat, iar în 2010 mănăstirea a primit sărbătorirea ctitorului sfânt, prăznuit pe 2 iulie, ca al doilea hram, primul hram fiind cel în cinstea Maicii Domnului (15 august) ca mulțumire către Dumnezeu și ca cerere de ajutor către Maica Domnului pentru el și pentru întreaga țară.
De la întemeierea ei: ”Pentru români, Mănăstirea Putna nu reprezintă numai rugăciune, artă sau cultură, ci și o pagină din istoria vie a neamului. Nume ca Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol, Mihail Kogalniceanu trezesc și astăzi amintirea marii serbări de la Putna (14-16 august 1871) ocazionată de împlinirea a 400 de ani de la sfințirea bisericii mănăstirii. Atunci Mihai Eminescu a rostit cuvintele: „Să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc și din mormântul lui Ștefan altar al conștiinței naționale”.
De amintit este și momentul ediţiei 2016 a Colocviului de la Putna sub binecuvântarea ÎPS Pimen ”pe care deceniul scurs de la primul l-a aşezat de-acum, îndrăznim să credem, în rândul Sărbătorilor Mănăstirii, cu rememorarea axei descrise de Părintele Stareţ, o axă care îi întâlneşte pe Eminescu, cu monumentul de lângă Turnul Tezaurului, pe Ştefan cel Mare, odihnindu-se în necropola aleasă de vârful săgeţii, şi pe Maica Benedicta, la picioarele duhovnicului său, fostul egumen Iachint Unciuleac, astfel încât lumina şi rugăciunea pentru unul îi cuprinde pe toţi, ca soarele munţii la început de ziuă”, moment relatat atât de frumos, sub o privire caleidoscopică, succintă dar atât de cuprinzătoare prin bogăția informațiilor prezentate despre întâlnirea elitei intelectuale și dezbaterile comemorative care au avut loc, un articol minunat de Doina Cernica pe care vi-l recomand cu căldură să-l citiți: Colocviul de la Putna 2016 – o privire caleidoscopică
Acest moment al întemeierii Sfintei Mănăstiri Putna de la care au trecut 550 de ani este marcat și din punct de vedere filatelic de către Romfilatelia printr-o emisie specială ce imortalizează un moment istoric important al neamului românesc.
În felul acesta Romfilatelia oferă ca dar de preţ colecţionarilor şi nu numai o emisiune de mărci poştale specială, care poate fi considerată metaforic un „bilet” la spectacolul istoriei şi al celor care au făurit-o pentru noi, urmaşii…”

Surse:
putna.ro
crestinortodox.ro
crainou.ro
romfilatelia.ro

Părintele nuvelei românești

Această prezentare necesită JavaScript.

Lectura operei lui Ioan Slavici, poate fi citită și prin grila proverbelor și aforismelor, având în vedere interesul lui Ioan Slavici pentru genul aforistic și enigmatic cercetat și prezentat de Adela Drăucean în cartea ”De la proverb la aforism în opera lui Ioan Slavici”. Folosirea unor zicători sau proverbe de tipul:
„Căci vorba veche, obrazul subțire cu cheltuială – azi foarte mare – se tine”,
„Să deie cine are de unde, căci de aceea gaură-n cer nu se face”,
„Ai, Doamne, mila de el și dă-i ceea ce nu are!”,
„Am rămas ca țiganul la pagubă”
arată influența literaturii populare asupra stilului de povestitor a lui Ioan Slavici care se poate sesiza încă din scrierile sale memorialistice (1937).

Alte aforisme, proverbe, citate:
Vremurile vin; vremile se duc: lumea merge înainte, iară omul, când cu lumea, când împotriva ei. (Popa Tanda)
Nepriceperea este şi ea o vină, dacă alţii suferă de pe urma ei. (Mara)
Banul e mare putere, el deschide toate uşile şi strică toate legile. (Mara)
Pe vrăşmaşul pe care nu-l poate birui tot omul cu minte şi-l face tovarăş. (Moara cu noroc)
Iubirea e din altă lume şi se iveşte din senin, fără ca să ştii de ce, se dă pe faţă, fără ca să ştii cum, şi te duce fără ca să ştii unde. (Mara)
Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa. (Educație rațională)
Era, se vede, pe acolo, prin înălţimile nestrăbătute de ochiul omenesc, cineva care nu lăsa să cadă nici o poamă pe pământ, ci le culegea toate la timpul potrivit. (Rodul tainic)
Fă trei cruci şi zi „Doamne-ajută!” când treci pragul casei, fie ca să ieşi, fie ca să intri, căci lumea din întâmplări se alcătuieşte, iar întâmplarea e noroc ori nenorocire, şi nimeni nu ştie dacă e rău ori bun ceasul în care a pornit, nici dacă va face ori nu ceea ce-şi pune de gând. (Pădureanca)
Prieteni are cel ce ştie să şi-i facă! (Mara)
Avea dreptate Sfredeluş: nu-i a bine să umble cu bani agonisiţi pe nedrept. (Hanul ciorilor)
E greu, e foarte greu când ai voi să-i grăieşti cuiva o vorbă, care-ţi vine din fundul inimii şi nu poţi; e însă mai greu când simţi că numai această vorbă poate să alunge gândul rău pe care şi-l face despre tine un om la care ţii. (Moara cu noroc)
Nu se poate să-i faci unui om o mai mare nedreptate decât să-l mustruluieşti pentru o greşeală pentru care-şi face el însuşi destule mustrări. (Moara cu noroc)

***

Nu pierde din vedere ce şi cine eşti şi fă totdeauna numai ceea ce se potriveşte cu personalitatea ta.
Poate omul să se lepede de drepturile sale, dar nu şi de datorii.
Nu e armă mai puternică decât inima curată.
Pe cei tari îi încântă sarcina grea.
Dascălul este cel mai mare lucru în sat, cel mai mare lucru în ţară.
E mai bine o dată şi din toată inima, decât de multe ori şi fără de nicio noimă.
Minciuna în toate împrejurările îl umileşte pe om şi se poate scuza, dar nu se poate ierta, căci nu se poate şti unde are să ajungă cel ce începe cu ea.
Citeşte, iubite amice, cărţile şi vei vedea că numai ceea ce am greşit am zis de la mine. Fă aşa cum te povăţuiesc ele, totdeauna cu toată inima ceea ce faci, şi viaţa ta va fi plină de veselie, lumea ta plină de lumină.
Acesta e rostul adevărat al artei: ea are să ne înalțe unde înșine prin noi nu ne putem ridica.
Ceea ce îi dă operei de artă viață este efectul ei.

Imagini slideshow: slideshare.net