Acasă » Articole etichetate 'iubire'
Arhive etichetă: iubire
De Dragobete
Ca un zeu al tinereții,
veseliei și iubirii
Dragobete dă sens vieții,
ca un zeu al tinereții
dar venind din vechi tradiții,
vestitor al primenirii,
ca un zeu al tinereții,
veseliei și iubirii.
© Georgeta R. M.
De DRAGOBETE ❤️ 💛 💙 Iubește Strămoșește:
Credință în existența luminii
“Don’t ask what the world needs. Ask what makes you come alive, and go do it. Because what the world needs is people who have come alive.”/
”Nu te întreba de ce are nevoie lumea, întreabă-te ce te face pe tine să prinzi viață. Și apoi mergi și fă acel lucru. Pentru că lumea are nevoie de oameni care simt viața”.
― Howard Thurman
Lăsându-ne iubiți de viață credem în existența unei lumini a iubirii și tandreței care are grijă de noi și veghează asupra noastră. Contracarăm stresul zilelor de azi cu o conștiință mai senină, sănătoasă și creativă.
Pe cărările timpului
Caută comoara din interiorul tău,
Vei găsi bogăţii ascunse,
Muguri de lumină, scânteia iubirii…
Eternul dor, flacăra dragostei vor lumina
Cărările vieţii, viitorul tău şi al lumii.
De lucrează în suflet adevărul, omenia
Bulgări de bucurie vor curge,
Pe cărările misterioase ale timpului.
Şi fără bogăţii poţi avea
O lume frumoasă în fiece zi.
Nu uita că în cămările inimii tale
Se aprinde scânteia iubirii. 2
Doar Domnul, Începătorul vieţii,
Ne trimite comori nepieritoare.
De dăruieşti…bucurie, vei primi
Sărutul clipei ce naşte veşnicia
Cutează! Fii nemuritor!
de Ionel Marin
revistedecultura.files.wordpress.com/2021/11/revista_bogdania_nr.-89-90_noiembrie-decembrie-2021.pdf pag. 32
Dumnezeu e şi Român
Dumnezeu e Român
şi-i Universul
trăirilor şi speranţelor noastre
e steaua ce ne luminează noaptea de Crăciun
atotocrotitorul vărsărilor
de sânge, de lacrimi şi dezastre!
Dumnezeu e Român
Să nu vă fie teamă
Când dintre viscole şi ploi
Fraţi şi surori ne cheamă
Vrea doar să stea de vorbă cu noi
Despre moartea
Ce vis şi viaţă ne destramă!
Dumnezeu e Român
Prea bând şi binefăcător în toate cele
Oricât de trist aş fi, aici rămân
Cu Dumnezeul meu şi îngerii din stele!
de Dumitru Buțoi
revistedecultura.files.wordpress.com/2021/11/revista_bogdania_nr.-89-90_noiembrie-decembrie-2021.pdf pag. 33
Eros și Agape
Sonet dintr-un divin panseu
Iubirea dă farmec universului
când Eros și Agape se întâlnesc,
o armonie apare în mod firesc,
subtil elixir – hrana sufletului.
Astfel sensuri divine înfloresc
sub cerul libertății, frumosului
dau gust, aromă, tărie fructului
și în toate ale vieții strălucesc.
Reinventând, păstrând dragostea mereu
Agape și Eros ca doi grădinari
lucrează împlinind și un curcubeu
dă farmec iubirii când sunt semnatari
femeia și bărbatul, divin panseu
din plinătatea divină emisari.
© Georgeta R. M. (noiembrie 2019)
Și plecând de la această poezie, ca un fel de completare care mi s-a părut oarecum folositoare (oarecum, pentru că descrierile sunt succinte, dar prin căutări fiecare poate afla mai mult) iată ce vă propun să citiți: despre noțiunea de iubire care nu este simplă, de fapt este destul de complexă; filozofii din Grecia antică au făcut conceptul mai concret, împărțindu-l în diferite categorii. Folosind cuvinte latine și grecești pentru dragoste putem spune că există șapte stiluri de dragoste. Eros, ce semnifică iubirea pasională, şi trecând prin philia, storge, ludus, pragma, philautia, agape, fiecare termen acoperă variatele moduri de a iubi.
Descriind pe scurt ar fi:
Eros sau dragostea romantică este o iubire care vine ca un instinct natural pentru majoritatea oamenilor. Este o iubire pasională afișată prin afecțiune fizică. Comportamentele romantice includ, dar nu se limitează la, sărutare, îmbrățișare și ținerea de mână. Această iubire este o dorință pentru corpul fizic al altei persoane. Este o iubire puternică, pasionată și se poate disipa relativ rapid. Relațiile construite exclusiv pe dragostea Eros tind să fie de scurtă durată.
Philia este iubirea afectuoasă fără atracție romantică care apare între prieteni sau membri ai familiei. Apare atunci când ambii oameni împărtășesc aceleași valori și se respectă reciproc – denumită în mod obișnuit „iubire frățească”. Acest tip de dragoste este legat de loialitate, companie și încredere și este împărtășită celor care au valori și experiențe similare. Filozofii greci au considerat că Philia este o iubire egală și a apreciat-o mai mult decât iubirea Eros.
Storge este o iubire familiară, naturală, înrădăcinată în părinți și copii. Este o iubire infinită construită pe acceptare și conexiune emoțională profundă, un tip de iubire ce descrie iubirea necondiționată pe care părinții o au pentru copiii lor. Această dragoste vine ușor și imediat în relațiile dintre părinți și copii.
Ludus sau dragostea jucăușă este definită de flirt, seducție și sex fără angajament sau, o dragoste copilăroasă și cochetă care se găsește de obicei în etapele inițiale ale unei relații. Acest tip de dragoste constă în tachinări, motive jucăușe și râsete între două persoane. Frecvente în cuplurile tinere, sunt și cupluri mai în vârstă care se străduiesc pentru această dragoste găsind o relație mai plină de satisfacții deoarece cuprinde elemente de joc, tachinare și emoție.
Pragma sau iubirea durabilă este o dragoste de lungă durată, care se maturizează de-a lungul mai multor ani. Este o iubire în cadrul unui cuplu care alege să depună eforturi egale în relația lor, ea descrie sincronizarea și echilibrul. Pentru a ajunge la „Pragma” sunt necesare angajamentul și dăruirea. În loc să te „îndrăgostești”, „te îndrăgostești” de partenerul pe care îl dorești alături de tine la nesfârșit.
Philautia sau iubirea de sine este o formă sănătoasă de iubire în care îți recunoști valoarea de sine și nu îți ignori nevoile personale. Iubirea de sine începe cu recunoașterea responsabilității pentru bunăstarea ta. Filozofii greci credeau că adevărata fericire nu putea fi obținută decât atunci când cineva avea o iubire necondiționată pentru ei înșiși.
Agape sau iubirea altruistă este cel mai înalt nivel de dragoste de oferit. Se dă fără așteptări de a primi ceva în schimb. Iubirea Agape este reprezentativă iubirii universale. Oferirea Agape este o decizie de a răspândi dragostea în orice circumstanțe – inclusiv în situații distructive. Filozofii greci au considerat că acesta este tipul de dragoste pe care unii oameni o simt pentru ceilalți oameni, pentru natură, spre depășirea condiției.
Eros-ul elenist se face cunoscut prin intermediul lui Platon și semnifică iubirea pentru Divinitate, tendința sufletului de a accede spre ceea ce îi este propriu, adică lumea supra sensibilă, calea omului spre divin, Agape autentic apare odată cu Hristos.
Tema iubirii unice, în care dragostea pasiune (eros) și iubirea spirituală (agape) sunt împreună, continuă să fie actuală și astăzi, dacă citim Fenomenul erosului (2003) în care Jean-Luc Marion, consacră iubirii șase meditații sau Eros și Agape, prefaceri ale iubirii creștine de Anders Nygren, o lucrare cu largi ecouri și influențe în filozofia religiei și teologia secolului XX, publicată în 1930 (partea I) și 1936 (partea a II-a) în Suedia, tradusă la noi de Wilhelm Tauwinkl și apărută la editura Humanitas în martie 2019. Denis de Rougemont în lucrarea sa Iubirea și Occidentul(1939), (1972 ediție definitivă) preia schema Eros-Agape a lui Nygren.
.
Despre Erosul dumnezeesc unitar aflăm de la Sf. Dionisie Areopagitul:
”Sfântul Dionisie îl numea pe Dumnzeu „eros”, fără a considera că termenul „eros” are sensul unic al unei pasiuni iraționale, trupești. Dimpotrivă, „Scripturile văd un înțeles comun în numele de iubire (agape, n.n.) și eros” (Despre numirile dumnezeiești, III, §12). Dionisie distinge între erosul adevărat dumnezeiesc și erosul trupesc, ce este un „idol” (Ibidem). În esența sa erosul este extatic, adică nu îi lasă pe îndrăgostiți să rămână ai lor, închiși în egoismul propriu, ci îi îmbie să se dăruiască total celor de care sunt îndrăgostiți. Astfel, Apostolul Pavel, „rănit” de erosul dumnezeiesc extatic, va zice: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Gal., 2, 20). Pe de o parte, împins de bunătatea, de iubirea și erosul său, Dumnezeu iese din sine „prin purtările de grijă spre toate cele ce sunt”. Pe de altă parte, El stimulează râvna dorinței de dragoste în toate cele pe care le are în grijă (Despre numirile dumnezeiești, III, §13). În același Duh, Sfântul Maxim Mărturisitorul scria: „Ca amor și iubire (eros kai agape), Divinul se mișcă, iar ca îndrăgit și iubit (eraston kai agapeton) mișcă spre sine pe toate cele capabile de amor și iubire” (Ambigua 23, PG 91, 1260C)”.
Sursa citat: https://sfintiiarhangheli.ro/sfantul-dionisie-areopagitul-teologul-erosului-divin
Europa Christiana. Eros sau Agape? (15 03 2019) Invitat: Conf. Univ. Wilhelm Tauwinkl:
http://www.youtube.com/watch?v=xyKPjxWkgL4
Agape meets Eros:
http://www.youtube.com/watch?v=YpACKn3VpfM
Limba română, graiul țării
Limba română, cuvântul strămoșesc
care ne e drag chiar de la început
cu mama, cu tata, cu el am crescut
din toate cele bune să-mi însușesc.
De-a lungul vremii sincer m-au susținut
și uite azi în sonet vă povestesc
de limba română în crez părintesc
ce se bucură de un bogat conținut.
Mereu în gânduri ea devine sacră
căci folosind-o respect îi datorăm
înnobilându-ne astfel ne consacră
mereu , părinți, copii să o respectăm.
Frumoasa mea Limba Română lucră
prin noi mereu frumoasă să o păstrăm.
***
Poezia rămâne garanția
nobilă a limbii noastre române
purtată pe aripi de a sa misiune,
din dragoste trăgându-și bogăția.
Cu rădăcini în lumină rămâne
comoara neamului din părinția
cea dintru început, ca relația
cea iubitoare de înțelepciune.
Ca un fagure de miere, filtrată
prin razele sufletești, moștenire
vie e, mereu cu drag păstrată
îmbogățirea-i nouă strălucire.
Limba română-i muzică cântată
de poeți și scriitori cu iubire.
© Georgeta R. M.
Prietenia, o mare virtute
Ah, ce e prietenia,
decât o mare virtute
plină de toată grația.
Ah, ce e prietenia,
l’esprit de finesse, specia
rară plină de atribute
ah, ce e prietenia
decât o mare virtute.
***
Având generozitate
prietenia-i practică
plină de seninătate.
Având generozitate
viața toată o străbate
stoică și statornică
având generozitate,
prietenia-i practică.
***
Înțelegere deplină
bunăvoință, iubire
e prietenia, alină,
înțelegere deplină.
Este cea care sprijină
se oferă prin trăire,
înțelegere deplină
bunăvoință, iubire.
© Georgeta R. M.
Freundschaft
Wenn Menschen sich aus innrem Werte kennen,
So können sie sich freudig Freunde nennen,
Das Leben ist den Menschen so bekannter,
Sie finden es im Geist interessanter.
Der hohe Geist ist nicht der Freundschaft ferne,
Die Menschen sind den Harmonien gerne
Und der Vertrautheit hold, dass sie der Bildung leben,
Auch dieses ist der Menschheit so gegeben.
(Friedrich Hölderlin, 1770-1843)
L‘ amitié
Quand les hommes connaissent les hommes du dedans,
Ils peuvent s‘appeler joyeusement amis,
La vie ainsi des hommes est beaucoup mieux connue,
Ils la trouvent en esprit plus intéressante.
L‘esprit élevé n‘est pas loin de l‘amitié,
Les hommes ont plaisir aux harmonies et aiment
L‘intimité, et vivre pour la culture,
Cela aussi est donné ainsi ŕ l‘humanité.
(20 mai 1758 – Scardanelli)
(Friedrich Hölderlin, « Freundschaft », in Anthologie bilingue de la poésie allemande, Paris, Gallimard, (Bibliotheque de la Pléiade), 1993)
Friendship
When men know the men inside,
They can happily call friends,
The lives of men and is much better known,
They find it more interesting in mind.
The high spirit is not far from friendship,
Men have fun with harmonies and love
The intimacy, and live for Culture,
This too is given and to humanity.
(20 mai 1758 – Scardanelli)
(Friedrich Hölderlin, „Freundschaft” in bilingual anthology of German poetry, Paris, Gallimard, (Library of Pléiade), 1993)
Prietenie
Când oamenii se cunosc atât de bine
Ei sunt atunci prieteni cu adevărat,
Viața, în acest fel, pentru ei devine
Interesantă și de un spirit mai elevat.
Spiritele elevate știu ce-nseamnă – prietenie
Împreună le plac armoniile, simplitatea
Și iubesc confidențele; trăind viața cu bucurie
Și pentru cultură, prin aceasta își relevă umanitatea.
(traducere : Georgeta R.M.- 2013 )
Poezii…
Rondel din clipe aurii
Sunt clipe aurii ce vor să povestească
în zilele când teiul este în floare
de ploaia caldă a razelor de soare
ce aduc aminte de casa părintească.
Cum curge peste noi lumina cea cerească
parfum de-alint ca în zi de sărbătoare
sunt clipe aurii ce vor să povestească
în zilele când teiul este în floare.
Adun culori din amintiri ce vor să sfătuiască
în vara la-nceput de drum, rod de izvoare
cu ape vii și clare ce pot să strălucească,
să-mi ție saț, loc bun sub soare în care
sunt clipe aurii ce vor să povestească.
Chipul iubirii
Chipul iubirii e în bolta înstelată,
în răsăritul senin al soarelui din zori,
la amiază, și din apus și-i aromată
de parfumul florilor de tei, de flori
de iasomie, din universul armoniei,
dar mai ales în om, în esența lui umană,
de ființă care în adâncimea ei
se recunoaște prin lumină
sfântă, darul lui Dumnezeu.
Știai…
Știai că florile de tei
nu sunt numai a teiului
ci sunt și ale Poetului,
prinse în coroana poeziei?
Sub razele luceafărului
se înnobilează paleta artei-
culorile, sunetele, cuvintele ei
prind viață dând sens izvorului.
Harul reflecției este în acei
ce văd izvor de apă vie în versul lui,
seva sacră a Eminescului
cu toată setea de senin a dragostei.
E iunie, aroma florilor, poemelor
ne-ncarcă cu inefabilul trăirilor.
© Georgeta R. M.
În Săptămâna Luminată
Hristos a Înviat!
Iată, în Săptămâna Luminată
prin Domnul Iisus Hristos dată,
în lumina Sărbătorilor Pascale
sub harul Cuvântului, pe cai spirituale
ne bucurăm de Izvorul Tămăduirii
al Maicii Domnului, dar al iubirii
spre viață sănătoasă, rod al înnoirii.
”Sfântul Ioan Gură de Aur spune într-un cuvânt de învățătură adresat cu prilejul acestei mari sărbători creștine: Acum să se bucure toți, și cei care s-au nevoit din ceasul întâi și cei din ceasul al treilea, dar și cei din ceasul al nouălea sau chiar din ceasul din urmă, pentru că Domnul Cel înviat din morți tuturor răsplătește, unora răsplătește pentru îndelungata lor nevoință din vremea postului, iar altora dăruiește…
Praznicul Izvorului Tămăduirii este una dintre numeroasele sărbători pe care Biserica le-a închinat Preacuratei Născătoare de Dumnezeu, numită de imnografi în cântările Bisericii, în rugăciuni, acatiste și paraclise izvorul vieții”.
Pentru Sfântul Porfirie, Spitalul era o „biserică a iubirii lui Dumnezeu”
În perioada în care a slujit în capela spitalului a cuprins în dragostea sa, la măsura iubirii divine, pe toți cei care, prin harul lui Dumnezeu, lucrau la vindecarea semenilor lor. Pentru el, medicii și asistentele medicale, dar și toți ceilalți ostenitori erau îngeri în halate albe care, în chip văzut sau tainic, lucrează și veghează la vindecarea aproapelui și la tămăduirea lumii. Pentru Sfântul Porfirie, Spitalul era o „biserică a iubirii lui Dumnezeu”; medicii și asistentele erau îngerii în halate albe, iar surorile medicale sau infirmierele – „surori ale iubirii”, surori ale milei”.
Iar cuvintele sale, arătând prețuirea lui specială pentru aceștia, sunt dintre cele mai frumoase pe care le păstrează credința noastră creștină și care merită să fie rostite, cu și mai multă reverență, în vremurile de încercare pe care le trăim: „Îi iubeam pe toți, mă durea pentru toți, mă mișcau toate. Aceasta mi-o dăduse dumnezeiescul har. Vedeam asistentele cu ținuta lor albă, ca niște îngeri înveșmântați în alb, coborând la biserică, și lăcrimam când le vedeam. Le iubeam mult pe asistente. Iar când vedeam o soră medicală în uniformă, mă gândeam că este soră a milei, soră a iubirii, care merge să slujească în biserica iubirii lui Dumnezeu, adică în spital, să slujească celor bolnavi, fraților. Îngerul, îngerul alb. Câte lucruri trecem cu vederea!”
Sursa: https://doxologia.ro/medicii-asistentele-ingeri-arhangheli-halate-albe
De primăvară
Gândurile, cuvintele și zâmbetele
ce au umplut acest poem spre bine
fac parte din primăvara care vine
să țină de senin în toate clipele.
Totul depinde de noi, de clarviziune ce susține,
lumea pare fragilă și astfel par zilele,
depinde de noi cum vedem culorile
în dragostea de semeni, de glie, de mâine.
Privind copacul cum spre cer își înalță brațele-
iubire de lumină, în verde și flori deține
răspunsul, la felul de a fi sincer cu sine
și în el se odihnesc și cântă fericite păsările.
Să fie senină primăvara ce vine
cu dragoste de semeni, de glie, de mâine.
© Georgeta R.M.
Alte gânduri îmbrăcate în triolete
Țesătură strălucită
Țesătura strălucită
de idei în poezie,
adevăr vrea să transmită,
țesătura strălucită.
Inspiră și solicită
o deplină armonie,
țesătura strălucită
de idei în poezie.
Armonie grațioasă
Cred că dulcea armonie
în iubire-i grațioasă,
luminează, este vie.
Cred că dulcea armonie
se reflectă-n poezie
când tristă, când radioasă;
cred că dulcea armonie
în iubire-i grațioasă.
© Georgeta R.M.
Motive pentru condei 