Acasă » Articole etichetate 'lumină'

Arhive etichetă: lumină

Reclame

La echinocțiu

Lumină caldă,
razele la orizont
răsărit frumos.
Stare de armonie
la echinocțiu.

***

A warm light,
rays caress the horizon
beautiful sunrise.
A clear state of harmony
at equinox, the spring grows.

© Georgeta R.M.

Reclame

Sâmburi de lumină – triolet

Sâmburi de lumină găsesc
în poeme și în scrieri
pe bloguri, acolo citesc,
sâmburi de lumină găsesc.
Condeie ce mărturisesc
crezul, gânduri, aprecieri,
sâmburi de lumină găsesc
în poeme și în scrieri.

© Georgeta R.M.

Eminescu, lumină și cânt

Lumină, ploaie cu senin
este poetul nostru drag
simbol, da, lui i se cuvin
lumină, ploaie cu senin.
Lumină și un cânt deplin
versurile sale atrag,
lumină, ploaie cu senin
este poetul nostru drag.

© Georgeta R.M.

Mihai Eminescu – o lumină, un cânt

Pe un fundal autumnal…

Pe un fundal autumnal
având în dreapta ceașca de cafea
și în față o alta, cu însușirea
de a fi – ceșcuța cu lumină,
citesc, citesc, citesc,…
Citiți, citiți de toate, proză, poezie,…
cititul și scrisul sunt cea mai bună vitamină,
crează o aură de armonie
și face viața mai frumoasă, utilă
îmbogățește sufletul, devine o expresie
nouă a realității ce o trăim, mai nobilă
ce aduce zilelor un fir luminos,
precum firul Ariadnei, o călăuză în frumos.

© Georgeta R.M.

Toamna în haiku

Gânduri aurii
din aurul din frunze,
în octombrie.

***

Povestea frunzei,
aleile parcului
sub clar de lună.

***

În crângul de foc
soarele în asfințit,
vrăbiile dorm.

***

Atâtea gânduri
vița de vie, vara,
în vinul toamnei.

***

Lumina toamnei
cu frunze de aramă,
o cumpănire.

© Georgeta R.M.

Cuvânt de miere și alint

O dulce, tandră mângâiere,
cuvânt de miere și alint
e limba română cu al ei cânt
și a poeziilor cu a versurilor adiere.

Are lumina cuibărită în cuvânt,
un dar ceresc în vorbă și în scriere
ce din lăstarul iubirii prin scânteiere
din seva veche a pornit cu sfânt cuvânt.

Privirea-i luminoasă n-are bariere
are surori întru cuvânt și simțământ,
se întâlnesc, se bucură, și-n legământ
cu pagini aurii fac să dispară frontiere.

Lumina din credință și cultura
susțin cuvântul și îi dau măsura.

© Georgeta R.M.

Pe cerul zilelor de vară

Ștefan cel Mare – statuie ecvestră – Suceava

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe cerul zilelor de vară
cel știm atât de limpede, senin
un gând ce stăruie, se-nalță, zboară
mai mult ca în alte zile, să ne reamintim
azi, de al nostru Ștefan cel Mare și Sfânt
trimis cu o misiune sacră pe pământ
întru cuvântul românesc, străvechi,
pornit din Dacia, vechiul trunchi,
cu roade peste veacuri, s-a oglindit
în întregita Românie, în fapt și spirit.
Azi în an de Centenar recunoștință îi aducem
la ceas comemorativ, ne întoarcem
cu fața spre răsărit și-i zicem:
Să ne trăiești Măria Ta întru lumină
și cuvânt, căci zarea cu tine e mai senină.
Iubirea sa de neam și de moșie
a vindecat și ne-a trasat o linie
a vieții mult mai vie, cu sens –
învățături pentru întreaga Românie.
© Georgeta R.M.

Mihai Eminescu a avut un cult pentru Ștefan cel Mare, deși bucovinean, născut în Moldova lui Ștefan s-a simțit român pe deplin, rădăcinile neamului său geto-dac spunându-și cuvântul:
”…
Căci să știi, iubite frate,
Că nu-s codru, ci cetate,
Dar vrăjit eu sunt demult,
Până când o să ascult
Răsunând din deal în deal
Cornul mândru triumfal
Al craiului Decebal.
…”
Mușatin și codrul – II – Mihai Eminescu
https://poetii-nostri.ro/mihai-eminescu-musatin-si-codrul–ii-poezie-id-9422/

Epoca lui Stefan cel Mare – despre viața și faptele marelui voievod