Acasă » Articole etichetate 'M-rea Putna'

Arhive etichetă: M-rea Putna

Reclame

Sunt atâtea motive să spunem DA Unirii !

”100 de ani. 100 de motive să spunem DA Unirii!” sursă citat
Elevii a cinci şcoli au cinstit pe Făuritorii Marii Uniri, la evenimentul „La 100 de ani de la revenire, Bucovina este lângă Ştefan cel Mare şi Sfânt” organizat de către Mănăstirea Putna, împreună cu primăriile şi şcolile din Putna, Vicovu de Jos, Bilca, Vicovu de Sus şi Straja. Elevii participanţi au primit medalii comemorative cu Unirea Bucovinei. Părintele stareţ al mănăstirii, arhim. Melchisedec Velnic, a explicat în Cuvântul său de învățătură că aducerea Coroanei pe mormântul Sfântului Ştefan simbolizează revenirea Bucovinei în unitatea de stat a românilor.
Pe drumul Unirii românilor se învață adevărate lecții de istorie:

Drumul Unirii se face nu numai la 100 de ani ci și cînd o cere sufletul:

La mulți ani, România ❣️

Reclame

Cu ”Săgeata albastră” spre Putna la Sărbătoarea istorică a Mănăstirii Putna

”Insuflă-ne duhul sfintei uniri în inimile noastre, pentru ca să putem duce înainte greaua sarcină a Statului nostru întregit. Coboară-se raza geniului tău ocrotitor în sufletele noastre pentru îndreptarea tuturor păturilor sociale pe calea concordiei, din care numai poate izvorî adevăratul bine obștesc.” – din Cuvântarea de la Mănăstirea Putna, loc de memorie, de cuget și simțire românească unde regele Ferdinand Întregitorul împreună cu regina Maria au fost pe data de 16 mai 1920.

La cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457–1504, suveran model pentru conducătorii români de-a lungul timpului care, prin viața și faptele sale este un adevărat precursor al al Marii Uniri din 1918, a sosit în preajma marii sărbători istorice a Mănăstirii Putna a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, coroana reconstituită a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare care reprezintă un simbol al identității, unității, demnității și credinței poporului român după ce pe 13 august a fost binecuvântată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la slujba care a avut loc în paraclisul reședinței patriarhale cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Am avut prilejul de a o vedea când m-am închinat la mormântul Sfântului și Marelui nostru Voievod Ștefan.
”Biserica sărbătoreşte praznicul Adormirii Maicii Domnului ca pe un al doilea Paşte tainic şi preaslăveşte înainte de sfârşitul timpurilor mărirea primei făpturi îndumnezeite” (Paul Evdokimov, „Ortodoxia”, EIBMBOR, Bucureşti, 1996, p. 166), și ”trece de la viață la Viață” (Alphonse Goettmann, „Bucuria-Faţa lui Dumnezeu în om”, Edit. Herald, Bucureşti, 2010, p. 113.
Mai multe despre domnia lui Ștefan cel Mare și care a fost Programul Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului din 15 august 2018 pe:
https://www.stefancelmare.ro/
https://www.putna.ro/
Sfânta Liturghie, a fost oficiată de ÎPS Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor alături de Părintele arhim. stareț Melchisedec Velnic împreună cu un sobor numeros de preoţi și diaconi. La hramul mănăstirii au participat preoți, stareţi şi stareţe de la bisericile și mănăstirile din Bucovina, Moldova şi Ucraina, Eleonora Moldovan, consulul României la Cernăuți, oficialități din zonă și din Suceava și pelerini din întreaga țară.
Hramul Mănăstirii Putna:
http://www.youtube.com/watch?v=VxOFrOZXtqM
http://www.youtube.com/watch?v=9i3Tm42FpuY

Câteva imagini selectate de pe parcursul drumului din trenul ”Săgeata albastră” care a reluat ( http://www.youtube.com/watch?v=Ntirv_KQRBc , http://www.youtube.com/watch?time_continue=134&v=Isi-eGxNpzE ) după șase ani cursa spre Putna :

 

Această prezentare necesită JavaScript.

În întâmpinarea cererii locuitorilor din zonă, dar şi a pelerinilor care participă la Putna la hramul Mănăstirii Putnei, imagini cu produse tradiţionale confecţionate de meşterii populari:

 

Această prezentare necesită JavaScript.


Imagini de la hramul istoric al Mănăstirii Putna, praznicul Adormirii Maicii Domnului:

 

Această prezentare necesită JavaScript.

„Scrisoare de la Ştefan cel Mare”, un îndemn spre curaj și să ne deschidem ochii minții și ai sufletului

Citind istoricul zilei de 10 iulie amintesc din nou că în această zi în anul 1466 ”au început lucrările de construcție la Mănăstirea Putna, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, ridicată după cucerirea cetații Chilia.
Conform Letopiseţelor putnene şi Cronicii moldo-polone, pe 10 iulie a început zidirea bisericii Mănăstirii Putna, cea mai importantă ctitorie monastică a lui Ştefan cel Mare, concepută in plan triconc dezvoltat, cu menirea de a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod şi familia sa”.

E un bun prilej să ne amintim din nou de luminosul chip al domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și însemnătatea sa în istoria românească și chiar europeană căci faptele trecutului de le știm luminează prezentul vieții noastre și trimite ”raze vii de lumină” spre viitor (Ion.I. Nistor, pag. 10-28 și 284-287 din Scrisori din Bucovina, autor Mihai Iacobescu).

Această prezentare de început pentru articolul de azi se leagă pentru mine cu cele ce urmează, căci toate au legătură între ele, dar mi s-a părut că figura luminoasă a lui Ștefan cel Mare este și personalitatea cea mai importantă cuprinsă în cartea prof. univ. dr. Mihai Iacobescu din Suceava.
În cartea ”Scrisori din Bucovina” autorul fiind ”animat și înaripat ori de câte ori se află în fața unei personalități-model”, care îl ”atrage, acaparează, prelucrează și îl fascinează tainic cu mijloacele-i nevăzute, spontane, irezistibile”, simțindu-se apoi când rămâne singur, ”mai însetat de lucru, mai bun, mai curat, mai înțelegător și mai iertător cu cei din preajmă, mai legat de cei” dinaintea sa, ”mai integrat travaliului celor de astăzi ce lucrează pentru cei de mâine”, înglobează o multitudine de aspecte realizând un vast și cuprinzător caleidoscop de momente și personalități importante din viața sa, din istoria Bucovinei, un elogiu la adresa celor care au contribuit la cultura românească, prestigiul și libertatea Bucovinei pentru o viață demnă, pentru a se înfăptui Unirea românilor, și în același timp un îndemn la meditație.
Paginile „Scrisoare de la Ştefan cel Mare” din cartea profesorului univ. dr. Mihai Iacobescu, „Scrisori din Bucovina” apărută la Editura Junimea, în colecţia „Historia Magistra Vitae”, 2017, sunt cu adevărat un îndemn la meditație, să ne deschidem ochii minții și ai sufletului, dar și un îndemn la o atitudine mai curajoasă, demnă având în vedere ”că vremurile de azi sunt încă haine și tulburi, iar cele de mâine așteaptă încă de la urmași necontenită jertfă eroică, dăruire, neînfricată dârzenie, necontenită perseverență, nestrămutată credință și neostoite strădanii, luând exemplu de la statornicia și tăria Carpaților noștri, care ne-a fost dintotdeauna loc de adăpost și de hrană, Cetate Naturală de rezistență, coloană vertebrală a nației și ne-a dat și una din cele mai statornice învățăminte ale istoriei sbuciumate”.
Am intrat în posesia acestei cărți când am vizitat standul de cărți cu ocazia Salonului Internațional de Carte Alma Mater Librorum din 3-4 mai 2018 organizat de Universitatea ”Ștefan cel Mare”.
O frumoasă prezentare a acestei minunate și de suflet cărți realizată de scriitorul și jurnalistul Ioan Țicalo, puteți citi pe:
https://www.crainou.ro/2018/07/06/magistrul-mihai-iacobescu/
De asemenea:
Sărbătoarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

Vizita de acum 25 de ani a Regelui Mihai la Mănăstirea Putna, altarul spiritual al neamului românesc

Dumnezeu să-l odihnească în pace !
”După 45 de ani de exil, Regele Mihai a petrecut primul Paști în România la Mănăstirea Putna. Regele Mihai I și Regina Ana au sosit sâmbătă, 25 aprilie 1992, pe Aeroportul din Salcea, unde au fost așteptați de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Pimen. Peste 5.000 de oameni s-au adunat atunci la Putna pentru a asista la Slujba Invierii alături de Majestatea Sa. Starețul Mănăstirii Putna, părintele Melchisedec Velnic, a organizat primirea Regelui. El își amintește cum Mihai I a ieșit pe balconul casei domnești a slăvitului voievod Stefan și a adresat un mesaj de iubire poporului român, că s-a închinat la mormântul lui Stefan și la icoana Maicii Domnului”.
Sursa: https://www.stiridinbucovina.ro/2017/12/09/vizita-de-acum-25-de-ani-a-regelui-mihai-la-manastirea-putna/

Venirea în țară a Regelui Mihai I în Paștile anului 1992

Un păstor al Bisericii şi promotor al culturii

Unul dintre cei mai importanți ierarhi ai românilor, Mitropolitul Iacov Putneanul a fost cel care a scris și a tipărit primul Abecedar din Moldova, Bucvarul din 1755 și a înființat prima școală din mediul rural, lângă Mănăstirea Putna, în 1759 pe vremea domnitorului Ioan Teodor Callimachi; cât a fost mitropolit s-au publicat foarte multe cărți, fapte care îl așează între marii dascăli ai românilor. A fost profund implicat în problemele sociale și economice ale țării și un cleric de anvergură ce a lucrat pentru binele sufletesc al poporului, de aceea a rămas în conștiința urmașilor ca un „om sfânt”, așa cum îi va spune și Nicolae Iorga.
”Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în ședință de lucru la Reședința Patriarhală, în perioada 6-7 iunie 2016, a hotărât trecerea în rândul sfinților a patru personalități reprezentative ale vieții duhovnicești românești din secolul al XVIII-lea.
Este vorba despre Mitropolitul Iacob Putneanul al Moldovei (1719-1778) și Cuvioșii Sila, Paisie și Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei (sec. XVIII). Aceștia au fost canonizați, având datele de prăznuire la 15 mai, respectiv, 16 mai.
Propunerile de canonizare au venit din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și avizate favorabil de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în ședința de vineri, 20 mai 2016. Aceste propuneri au fost trimise Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care a hotărât canonizarea sfinților putneni în acest an, când se împlinesc 550 de ani de la înființarea Mănăstirii Putna” conform
basilica.ro
doxologia.ro

Cine a fost Sfântul Ioan Gură de Aur – unul din cei mai cunoscuți dintre Părinţii greci şi una din cele mai fascinante figuri ale antichităţii creştine, de care Sf. Iacob Putneanul s-a îngrijit în timpul vieții lui pentru tipărirea liturghiei care îi poartă numele, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur – aflați citind un frumos articol:

Cine a fost Sf. Ioan Gură de Aur