Arhive pe etichete: Muzica

E încă primavară

Aleargă prin versuri primăvara
și s-a îmbinat cu el, cuvântul
în luna mai, Florarul,
un ”anotimp” mai special
în care florile se pare
oferă un regal, un recital
plin de culoare, muzical
jucându-se cu vântul, razele de soare…
Muzica naturii încearcă a vorbi
prin evantaiul de culoare,
sonoră, ca o sărbătoare
în care pământul
prinde a zâmbi
prin flori spre naltul
senin de binecuvântare.

☼ Happy Springtime to Everyone ☼

Anunțuri

3 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Johann David Heinichen

Perioadă importantă din istoria muzicii clasice în care a fost creată tonalitatea și în care compozitorii au folosit ornamente muzicale mai elaborate, cu tehnici noi de interpretare instrumentală, muzica barocă – o punte de legătură dintre renaștere și clasicism, a reprezentat un curent din muzica clasică europeană dintre anii 1600 și 1750 (de la Monteverdi la Bach) și este gustată și astăzi având în vedere sonorităţile bogate, subtile şi delicate ale barocului.
Johann David Heinichen a fost un compozitor german de muzică barocă care a adus geniul muzical al Veneției la curtea lui Augustus cel Puternic în Dresda.
Johann David Heinichen – Introduction, Biography, Thorough Bass Treatise, Compositions, Works, Discography, Modern Editions: classical.net

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

În lumina muzicii

„Orice ușă trebuie lăsată întredeschisă; nu trebuie trântită. Să ai eleganța, chiar și atunci când discuți în contradictoriu, să o faci civilizat. Să lași loc de «bună ziua». Ușa nu se trântește cu zgomot, ci o lași dacă nu întredeschisă, atunci deschisă – depinde de cât de sigur ești pe tine că poți să înfrunți orice provocare”Felicia Filip
Printre norii de lumină
Dacă vrei – Felicia Filip
Felicia Filip la Ateneul Român

Comentarii închise la În lumina muzicii

Din categoria Motive pentru condei

Cântece pentru mama

Because You Loved Me, Celine Dion – Dedication to Mothers
A Mother’s Love – Jim Brickman

4 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Flautul fermecat – Uvertură

Dintr-o legendă
o muzică vibrantă:
Flautul fermecat.

*****
Music of Mozart
full of charm and optimism
the joy to live.

Georgeta R.M.

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Provocări și perspective

Rândurile următoare pe care le veți citi sunt într-un fel răspuns la o provocare, când am aflat citind pe site-ul http://oldrimsix.info/planeta-stiinta-si-poezie/ (acolo, fiind un articol mai vechi probabil comentariile sunt închise) de faptul că ”știința nu este compatibilă cu poezia. Matematica nici atât.” și de două definiții ale poeziei și anume:
”Poezia este jurnalul unui animal marin, care trăiește pe pământ și ar vrea să zboare” (Carl Maria Sandburg) și ”Poezia e haosul condamnat la visare” (Daniel Corbu), ambele citate fiind ale unor poeți consacrați de mare valoare.
Nu-mi trece nicicum prin minte să-i contrazic căci, cred că definiția poeziei (de altfel am citit multe definiții ale poeziei) poate avea atâtea variante câți poeți sunt. Dar fiindcă iubesc poezia și poeziile unor poeți preferați care îmi sunt dragi m-am gândit că aș putea să reamintesc pe această cale și alte definiții ale poeziei, păreri, rezultate în urma unor cercetări de alți poeți și oameni de valoare cunoscuți. Și am ales trei personalități care definesc universul poetic și nu numai. Încep cu acad. prof. dr. Solomon Marcus care în interviul preluat din volumul ”Solomon Marcus, Răni deschise – Dezmeticindu-ne”, Ed. Spandugino, 2013, ne spune că din cele mai vechi timpuri oamenii au încercat să găsească legături, puncte de contact între matematică și artă, respectiv poezie, muzică:
„Dacă elevii ar afla, din manualele după care învaţă, despre bazele pitagoreice ale muzicii, despre rolul geometriei în descoperirea perspectivei în pictură şi despre regularităţile aritmetice care guvernează deopotrivă ritmurile naturii şi pe cele ale existenţei umane, atunci legătura nu ar mai părea singulară, ci în firea lucrurilor. Arta de calculator, rolul geometriei fractale în ştiinţă şi în artă deopotrivă, legăturile cu ştiinţa haosului nu ar mai părea bizarerii la modă, ci fenomene care se aşază în mod firesc într-o istorie milenară.” și că: ”Matematica include în chiar sâmburele ei o poeticitate esențială”
În pledoaria sa Solomon Marcus ne învață că matematica poate deveni una din cele mai fascinante discipline, este o artă de a da același nume unor lucruri diferite (conform J.H.Poincare), este o știință a analogiilor (conform Ștefan Banach) și un triumf al metaforei (conform Y.I. Manin). Citiți interviul din articolul Matematica și arta: în căutarea numitorului comun de Raluca Alexandrescu și veți înțelege mai mult.
În ce privește celelalte două personalități, poetul, doctorul George Popa și poetul nostru național Mihai Eminescu, vă recomand să citiți: La ce bun poeții, un demers al acad. prof. dr. George Popa, unde Eminescu definește expresiv ce este poezia și de ce ai nevoie ca să o poți recepta, și ne spune în final George Popa ”Pentru că poemul este cuvântul încă nerostit a lui Dumnezeu”.

7 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Luna nouă

O lună nouă
și un arcuș de argint,
începe nou cânt.

Donizetti, sonata for flute and piano
Andre Rieu – O Mio Babbino Caro (Instrumental,Giacomo Puccini)

6 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Toamna în poeme


Mulțumesc pentru vizită !

12 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Din muzica toamnei

Ascultă din muzica toamnei
cum sunetul povestește poeme
și într-unul din ele
dispar în acorduri dileme
să apară acea limpezime
ce izvorăște din inima dragostei.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la Din muzica toamnei

Din categoria Motive pentru condei

Din amintirile călătoriei

Muzica e simbolul armoniei în viaţă, al acordului desăvârşit.
Mi-am slujit ţara cu armele mele: pana, vioara şi bagheta.
George Enescu

Această prezentare necesită JavaScript.

Ascultând din muzica iubirii
cu zbor de ciocârlie, dau semn
citirii deopotrivă duhului, viorii
să-i înțeleg deplin al său îndemn:
apropierea inimilor într-un cald consens.
(Georgeta R.M.)

Spre o amiază frumoasă de august înviorată la un moment dat cu o ușoară ploaie de vară, trecătoare, în care ne-am hotărât să plecăm din Sinaia spre o altă destinație dar nu fără să vizităm Casa memorială George Enescu numită și Vila ”Luminiș”, o vilă sobră, simplă, într-un stil autentic românesc, construită între anii 1923 – 1926 de compozitor ca loc de recreere și inspirație, atras de frumusețea locurilor, ne-am bucurat mintea și sufletul cu amintiri de la cel care și-a dăruit viața muzicii, slujirii înaltului titlu de violinist și muzician român, devenind astfel un exemplu strălucit și însuflețitor pentru tinerimea română și nu numai. Terasa casei situată deasupra intrării care oferă o priveliște frumoasă spre Munții Bucegi era un loc preferat al compozitorului unde se inspira și se odihnea servind ceaiul. Totuși, timp de 20 de ani George Enescu a locuit aici temporar, între concertele sale. Odată cu schimbarea regimului, în 1947, fiind stabilit la Paris, donează casa statului român, pentru a putea fi folosită ca loc de odihnă şi creaţie de către artiştii români.
Vizitând Casa memorială George Enescu, și amintindu-mi de statuia reginei Elisabeta, din grădina Castelului Peleș (un alt loc pe care am dorit mult să-l văd și vizitez și de unde am rămas cu amintiri de neuitat) celebra protectoare a artelor – Carmen Sylva, mi-am adus aminte că bucurându-se de admirația acestei regine George Enescu a fost invitat deseori să cânte la Castelul Peleș. La seratele date de regină o acompania și inspirat de unele poeme ale reginei a compus câteva lieduri. Iată ce reprezenta pentru el protectoarea artelor: ”Regina Elisabeta judeca oamenii şi lumea după inima-i curată şi generoasă. Pentru mine, Ea a fost o prezenţă supraomenească, o fiinţă cu nimb, departată de oamenii obişnuiţi, revărsând numai lumină şi bunătate. …” Vizitând casa memorială și trecând din cameră în cameră în timp ce încercam să mi-l imaginez pe compozitor în ambianța camerelor susținute de prezența lucrurilor rămase ce aminteau de activitățile lui, mi-am adus aminte ce am citit:
-despre George Enescu și Maruca Cantacuzino singura femeie pe care a iubit-o, dragostea fiind aproape la fel de importantă ca muzica – rațiunea sa de a fi. Se pare că Maruca Cantacuzino avea genul acela de frumusețe care se distinge prin eleganță, rafinament și distincție. Vezi aici și aici.
-despre Yehudi Menuhin, marele violinist și dirijor american, în perioada când i-a fost elev, și care a păstrat o profundă afecţiune pentru Enescu: „Dacă cititorul ar putea să-și închipuie mintea enciclopedică, îngemănată cu inima cea mai generoasă și mai lipsită de egoism din câte pot exista într-un om, cu o înfățișare nobilă și frumoasă, cu un chip romantic însuflețit mereu de un geniu creator, fie că vorbea, preda, dirija, cânta la vioară ori la pian, dar mai cu seamă atunci când compunea, imaginea tot n-ar fi completă. Enescu rămâne pentru mine cea mai extraordinară ființă omenească, cel mai mare muzician și cea mai puternică influență exercitată vreodată asupra mea.” (Yehudi Menuhin)
-despre Cella Delavrancea cea care a fost prietena compozitorului și martoră la căsătoria lui George Enescu cu Maria Cantacuzino și care ne mărturisește că: ”Vioara lui Enescu devenise un freamăt luminos, aluneca în noi, redeştepta aspiraţiile noastre spre inefabila pace a armoniei”. (într-o cronică publicată în Arpegii în ton major)
Pe parcursul vizitei casei memoriale am fost însoțiți de muzica marelui violonist, pianist, compozitor, dirijor, dar şi profesor „cinci într-unul în lumea muzicii”, cum îi făcea plăcere să spună că este și de asemeni de explicațiile de rigoare.
Mai multe imagini din interiorul casei memoriale în: povestidecalatorie
Un interviu din Fonoteca de Aur Radio România a Cellei Delavrancea despre George Enescu
George Enescu – Ciocîrlia
George Enescu – Romanian Poem

Comentarii închise la Din amintirile călătoriei

Din categoria Motive pentru condei