Arhive pe etichete: neam românesc

Integrarea Bucovinei în cadrul României Întregite

Între marii patrioți români ai Bucovinei din secolul XIX și primele decenii ale secolului XX, alături de alți români care au activat intens pentru unirea Bucovinei cu România, s-au situat Iancu Flondor, Sextil Pușcariu, Ion Nistor, Doridemont (Dori) Popovici, Gheorghe Sârbu, Radu Sbiera, Max Hacman, Vasile Marcu, Octavian Gheorghian, Nicu Flondor, Ipolit Tarnavschi, Aurel Țurcanu, Cornel Tarnoviețchi, ș.a. care ”au luptat pentru unirea Bucovinei integrale cu celelalte două țări românești într-un stat național independent”, suflete de români a căror inimă a bătut neîncetat pentru valorile naționale, valori sacre, pentru ca adevărul să învingă și Bucovina istorică să se alăture celorlalte țări românești care au fost odată un singur trup, trup care de-a lungul secolelor a fost rănit și ciuntit dar cu toate acestea memoria a ceea ce au fost, ce sunt, iubirea de neam, au rămas nestinse în sufletul lor devenind figuri emblematice a luptei bucovinenilor pentru unire. Noi, urmașii lor suntem datori cu iubirea de neam, cu cunoașterea celor care s-au ostenit pentru reîntregirea neamului românesc și propășirea lui.
Iancu Flondor, cavaler al dreptății și moralității
Iancu Flondor, o viață în slujba dreptății
Sextil Pușcariu – contribuții esențiale la studiul limbii române și participant activ la unirea Bucovinei cu România
Ion Nistor – istoric și militant unionist bucovinean
Doridemont (Dori) Popovici, fruntaș al luptei pentru unirea Bucovinei cu patria mamă

„Rugă pentru dreptate”, melodia Laurei Haidău, care a adus lacrimi pe față la Cernăuți

Reclame

Comentarii închise la Integrarea Bucovinei în cadrul României Întregite

Din categoria Motive pentru condei

Frumoasa mea, Limba Română

 

 

 

 

Imagine

Iubesc limba română

Iubesc limba română,
e slova cu care m-am născut,
o știu, citesc, e cea care alină
îmi este reazăm bun, plăcut.
E cea în care am aflat
de-un strămoșesc trecut
ce a netezit spre acest prezent
și-i demnă de un viitor
cât mai frumos, decent.
Cântec, dor și graiul pâinii
le găsesc mereu în ea
căci la baza rădăcinii
ei, foc ce arde, apă vie
întrețin o armonie:
ale noastre adevăruri
scrise-n piatră și în ceruri.

Frumoasa mea, limba română

Cu tine am crescut
frumoasa mea cu slove
românești; de la început
cu tine am știut de snoave
și povești și de acele brave
suflete ce vitejește au luptat
pentru credință și neamul românesc.
Astfel, au biruit și au deșteptat
în noi un cuget treaz, adevărat,
de român, ca limba română
să fie un orizont deschis, deziderat:
căci temelia ta este lumină,
frumoasa mea – Limba Română !

© Georgeta R.M.

8 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

27 Martie – Ziua Basarabiei

unirea-basarabiei1918
Sursa foto

Anul acesta celebrăm 97 ani de la unirea Basarabiei cu Ţara-Mamă moment în care s-a realizat deplina unitate naţională, prin unirea cu Vechiul Regat a Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei, străvechi teritorii locuite de români.
„În urma Tratatului de la București, încheiat în 1812, Basarabia devine parte integrantă a Imperiului Rus. După mai bine de 100 de ani, la 27 martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia, votează unirea acesteia cu țara mamă, urmând ca și celelalte provincii românești aflate sub dominație străină, să-și proclame unirea cu țara, la 1 decembrie 1918 constituindu-se România Mare. Pentru Basarabia, efectele Unirii nu au fost de lungă durată, pentru că în vara anului 1940, în urma pactului Ribbentrop-Molotov, este din nou anexată Rusiei. În 1991, după dezmembrarea Uniunii Sovietice, își proclamă independența sub numele de Republica Moldova.” (muzeograf Ionela Antohe)
Actul istoric al unirii Basarabiei cu Ţara proclama: “În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România“.

Basarabia

La margine de lume,
venit din vremi bătrâne,
un plai cu dulce nume
înălțător rămâne.
Aici o vatră sfântă
la sânul ei ne strânge
și doina când se cântă
o lume toată plânge.
Ne încălzește lutul,
ne-alină două ape,
patimitor, trecutul
într-un oftat încape;
o iarbă-nrourată
ascunde veche rana,
ni-i soarta zbuciumată,
oricând basarabeana.
Avem un nuc și-i verde,
și-n pragul casei crește,
cu nucul nu ne pierdem,
de moarte ne păzește;
la prunci suntem cu gândul
și nu dorim războaie,
noi semănăm pământul
și așteptăm o ploaie.
Basarabia, Basarabia
Frate și soră, mama și tata
Basarabia, Basarabia
Scumpa icoană, in inimi purtată
Trecuta prin foc și prin sabie,
furată, tradată mereu,
esti floare de dor, Basarabie,
ești lacrima neamului meu.

(Dumitru Matcovschi)

Cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România – hore ale unirii, conferințe, marșuri, și o Mare Adunare Tricoloră, la Chișinău:
http://www.agerpres.ro/externe/2015/03/26/97-de-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-conferinte-marsuri-hore-ale-unirii-si-o-mare-adunare-tricolora-la-chisinau-18-24-17

13 comentarii

Din categoria Motive pentru condei