Acasă » Articole etichetate 'obiceiuri'

Arhive etichetă: obiceiuri

Șirag de mărgăritare (apelative) ale dragostei: Drag, Drăguţ, Dragoş, (Descălecătorul), Drăgălina, Drăguliţă, Dragomir, Dragomirna, Dragobete

Azi e zi de Dragobete
cu dor mare după fete.

Dragobete-i un flăcău
coborât de pe Ceahlău.

E frumos, semeț și-i dac,
cu drag fetele îl plac.

Are zâmbetul șăgalnic
și din fire e năvalnic.

În suflet are o comoară,
dar curat de primăvară,

cu rost pe acest pământ:
de iubire, drag și cânt.

Și până la mărțișor
leagă în inimi dor cu dor.

© Georgeta R.M. (Dar curat de primăvară)

 

În tradiţia populară românească, Dragobetele este Ziua îndrăgostiţilor. Prilej de bucurie şi bunăstare. Dragobetele este una din cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. Numit şi Cap de Primăvară, Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, Dragobetele este sărbătoarea dragostei, având la origini obiceiuri şi datini străvechi ale poporului nostru. Se ţine pe data de 24 februarie, considerată data la care natura se trezeşte din somnul iernii. Denumirea de Dragobete ar proveni de la cuvintele dacice TRAGO (ţap) şi PEDE (picioare). După creştinarea dacilor Dragobetele a devenit un simbol al dragostei curate, ataşamentul, cuplului durabil. Dragobetele este un tânăr – mire împodobit cu o mantie de raze ţesută din străfulgerarea bucuriei divine. DRAG – cuvânt dac, ce semnifică „chip frumos”, „chip de lumină”, plăcut spiritual. BETEL – cuvânt dac, ce semnifică „casa lui Dumnezeu”, „cel ce locuieşte în Dumnezeu”, „Omul lui Dumnezeu”. Dragobetele se traduce prin „Chipul frumos din Casa lui Dumnezeu, tânărul frumos, ales”. Semnificaţia expresiei „din Casă spre Acasă exprimă naşterea prin tradiţii, prin credinţă, spre definire – întoarcere Acasă prin, în Dumnezeu, la mântuire”. Dragobetele era „peţitor şi protector al animalelor”, „naş cosmic” al păsărilor de pădure, căci toate găseau cu cale să se logodească la sfârşit de februarie – început de martie când îşi făcea şi el simţită prezenţa. Dragobetele era personaj mitologic, similar lui Eros, al vechilor greci, şi lui Cupidon, al romanilor, ce oficia în cer, la începutul fiecărei primăveri, nunta tuturor animalelor, tradiţie care s-a extins treptat în rândul locuitorilor din sudul şi nordul Dunării. Conform legendelor, Dragobetele era fiul Babei Dochia, un bărbat frumos şi iubăreţ care oficia în cer nunta animalelor. Dragobetele este descris ca un tânăr voinic, frumos şi cumsecade, care inspiră fetelor şi femeilor încredere şi dragoste curată. În popor se credea că numele Dragobete înseamnă a iubi,a fi îndrăgostit şi a fi beat de dragoste. Dragobetele este zeul dragostei şi a bunei dispoziţii, de ziua lui se organizau petreceri, deseori urmate de căsătorii. El este protectorul şi aducătorul iubirii în casă şi în suflet. De Dragobete se credea că se logodesc păsările cerului. Era şi perioada când toate animalele, sălbatice sau domestice, intră în perioada ritului de primăvară. Toată natura se pregăteşte să renască. Ursul iese din bârlog, păsările…

view original post

30 Noiembrie – Sărbătoare

Sfantul Ap. Andrei

 

 

 

 

 

Sfântul Apostol Andrei

Prezență sfântă
teritoriul dacilor,
învățătură.

sfantul_ierarh_andrei_saguna_mitropolitul_transilvaniei

 

 

 

 

 

 

 

 

Andrei Șaguna,
sfânt, minte luminată,
ierarh înțelept.
Ctitor, dascăl inspirat
călăuzitor.

lupul dacic alb

 

 

 

 

 

 

Lupul dacic alb,
sprinten aleargă chemând
în taina nopții.

***

Bătrân luminos
stăpânește fiarele,
cheia din noapte.

***

Busuioc sfințit
noapte de noiembrie,
vis de iubire.

view original post

Despre Sânziene și nu numai…

Având ca scop aflarea unor corespondențe caracteristice între Sărbătoarea românească a Sânzienelor și Sărbătoarea suedeză de Midsommar s-a născut un studiu, ca un periplu etnografic al cărui autor este Carmen Ambervill Wiberg. Apar comune tematica focului, a plantelor cum ar fi sânziana și feriga, a unor obiceiuri, ritualuri și … frumusețea acestor sărbători. Fragmente:
”Noaptea de Sânziene este o noapte plină de feerie spirituală și este considerată în tradiția populară ca fiind noaptea când dorințele trebuie expuse imensității Universului sub ocrotirea atentă a acestor ființe numite Sânziene. Acestea sunt create din esențele cele mai pure, sunt învăluite de mistere ancestrale, iar existența lor coincide exact cu momentul primei raze de soare care a mângâiat de la începuturi Terra”. (…)
”Sărbătoarea suedeză de Midsommar este considerată ca fiind cea mai importantă sărbătoare a anului, împărțind primul loc cu Sărbătoarea de Crăciun (Julen). La fel ca în tradiția poporului român, Sărbătorii de Midsommar i se atribuie forțe supranaturale, o noapte în care forțe benefice nedefinite își fac simțită prezența la modul subtil. (…) Etnologul Olaus Magnus descrie în lucrarea sa din anul 1555, intitulată “Historia om de nordiska folken” (Istoria Popoarelor Nordice), că în acestă zi tot poporul, cu mic, cu mare, femei și bărbați se adunau în piețele orașelor sau la țară pe pajiști pentru a se înveseli și a dansa la lumina focurilor aprinse care ardeau pretutindeni”.(…)

Sursa: Solstițiul de vară Sânzienele în tradiția românească și sărbătoarea Midsommar în tradiția suedeză – studiu comparativ

Noapte de noiembrie – din tradiții și obiceiuri

lupul dacic alb 1
Foto: sssefora.wordpress.com

Lupul dacic alb,
sprinten aleargă chemând
în taina nopții.

***

Bătrân luminos
stăpânește fiarele,
cheia din noapte.

***

Busuioc sfințit
noapte de noiembrie,
vis de iubire.

© Georgeta R.M.