Să ne reamintim de:

”Un personaj unic în cultura noastră, care a sacrificat totul pentru promovarea spiritualității neamului său, Constantin Milici, cantor bisericesc la Sucevița și la Soloneț, dar care, fiind înrolat în armata austriacă, a cules, în vreme de război, caiete întregi de cântece populare, este întemeietorul revistei ”Țara Fagilor” (1931, 1932), prima gazetă sătească bucovineană, la care a lucrat și Eusebie Camilar, menită unei adevărate emancipări rurale, pe veci irepetabilă”.
Galeria personalităților bucovinene, de Radu Bercea și Ion Drăgușanul, Ed. Mușatinii, Suceava, 2014

Țara Fagilor
Bucovina (în germană Buchenland = Țara fagilor)

Între cele două războaie mondiale, mai precis în 1931 – 1932, apare în satul Soloneţ, comuna Todireşti, judeţul Suceava, prin strădania cantorului bisericesc Constantin Milici, revista de literatură şi folclor „Ţara Fagilor”. Ea îşi propunea să fie un factor de cultură în această zonă a Bucovinei. Constantin Milici nu a ezitat în a face mari sacrificii, materializându-şi în concret pasiunea prin editarea acestei reviste cu periodicitate lunară, intitulată „Țara Fagilor”. Este singura revistă din Bucovina care avea reşedinţa într-un sat – Soloneț – în casa unui ţăran autodidact. La primul număr a colaborat ca redactor tânărul ce avea să devină mai târziu corespondent al Academiei Române, scriitorul Eusebiu Camilar. Revista conţinea articole de critică şi istorie literară, foclor, folcloristică, poezii şi proză. A avut colaboratori din diferite zone ale ţării: Mehedinţi, Caransebeş, Bihor, Constanţa, Huşi, Bacău etc., fiind cunoscută şi răspândită rapid în zone mai îndepărtate. Articolele – program ale revistei sunt edificatoare în ceea ce priveşte intenţiile: „vreau să scoatem la lumina zilei, pe lângă producţiile culte, şi acele minunate producţii ale poporului, adevărate comori de simţuri, de credinţă şi datini în care se oglindeşte sufletul simplu şi înflăcărat de poezie”.

Sursa: http://www.mybestcv.co.il/TextPage_EN.aspx?ID=9655773

Despre Constantin Milici și aici: http://www.edituravremi.ro/constantin-milici/

Ștergar bucovinean

Să aflu adevărul, și sus în munți am mers…
A cui e oare mâna ce țese-n Univers ?

Acuma știu – de lucru când iar s-a apucat,
Să țeasã și să-ntindă pe cer ștergar vărgat,

Ea lasă draperia de nouri drept în jos !
E, tunetul, bărbatul ce pleacă mânios…

Cât plouă, după nouri prin spată a trecut
Multicolore fire, și-i gata de țesut,

Mătăsuri diafane, lumină, funigei…
E, fulgerul, suveică la îndemâna ei !

Și mult apoi, furtuna în zare pân’ s-a șters,
Ea tot mai mânuiește suveica-n Univers !

(de: Eusebiu Camilar)