Acasă » Articole etichetate 'România'

Arhive etichetă: România

Luna Ianuarie, o lună priveligiată

Într-adevăr, luna ianuarie este o lună priveligiată, afirmație preluată din articolul ”Eminescu despre Ștefan cel Mare”, autor Liviu Antonesei, o lună cu multe evenimente importante din istoria și cultura română.
La 5 ianuarie 1859 Adunarea Electivă a Moldovei îl votează în unanimitate ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza.
La 10 ianuarie 1475 are loc bătălia de la Podul Înalt unde Ștefan cel Mare cu o oaste alcătuită din 40000 de moldoveni, 8000 de secui și 18000 de ardeleni înfrânge pe cei 120000 de turci conduși de Soliman Magnificul.
Pe 23 ianuarie 1893 sosește în România viitoarea regină a țării, Maria, care a dovedit reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României, încercând chiar de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și începând din 1914 ca regină.
La 24 ianuarie 1859 Adunarea Electivă a Țării Românești s-a pronunțat pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizându-se astfel Unirea Principatelor Române.
La 24 ianuarie 1862 la București s-a deschis primul Parlament unic din România, orașul București a fost proclamat capitala țării.
Pe 18 ianuarie 1990, cursa Swiss Air de Geneva aducea la Bucureşti pe Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, însoţită de sora sa, Alteţa Sa Regală Principesa Sofia. Regele Mihai încredinţase primei sale fiice misiunea de a-l reprezenta în ţară, pentru prima oară de la plecarea, în zorii zilei de 4 ianuarie 1948, în exil.
.
La 15 ianuarie 1850 se naște Mihai Eminescu, glasul duios al Bucovinei – numită și coroana Moldovei, al României, de fapt al întregului neam românesc căci, citind poezia ”Rugăciunea unui dac” ne dăm seama că Mihai Eminescu era conștient de vechimea acestui neam.
Atât Ștefan cel Mare și Sfânt cât și Mihai Eminescu și-au legat destinul folosind sabia și condeiul pentru libertatea și nemurirea neamului românesc:
”Rareori un neam întreg s-a regăsit într-un poet cu atâta spontaneitate și atâta fervoare cu care neamul românesc s-a regăsit în opera lui Mihai Eminescu”. ( Mircea Eliade)
”Eminescu este unul din exemplarele splendide pe care le-a produs umanitatea. El este cel dintâi care a dat un stil sufletului românesc și cel dintâi român în care s-a făcut fuziunea cea mai serioasa a sufletului daco-roman cu cultura occidentală”. (Garabet Ibrăileanu – Poezii)
15 ianuarie 1850, acest fericit moment, ne reamintește de poetul care a dus arta poeziei la înălțimi neîntrecute, viziunilor orizont nemărginit și cu simțăminte de adâncime unică a dăruit cuvintelor armonii uimitoare.
Ziua de 15 ianuarie, a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale, întrucât reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 – 1889), cu scopul de a promova cultura, arta, și efortul academic.

Surse:
Eminescu despre Ștefan cel Mare
Mircea Eliade despre Eminescu
Eminescu – creator ce străbate timpul
Mihai Eminescu și Ștefan cel Mare – simboluri ale identității românilor din Cernăuți
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ianuarie

Manifestări dedicate împlinirii a 101 ani de la Unirea Basarabiei cu România

Din 2017, ziua de 27 martie a devenit, în urma deciziei Parlamentului de la București, sărbătoare națională.
Manifestare dedicată împlinirii a 101 ani de la Unirea Basarabiei cu România va avea loc la Biblioteca Bucovinei Suceava pe 27 martie 2019 conform știrilor de pe:
https://www.svnews.ro/biblioteca-bucovinei-va-gazdui-o-manifestare-dedicata-implinirii-a-101-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania/172445/
https://www.monitorulsv.ro/Cultural-local/2019-03-26/Unirea-Basarabiei-cu-Romania-sau-despre-inceputurile-infaptuirii-Marii-Uniri-de-la-1918
Conferința „Basarabia: trecut, prezent și viitor” organizată în Sala „Vasile Pogor” a Palatului Roznovanu face parte din cadrul evenimentului intitulat „100 + 1 ani de la Unirea Basarabiei cu România”:
http://www.radioiasi.ro/stiri/regional/evenimente-care-marcheaza-implinirea-a-101-de-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania/
Având ca scop promovarea culturii și a tradițiilor basarabenilor de peste Prut și stabilirea unei legături mai strânse dintre diaspora basarabeană cu localnicii din Sibiu, studenții Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, prin Festivalul Cultural Basarabia inițiat de Asociația Basarabenilor din Sibiu vor sărbători acest moment istoric conform stirilor de pe:
https://www.ulbsibiu.ro/news/festivalul-cultural-basarabia-101-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania/
Sărbătoarea este marcată de asemeni de transmisiuni speciale ce aduc relatări, reportaje şi mărturii istorice de pe ambele maluri ale Prutului vizionând:

http://www.tvr.ro/unirea-basarabiei-cu-romania-aniversata-la-tvr-3_24150.html
http://www.tvr.ro/101-de-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-la-tvr-international_24157.html

101 ani de la Unirea Basarabiei cu România

„Salutul” Academiei Române la împlinirea a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Țara Mamă

Patria este „toată acea întindere de loc unde se vorbește românește” – Mihail Kogălniceanu

Sesiune solemnă a Academiei Române dedicată Unirii Bucovinei cu România, la Muzeul de Istorie, Suceava
Președintele Academiei Române: “Bucovinenii sunt cei mai vechi și mai neaoși moldoveni

Academia Română a sărbătorit 100 de ani de la unirea Bucovinei cu Țara:
http://www.youtube.com/watch?v=ibDiFEh0O5o

Pe cerul zilelor de vară

Ștefan cel Mare – statuie ecvestră – Suceava

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe cerul zilelor de vară
cel știm atât de limpede, senin
un gând ce stăruie, se-nalță, zboară
mai mult ca în alte zile, să ne reamintim
azi, de al nostru Ștefan cel Mare și Sfânt
trimis cu o misiune sacră pe pământ
întru cuvântul românesc, străvechi,
pornit din Dacia, vechiul trunchi,
cu roade peste veacuri, s-a oglindit
în întregita Românie, în fapt și spirit.
Azi în an de Centenar recunoștință îi aducem
la ceas comemorativ, ne întoarcem
cu fața spre răsărit și-i zicem:
Să ne trăiești Măria Ta întru lumină
și cuvânt, căci zarea cu tine e mai senină.
Iubirea sa de neam și de moșie
a vindecat și ne-a trasat o linie
a vieții mult mai vie, cu sens –
învățături pentru întreaga Românie.
© Georgeta R.M.

Mihai Eminescu a avut un cult pentru Ștefan cel Mare, deși bucovinean, născut în Moldova lui Ștefan s-a simțit român pe deplin, rădăcinile neamului său geto-dac spunându-și cuvântul:
”…
Căci să știi, iubite frate,
Că nu-s codru, ci cetate,
Dar vrăjit eu sunt demult,
Până când o să ascult
Răsunând din deal în deal
Cornul mândru triumfal
Al craiului Decebal.
…”
Mușatin și codrul – II – Mihai Eminescu
https://poetii-nostri.ro/mihai-eminescu-musatin-si-codrul–ii-poezie-id-9422/

Epoca lui Stefan cel Mare – despre viața și faptele marelui voievod

O sărbătoare de suflet, oriunde ne-am afla

Simbol vital și drag odor
este al nostru tricolor,
sărbătoare pentru suflet,
libertate și lumină în cuget.
de Georgeta R.M.

Ziua Drapelului Național a fost proclamată prin Legea nr. 96/ 1998 și se sărbătorește în fiecare an la data de 26 iunie și este ”o sărbătoare de suflet” pentru toți românii.

Oşteanul şi drapelul

De demult, de tine, Taica
Îmi spunea mereu poveşti
Ca de steaua cea mai mândră
A oştirii româneşti…

Şi, pe cât mi-aduc aminte,
Pomenind numele tău,
Se-nchina precum se-nchină
Un creştin lui Dumnezeu

Şi-mi spunea că în altarul
Patriei, nu-i alt odor
Mai de preţ decât drapelul
Unui neam biruitor.

– Pânza ta, zicea bătrânul,
Cu grai blând şi mângâios,
E cinstită ca şi giulgiul
Sfânt al lui Iisus Hristos.

Şi-apoi, cică-n ţesătura
De mătase s-a-ntrupat
Cerul zilelor de vară,
Limpede şi nepătat,

view original post

Semnificații

Zi luminoasă,
însemnătatea zilei
din România.
Independență, Blaga
uniți în Europa.

© Georgeta R.M.

Semnale simbolice de unitate ale provinciilor istorice care, în 1918, s-au unit cu România

Un important semnal simbolic este realizat la Suceava, Alba Iulia și Chișinău unde a fost realizată expoziția „Centenarul României Mari”, expoziție realizată de Muzeul Bucovinei în colaborare cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul Național de Istorie al Moldovei din Chișinău. Manifestarea urmăreşte informarea publicului asupra însemnătății istorice a Centenarului Marii Uniri cât şi prezentarea evenimentelor dedicate sărbătoririi Centenarului României – care vor fi organizate pe întreg parcursul anului 2018:
https://www.newsbucovina.ro/evenimente/218215/expozitia-centenarul-romaniei-mari-la-suceava-alba-iulia-si-chisinau
Și la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Unirea Basarabiei cu România este marcată prin mai multe manifestări după cum aflăm din știrile următoare:
https://www.newsbucovina.ro/evenimente/218447/unirea-basarabiei-cu-romania-marcata-la-usv-prin-mai-multe-manifestari-inclusiv-printr-un-spectacol-al-ansamblului-arcanul
https://www.newsbucovina.ro/evenimente/218407/spectacolul-unire-n-cuget-si-n-simtiri-dedicat-unirii-basarabiei-cu-romania-la-cinema-modern
Informarea publicului asupra însemnătății istorice a Centenarului Marii Uniri și în Sala de Artă „Elena Greculesi” a Bibliotecii „I.G. Sbiera” din Suceava:
https://suceavalive.ro/conferinta-cu-tema-100-de-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-la-biblioteca-bucovinei/
În contextul acestei zile, Patriarhia Română anunţă următorul program al acestei zile aniversare:
http://basilica.ro/100-de-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-27-martie-1918-27-martie-2018/
Participanți activi la Actul Marii Uniri de la 1918, George Tofan, Ion Inculeț, Alexie Mateevici, Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu și Ion Pelivan și mulți alții, intelectuali ce din străvechea provincie românească a Moldovei din care faceau parte, Basarabia întreagă, Bucovina de Nord și Herța care acum ne sunt vecini datorită contextului istoric potrivnic, au contribuit la înfăptuirea măreţului act istoric al unirii Basarabiei cu patria-mamă. Astfel, cu gândul la Basarabia am aflat citind diverse articole pe aceeași temă de Basarabia de azi, în Basarabia de altădată, că pe 29 martie 2018, în şedinţa Consiliului Municipal din Suceava va fi citită Declaraţia de Unire a Sucevei cu Republica Moldova și de antologia „Basarabia de altădată (cu imagini de azi)”, realizată de Liviu Papuc şi Olga Iordache şi apărută la Editura Alfa, Iaşi, 2017, în perioada 1858-1939.
De asemeni tot în cursul lunii martie:
Comuna Putna a adoptat „Declarația de Unire” cu Basarabia în „Ierusalimul neamului românesc”:
https://www.monitorulsv.ro/Local/2018-03-24/Comuna-Putna-a-adoptat-Declaratia-de-Unire-cu-Basarabia-in-Ierusalimul-neamului-romanesc
Mesaj unionist de la Vicovu de Sus pentru Liceul „Mihai Eminescu” din Edineţ, Republica Moldova
https://www.monitorulsv.ro/Local/2018-03-24/Mesaj-unionist-de-la-Vicovu-de-Sus-pentru-Liceul-Mihai-Eminescu-din-Edinet-Republica-Moldova
Strășeniul s-a înfrățit cu orașul Slănic-Moldova din România:
http://hotnews.md/articles/view.hot?id=47862
De altfel tot mai multe localități din Moldova au semnat declarații de Unire cu România:
http://diez.md/2018/02/25/lista-tuturor-localitatilor-din-republica-moldova-care-au-semnat-declaratii-de-unire-cu-romania/

Zilele Mihai Eminescu

 

Prietenă poemului
și cu seninul curcubeu
dau curs condeiului;

prietenă poemului
omagiu Eminescului
aduc aici, acum, mereu,

prietenă poemului
și cu seninul curcubeu.
(Georgeta R. M. – Triolet)

 

Prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 s-a declarat ca ziua de 15 ianuarie să fie Ziua Culturii Naționale, zi care reprezintă data naşterii poetului Mihai Eminescu (1850-1889), cea mai importantă zi din zilele de-a lungul anului când îl omagiem pe ”Luceafărul” poeziei românești. Nu suntem singura țară care am ales ca Ziua Culturii Naționale să fie aleasă în ziua nașterii celui mai reprezentativ poet(ă), scriitor(toare)… există precedente pentru această sărbătoare: Spania, Portugalia, ș.a.
Românii, în majoritatea lor, indiferent de locul unde se află, în țară sau în comunitățile românești (ale vechii noastre Dacii) care sunt în componența statelor vecine României, nu uită sărbătorile sufletului românesc:
”Însăşi vitregiile suferite astăzi ne-au dictat găzduirea lui „Eminescu ziaristul” la redacţia ziarului nostru, angajat într-o luptă perpetuă pentru apărarea fiinţei româneşti prin dăinuirea limbii materne. Ne este nemărginit de drag Poetul Eminescu, ne cuprind dulci fiori la recitirea fermecătoarelor pagini din proza-i romantică… Însă ca model de luptă, de verticalitate şi rezistenţă îl luăm pe Eminescu publicistul”(…) neuitând nici o clipă convingerea lui Mihai Eminescu: „Indiferent de frontierele care îi separau, românii sunt populaţia autohtonă în spaţiul geografic pe care îl locuiesc”. Sursa citat:
http://www.zorilebucovinei.com/news/show/2092/
considerându-l pe Mihai Eminescu Voievod al sufletului românesc și astfel opera și personalitatea marelui și dragului nostru poet, care a devenit suport sufletesc și păstrarea identității, reunește pe românii de pretutindeni care îi consacră gândurile, admirația și scrierile lor cele mai frumoase:
Mihai Eminescu va fi omagiat în Moldova:
http://ziarullumina.ro/mihai-eminescu-va-fi-omagiat-in-moldova-129766.html
dar și în Basarabia, azi Republica Moldova:
https://www.moldpres.md/news/2018/01/12/18000236
http://www.bnrm.md/index.php/biblioteca/despre-noi/noutati/1199-lansare-de-carte-mihai-eminescu-un-dumnezeu-r-nit
Festivalul literar „Mihai Eminescu”, ediția a XXVII-a :
https://suceavalive.ro/festivalul-literar-mihai-eminescu-editia-xxvii/
Ziua Culturii Naţionale va fi sărbătorită, luni, la USV:
https://www.newsbucovina.ro/evenimente/212700/ziua-culturii-nationale-va-fi-sarbatorita-luni-la-usv
Zilele “Mihai Eminescu” – Premiul Național de Poezie “Mihai Eminescu”, ediţia XLIX:
http://uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro/zilele-mihai-eminescu-premiul-national-de-poezie-mihai-eminescu-editia-xlix/
Zilele „Mihai Eminescu”:
http://uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro/zilele-mihai-eminescu/

Vizita de acum 25 de ani a Regelui Mihai la Mănăstirea Putna, altarul spiritual al neamului românesc

Dumnezeu să-l odihnească în pace !
”După 45 de ani de exil, Regele Mihai a petrecut primul Paști în România la Mănăstirea Putna. Regele Mihai I și Regina Ana au sosit sâmbătă, 25 aprilie 1992, pe Aeroportul din Salcea, unde au fost așteptați de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Pimen. Peste 5.000 de oameni s-au adunat atunci la Putna pentru a asista la Slujba Invierii alături de Majestatea Sa. Starețul Mănăstirii Putna, părintele Melchisedec Velnic, a organizat primirea Regelui. El își amintește cum Mihai I a ieșit pe balconul casei domnești a slăvitului voievod Stefan și a adresat un mesaj de iubire poporului român, că s-a închinat la mormântul lui Stefan și la icoana Maicii Domnului”.
Sursa: https://www.stiridinbucovina.ro/2017/12/09/vizita-de-acum-25-de-ani-a-regelui-mihai-la-manastirea-putna/

Venirea în țară a Regelui Mihai I în Paștile anului 1992

Integrarea Bucovinei în cadrul României Întregite

Între marii patrioți români ai Bucovinei din secolul XIX și primele decenii ale secolului XX, alături de alți români care au activat intens pentru unirea Bucovinei cu România, s-au situat Iancu Flondor, Sextil Pușcariu, Ion Nistor, Doridemont (Dori) Popovici, Gheorghe Sârbu, Radu Sbiera, Max Hacman, Vasile Marcu, Octavian Gheorghian, Nicu Flondor, Ipolit Tarnavschi, Aurel Țurcanu, Cornel Tarnoviețchi, ș.a. care ”au luptat pentru unirea Bucovinei integrale cu celelalte două țări românești într-un stat național independent”, suflete de români a căror inimă a bătut neîncetat pentru valorile naționale, valori sacre, pentru ca adevărul să învingă și Bucovina istorică să se alăture celorlalte țări românești care au fost odată un singur trup, trup care de-a lungul secolelor a fost rănit și ciuntit dar cu toate acestea memoria a ceea ce au fost, ce sunt, iubirea de neam, au rămas nestinse în sufletul lor devenind figuri emblematice a luptei bucovinenilor pentru unire. Noi, urmașii lor suntem datori cu iubirea de neam, cu cunoașterea celor care s-au ostenit pentru reîntregirea neamului românesc și propășirea lui.
Iancu Flondor, cavaler al dreptății și moralității
Iancu Flondor, o viață în slujba dreptății
Sextil Pușcariu – contribuții esențiale la studiul limbii române și participant activ la unirea Bucovinei cu România
Ion Nistor – istoric și militant unionist bucovinean
Doridemont (Dori) Popovici, fruntaș al luptei pentru unirea Bucovinei cu patria mamă

„Rugă pentru dreptate”, melodia Laurei Haidău, care a adus lacrimi pe față la Cernăuți