Arhive pe etichete: sărbătoare

S-au întors cocorii

În drumul soarelui spre zenit
azi, una din razele de soare,
veselă, a scris cu vârfu-i aurit
că primăvara va sosi aievea și în spirit
într-un alai de sărbătoare.

Zilele Dochiei – Babele de primăvară,
au plecat ușor și, însoțite de Mărțișor
ne-au dăruit clipe frumoase, ca de vară,
așa cum fac acum de blânzii Moși și zboară
cocorii ce s-au întors la noi în țară, cu dor.

Da, cu dor, căci sus la înălțime
în cuibul lor vor crește pui frumoși
asemeni lor, la fel și rândunelele or să anime
văzduhul încântat să acorde ospeții legitime,
din dor de soare, primăvară, musafirilor prețioși.

Zilele ce vin se îmbracă în lumină și culoare
făcând ca primăvara să pară sărbătoare
când ciripitul vesel pe portativul muzicii
se-nscrie în decor odată cu plinii și dornicii
muguri de viață ce-or înflori plini de vigoare.

© Georgeta R.M.

Anunțuri

Comentarii închise la S-au întors cocorii

Din categoria Motive pentru condei

Sărbătoare la Suceava, la 630 de ani de atestare documentară a orașului și a Cetății de Scaun

10 februarie 1388 este o dată importantă din istoria României și a noastră a românilor din Moldova, căci este data primei atestări a Cetății de Scaun și a Sucevei, dată la care s-au împlinit 630 de ani de când Petru I Mușat a mutat capitala Moldovei de la Siret la Suceava stabilindu-și aici reședința domnească. Tot în aceeași perioadă s-a construit și biserica Mirăuți cu hramul Sf. Gheorghe, Purtătorul de biruință care între anii 1402–1522, va îndeplini rolul de catedrală mitropolitană a Moldovei.
După cum atestă cercetările arheologice, teritoriul actualului oraș Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. Descoperirile arheologice au adus la cunoștință că în secolele II și III exista aici o așezare a dacilor liberi care au avut contacte cu civilizația romană. În secolele următoare populația autohtonă a continuat să viețuiască pe aceste meleaguri în ciuda popoarelor migratoare care au trecut pe aici, astfel că la sfârșitul secolului al XIV-lea, Suceava va fi aleasă drept capitală a Moldovei.
Deci, ca așezare, Suceava exista din vremuri străvechi și la acea vreme datorită așezării sale geografice și a drumurilor comerciale între Cracovia –Liov – Cernăuți – Siret a devenit un târg comercial foarte important (făcea legătura și cu cetățile din sudul Moldovei și Țara Românească) ceea ce va face să fie aleasă drept capitală care va cunoaște o perioadă înfloritoare, de măreție în decursul istoriei domnitorilor moldoveni și de glorie în timpul lui Ștefan cel Mare.
Un document din 10 februarie 1388 al voievodului moldovean Petru I, în care este vorba de împrumutul (3.000 de ruble de argint frâncesc) cerut de regele Poloniei, care a oferit drept garanție de restituire a banilor provincia Pocuția, este unul din actele oficiale ale vremii în care se menționează Cetatea de Scaun a Moldovei.
Documentul se încheie cu textul „… Și s-a scris cartea în Cetatea Sucevei, luni, în întâia săptămână a Postului sub pecetea noastră, în anul nașterii Domnului 1388”. Cetatea este menționată și în alte documente moldovenești din 1393 și 1395.

În spiritul de sărbătoare a acestei zile în Suceava și în Cetatea de Scaun a Sucevei s-au întâlnit oficialități ale județului Suceava, Ucraina si Republica Moldova. Evenimentul a debutat în Sala Voievozilor din Cetate cu citirea documentului de atestare oraşului Suceava, respectiv scrisoarea domnitorului Petru I Muşat adresată regelui Poloniei, Vladislav al II-lea Jagello, apoi cu o prezentare succintă a istoriei Cetăţii de Scaun, arătând fazele de dezvoltare a cetăţii şi importanţa acestui obiectiv, slujba de pomenire în Capela Cetăţii de Scaun oficiată de ÎPS Pimen Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor și un protocol de înfrăţire între municipiul Suceava şi municipiul Soroca din Republica Moldova semnat apoi la sediul Primăriei. La acest eveniment din Cetatea de Scaun a Sucevei au participat primarul Sucevei, Ion Lungu, președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, prefectul județului Mirela Adomnicăi, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, parlamentarii Ioan Balan, Angelica Fădor, Virginel Iordache, Andi Grosaru, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, primarii din Cernăuți (Ucraina), din Soroca (Republica Moldova) , o delegație din partea primăriei orașului Sosnowiec din Polonia, Cernăuți – Ucraina și Laval – Franța și numeroși invitați din Suceava, șefi de instituții, dar și primari din județ, conform monitorulsv.ro, evenimentul încheindu-se cu trei concerte de muzică în aer liber, respectiv Trupa 9, Unison Band şi Carla’s Dreams iar a doua zi la teatrul ”Matei Vişniec” din Suceava, un concert extraordinar de muzică simfonică şi unul de muzică populară, urmate de un spectacol de teatru cu temă istorică, ”Povestea Unirii”.

Sărbătoare la Suceava, la 630 de ani de atestare documentară a orașului și a Cetății de Scaun – video

Surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_de_Scaun_a_Sucevei
https://www.istorie-pe-scurt.ro/se-implinesc-630-de-ani-de-la-prima-atestare-a-cetatii-sucevei/
https://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2018-02-10/Cei-630-de-ani-de-atestare-documentara-a-Sucevei-au-fost-sarbatoriti-in-Cetatea-de-Scaun
https://www.crainou.ro/2018/02/12/630-de-ani-de-atestare-documentara-a-sucevei/
http://www.informatiata.ro/stire/Sarbatoare-in-Cetatea-de-Scaun-a-Sucevei-la-630-de-ani-de-la-atestarea-documentara-a-orasului-VIDEO-/14792

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Azi din scrierile Sf. Maxim Mărturisitorul

Ce citesc azi ? Mai bine zis recitesc unele pasaje cum sunt Capetele despre dragoste, Capetele teologice (gnostice) ale Sf. Maxim Mărturisitorul având în minte cugetarea sa: ”Omul are două aripi: harul și libertatea care îmi este foarte dragă. Capetele despre dragoste care după părerea erudiților este cea mai completă scriere despre viața duhovnicească, sunt inspirate din viața de zi cu zi a omului. Câteva din ele:
Din «Cele patru sute de capete de dragoste» ale Sf. Maxim Mărturisitorul:
10. Când mintea porneşte în focul dragostei spre Dumnezeu, nu se mai simte nici pe sine, nici vreun lucru oarecare. Căci luminată fiind de lumina dumnezeiască cea nemărginită, părăseşte simţirea faţă de toate cele făcute de Dumnezeu, precum şi ochiul sensibil nu mai simte stelele, când răsare soarele.
11. Toate virtuţile ajută mintea să câştige dragostea dumnezeiască. Dar mai mult ca toate, rugăciunea curată. Căci prin aceasta zburând către Dumnezeu, iese afară din toate cele ce sunt.
13. Cel ce iubeşte pe Dumnezeu (4) nu poate să nu iubească şi pe tot omul ca pe sine însuşi, deşi nu are plăcere de patimile celor ce nu s-au curăţit încă. De aceea când vede întoarcerea şi îndreptarea lor, se bucură cu bucurie mare şi negrăită.
15.Cel ce vede în inima sa vreo urmă de ură faţă de un om oarecare, pentru vreo anumită greşeală, e cu totul străin de iubirea de Dumnezeu, deoarece iubirea de Dumnezeu nu suferă câtuşi de puţin ura faţă de om.
16.«Cel ce Mă iubeşte pe Mine, zice Domnul, va păzi poruncile Mele». «Iar porunca Mea aceasta este, ca să vă iubiţi unii pe altii». Cel ce nu iubeşte aşadar pe aproapele nu păzeşte porunca. Iar cel ce nu păzeşte porunca nici pe Domnul nu-L poate iubi.
17.Fericit este omul care poate să iubească pe tot omul la fel.
18.Fericit este omul care nu se lipeşte de nici un lucru stricăcios sau vremelnic.
19.Fericită este mintea care a trecut peste toate lucrurile şi se desfătează neîncetat de frumuseţea dumnezeiască.
23.Cel ce iubeşte pe Dumnezeu cu siguranţă iubeşte şi pe aproapele. Iar unul ca acesta nu poate păstra banii, ci-i foloseşte cu dumnezeiască cuviinţă, dând fiecăruia din cei ce au trebuinţă.
29.Când vei fi ocărât de cineva, sau dispreţuit în vreo privinţă oarecare, fii cu luare aminte dinspre gândurile mâniei, ca nu cumva, despărţindu-te de dragoste din pricina supărării, să te aşezi în ţinutul urii.

Din «Cele două sute de capete teologice» ale Sf. Maxim Mărturisitorul:
8. Toate existenţele se numesc inteligibile, întrucât principiile cunoaşterii lor pot fi demonstrate. Dumnezeu, însă, e numit neînţelesul, pentru că e crezut numai că există, pe baza celor ce pot fi înţelese. De aceea, nimic din cele ce pot fi înţelese nu se compară cu El în nici un chip.
11. Nu este suflet raţional mai cinstit după fiinţă decât alt suflet raţional. Căci Dumnezeu Cel Bun, făcând tot sufletul după chipul Său, îl aduce la existenţă înzestrat cu capacitatea de a se mişca prin sine. Dar fiecare prin hotărâre liberă îşi alege de bunăvoie cinstea, sau îşi agoniseşte prin fapte necinstea.
21. Cei ce se apropie de lucruri cu evlavie şi nu născocesc nici un prilej de a se mândri vor afla înţelesurile prea luminoase ale lor venindu-le întru întâmpinare şi sădind între ei înţelegerea cea mai deplină a lor. Către aceştia zice Legea: „Intrând aţi moştenit cetăţi mari şi frumoase şi case pline de toate bunătăţile, pe care nu le-aţi zidit, şi lacuri săpate, pe care le-aţi sădit”. Căci cel ce nu trăieşte sieşi, ci lui Dumnezeu, să se umple de toate darurile dumnezeieşti, care nu s-au arătat mai-nainte din pricina patimilor, care apăsau cu povara lor.

și multe altele pe care vă las să le citiți în:
Filocalia-02

Comentarii închise la Azi din scrierile Sf. Maxim Mărturisitorul

Din categoria Motive pentru condei

Zâmbet de copil

Această prezentare necesită JavaScript.

Bat copii la ușa Verii
pe cărare luminoasă
din cuibul frumos al firii
plin de vise și de cântecul iubirii,
viața ei ne-o fac frumoasă.

 

Copilăria
e o lume minunată,
zâmbet de copil.

Georgeta R.M

Imagini: google.com

14 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

În ajun de sărbătoare

clopotei-3

În noaptea sfântă de Crăciun
când steaua sus răsare
Iubirea, fără asemănare,
blândă, e în Cuvântul drept și bun.

Colindătorii, având cuvântul bun,
în case aduc bucurie, soare,
în noaptea sfântă de Crăciun,
când steaua sus răsare.

E un obicei din veac străbun,
colinda din ajun de sărbătoare,
se adună toți cu mic, cu mare,
ca să asculte ce colindătorii spun,

în noaptea sfântă de Crăciun.

Georgeta R.M.

39 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

30 Noiembrie – Sărbătoare

Sfantul Ap. Andrei

 

 

 

 

 

Sfântul Apostol Andrei

Prezență sfântă
teritoriul dacilor,
învățătură.

sfantul_ierarh_andrei_saguna_mitropolitul_transilvaniei

 

 

 

 

 

 

 

 

Andrei Șaguna,
sfânt, minte luminată,
ierarh înțelept.
Ctitor, dascăl inspirat
călăuzitor.

lupul dacic alb

 

 

 

 

 

 

Lupul dacic alb,
sprinten aleargă chemând
în taina nopții.

***

Bătrân luminos
stăpânește fiarele,
cheia din noapte.

***

Busuioc sfințit
noapte de noiembrie,
vis de iubire.

view original post

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Noaptea Sânzienelor

Vine noaptea Sânzienelor
când între cer și pământ
plutesc zâne cântând
ce-mpletesc din razele lunii
tainele cele bune,
le presară pe flori-minune,
numite sânziene,
cu rouă de stele,
flori de leac și alinare,
cu auriu de la soare
ca să dea vigoare.

© Georgeta R.M.

8 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

24 iunie, zi de sărbătoare

24 iunie, sărbătoare creștină, Sânzienele, un periplu etnografic cu Alina Mihăescu, Maria Crușinschi și Călin Bârleanu.

Comentarii închise la 24 iunie, zi de sărbătoare

Din categoria Motive pentru condei

Ziua Copilului e prima zi de vară

Copii cu flori în mână

A venit și prima zi de vară
ca un copil – și-i ziua lui,
deși senin și înnorat este afară,
e sărbătoare luminoasă pe scara timpului.

Copii toți au o zi a lor anume
ce-i izvorâtă din iubirea părintească,
aduc lumină și bucurie în lume
și dorul nostru ca bine să trăiască.

Pentru toți copii, azi e sărbătoare,
un dar ceresc și pământesc,
e 1 iunie o minunată zi sub soare
și prima zi de vară cu joc sărbătoresc.

Un joc e viața, ba nu, călătorie,
de aceea, întinde copile pânzele încrezător
corabia să se-ndrepte cu tărie
spre sens, iubire, viață – cutezător.

de: Georgeta R.M.

wiew original post

O zi senină

14 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Maica Domnului izvor nesecat de apă vie

Praznicul „Izvorul Tămăduirii” reprezintă prima mare sărbătoare închinată Maicii Domnului din perioada pascală. Alături de Mântuitorul, care se arată în această săptămână ca izvor al vieţii şi învierii noastre, Maica Domnului apare ca ocrotitoare a vieţii noastre şi „Izvor al tămăduirilor”. Această sărbătoare nu are dată fixă, este trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată, adică vinerea ce urmează după Paşte și este o sărbătoare scumpă creștinilor care ne amintește de rolul esențial pe care îl are Maica Domnului în mântuirea noastră, potrivit teologiei ortodoxe.
Realitatea Spirituală Biserica Vlaherne, Izvorul Tămăduirii, Patr de Constantinopol:
https://www.youtube.com/watch?v=wkt6M9jNzpM (min. 20.30-)

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei