Acasă » Articole etichetate 'sărbătoare'
Arhive etichetă: sărbătoare
Un triolet, un sonet și un rondel
Un triolet, un sonet și un rondel
pentru azi care e o zi altfel
o zi de frumoasă sărbătoare
oriunde trăiesc români sub caldul soare:
Sonor catifelat și viu
limba română mângâie
să-ndemn condeiul, să îi scriu.
Sonor catifelat și viu
limba română e spațiu
cald, hrănitor, armonie,
sonor catifelat și viu
limba română mângâie.
***
Are un sonor catifelat și viu
limba română ce dulce mângâie,
mă crește cu povești și poezie
de înalte minți ce vrednic o descriu.
Regenerări în formă, armonie
lapidară, grai de viitor, îți scriu
să crești mereu frumoasă, cu prestigiu,
păstrându-ți inedita bogăție.
Contemplăm trecutul ca bun argument
cu fața luminată spre viitor
dar stăruind cu încredere-n prezent
căci clipa de-acum are rol lucrător,
fiind mereu solia spre existent
să te păstrăm cu cuget prevăzător.
***
Cuvântul îmbrăcat în sărbătoare
cu forme literare variate
în rondel pășește cu demnitate
azi, în limba română, cu vigoare.
Demersul său nu e o noutate,
iubește poezia, cu ardoare,
cuvântul, îmbrăcat în sărbătoare
cu forme literare variate.
Din glia cea română creatoare
de frumos se nasc o varietate
de poeme, povești, romane care
îmbogățesc cultura – o străbate
cuvântul îmbrăcat în sărbătoare.
© Georgeta R. M.
Poezii pentru copii
1 Iunie
Ziua parcă-i mai senină
Și se-nalță de cu zori,
Trece primăvara lină
Printre cântece și flori.
Vântule ce zbori în zare,
Pașii peste ape du-mi-i.
Azi e zi de sărbătoare
Pentru toți copiii lumii.
Autor: Nicolae Nasta
Sonetul adevăratei credințe
Singurii credincioși cu adevărat
Sunt copiii: ei văd ce nu se vede;
Doar ei citesc, necitind, străvechi vede
Și au sufletul doar din aur curat.
Doar ei văd în frunze arginți, monede
Și-n orice piatră un rubin sau agat
În șotron un ducat pătrat un palat
Și – n-ai crede – în scaun patrupede.
Doar copii vorbesc cu o păpușă:
Cred în sacra lucrurilor iubire
Și în a cerului lunii privire,
Că soarele însuși poate fi mire,
Că fiarele încap într-o mănușă.
Doar ei schimbă lumea cu-o nuielușă…
Autor: Lucian Strochi
Vine Sfântul Nicolae
Vine Sfântul Nicolaie
ghetuțele se pregătesc
sărbătoare o să fie.
Vine Sfîntul Nicolaie
cu daruri și armonie
sub un cald îndemn sufletesc
vine Sfîntul Nicolaie
ghetuțele se pregătesc.
© Georgeta R. M.
Triolete închinate limbii române
Limba noastră românească
astăzi se sărbătorește
i-a fost dat să ne unească
limba noastră românească.
Mulți pot să o folosească
corect, atenți spre a crește,
limba noastră românească
astăzi se sărbătorește.
***
Lumină este în cuvânt
corect să-l folosim oricând
astfel înțelesul păstrând
lumină este în cuvânt.
Cuvinte se unesc în cânt,
temeiul în inimi vibrând
lumină este în cuvânt
corect să-l folosim oricând.
***
E o bucurie mare
să o cânt în triolete
semn discret că-i sărbătoare,
e o bucurie mare.
Cu ea scriem, creatoare
energie se transmite,
e o bucurie mare
să o cânt în triolete.
© Georgeta R. M.
Într- o zi de sărbătoare
Raze aurii de soare
vin cu mesaj susținător
într-o zi de sărbătoare–
raze aurii de soare.
Energii mai bune, clare
pline de tonus creator
raze aurii de soare
vin cu mesaj susținător.
© Georgeta R. M.
În ajun de sărbătoare
Azi, spre vreme de înserare,
un colind, o blândă dezmierdare,
de urare, gândul bun și dar
de la Sfântul Nicolae, moșul legendar
în ghetuțe pentru bună comportare.
Venind pe un cal alb înaripat
și scuturându-și barba sub cerul înstelat
aduce ninsoare liniștită, strălucitoare sau…
dacă moșul a întinerit noapte senină în manifestare
pentru Crăciunul copiilor, zi de sărbătoare.
© Georgeta R.M.
Cu ”Săgeata albastră” spre Putna la Sărbătoarea istorică a Mănăstirii Putna
”Insuflă-ne duhul sfintei uniri în inimile noastre, pentru ca să putem duce înainte greaua sarcină a Statului nostru întregit. Coboară-se raza geniului tău ocrotitor în sufletele noastre pentru îndreptarea tuturor păturilor sociale pe calea concordiei, din care numai poate izvorî adevăratul bine obștesc.” – din Cuvântarea de la Mănăstirea Putna, loc de memorie, de cuget și simțire românească unde regele Ferdinand Întregitorul împreună cu regina Maria au fost pe data de 16 mai 1920.
La cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457–1504, suveran model pentru conducătorii români de-a lungul timpului care, prin viața și faptele sale este un adevărat precursor al al Marii Uniri din 1918, a sosit în preajma marii sărbători istorice a Mănăstirii Putna a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, coroana reconstituită a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare care reprezintă un simbol al identității, unității, demnității și credinței poporului român după ce pe 13 august a fost binecuvântată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la slujba care a avut loc în paraclisul reședinței patriarhale cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Am avut prilejul de a o vedea când m-am închinat la mormântul Sfântului și Marelui nostru Voievod Ștefan.
”Biserica sărbătoreşte praznicul Adormirii Maicii Domnului ca pe un al doilea Paşte tainic şi preaslăveşte înainte de sfârşitul timpurilor mărirea primei făpturi îndumnezeite” (Paul Evdokimov, „Ortodoxia”, EIBMBOR, Bucureşti, 1996, p. 166), și ”trece de la viață la Viață” (Alphonse Goettmann, „Bucuria-Faţa lui Dumnezeu în om”, Edit. Herald, Bucureşti, 2010, p. 113.
Mai multe despre domnia lui Ștefan cel Mare și care a fost Programul Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului din 15 august 2018 pe:
https://www.stefancelmare.ro/
https://www.putna.ro/
Sfânta Liturghie, a fost oficiată de ÎPS Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor alături de Părintele arhim. stareț Melchisedec Velnic împreună cu un sobor numeros de preoţi și diaconi. La hramul mănăstirii au participat preoți, stareţi şi stareţe de la bisericile și mănăstirile din Bucovina, Moldova şi Ucraina, Eleonora Moldovan, consulul României la Cernăuți, oficialități din zonă și din Suceava și pelerini din întreaga țară.
Hramul Mănăstirii Putna:
http://www.youtube.com/watch?v=VxOFrOZXtqM
http://www.youtube.com/watch?v=9i3Tm42FpuY
Câteva imagini selectate de pe parcursul drumului din trenul ”Săgeata albastră” care a reluat ( http://www.youtube.com/watch?v=Ntirv_KQRBc , http://www.youtube.com/watch?time_continue=134&v=Isi-eGxNpzE ) după șase ani cursa spre Putna :
În întâmpinarea cererii locuitorilor din zonă, dar şi a pelerinilor care participă la Putna la hramul Mănăstirii Putnei, imagini cu produse tradiţionale confecţionate de meşterii populari:
Imagini de la hramul istoric al Mănăstirii Putna, praznicul Adormirii Maicii Domnului:
Când Tulnicul anunță sărbătoare pe Muntele Dragostei
Instrument muzical străvechi, tulnicul reprezintă unul din cele cinci tipuri de bucium, considerat un adevărat simbol al locuitorilor din cele mai vechi timpuri (geto-dac) întâlnite pe povârnişurile de miazăzi şi de răsărit ale Carpaţilor, în munţii din nordul ţării şi din Munţii Apuseni.
Despre Muntele Găina sau Muntele Dragostei încărcat de legende și tradiții s-a scris mult, cărți, site-uri, youTube și e normal să se scrie pentru că este o moștenire culturală, vie, frumoasă și vechimea originii Târgului de pe Muntele Dragostei se pierde în negura timpului iar azi este un prilej prin păstrarea tradiției ca moții, împreună cu invitaţii lor,vizitatori din alte zone ale țării, turişti de pe alte meleaguri, să vină an de an în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie sus pe munte să se întâlnească, să petreacă în cânt, joc, conversații pline de voie bună, să participe la concursuri şi să admire sau cumpere câte un suvenir din creațiile meşterilor pupulari.
Eu nu am să mai repet povestea lor (pe care o citesc cu drag în fiecare an, de cei care o readuc în atenția noastră sub diferite forme) ci, inspirată de aceste tradiții să vă propun spre citire două triolete:
Tulnicul – triolet
Străvechi instrument muzical
geto-dac, tulnicul vestea;
acum e bagaj cultural,
străvechi instrument muzical.
Cântec, mesaj, dor sau semnal,
cântând știrea o povestea,
străvechi instrument muzical
geto-dac, tulnicul vestea.
Muntele dragostei – triolet
Sus, pe Muntele Dragostei,
sărbătoare inedită
are loc conform legendei
sus, pe Muntele Dragostei.
Românii, din zorii zilei
cântă, joacă-n zi vestită
sus, pe Muntele Dragostei,
sărbătoare inedită.
© Georgeta R.M.
În zori
Din zări, născând răsăritul de soare
au pornit în zbor de condor ale zilei
culori să umple viața – a sărbătoare,
Idei – străluciri de gând înseninat
pentru ziua de azi, o cunună,
ca o coroană, de suflet înălțată
să fie revărsare de zori din geană străbună.
© Georgeta R.M.
24 Iunie zi luminoasă de sărbătoare în Suceava
De Sânziene, sărbătoare a iubirii şi fertilităţii care îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, (https://suceavalive.ro/sanzienele-obiceiuri-si-traditii/ ) când are loc și Hramul Sucevei (care împreună cu cel al Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași sunt sărbători ortodoxe din Moldova cu veche tradiție națională) sunt organizate mai multe evenimente care marchează această frumoasă sărbătoare a Sucevei dar și a Bucovinei când cu acest prilej vin pelerini din toată țara și chiar de mai departe, dar mai ales din zona Moldovei pentru a se închina la racla cu moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (http://sfantulioancelnou.ro/ ) a cărui zi se pomenește și se cinstește azi alături de ceilalți sfinți, Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul și Sfântul Ier. Niceta de Remesiana și pentru a participa la Sfânta Liturghie, liturghie arhierească care a fost oficiată de ÎPS Părinte Teofan Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teodosie Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților împreună cu mulți preoţi și diaconi. În această zi de sărbătoare mulți din cei veniți poartă costume naționale, ii ( azi e și Ziua Iei – bluză românească) și au cu ei flori de sânziene considerate flori de leac dar și de amintire a legendelor străvechi autohtone.
În întâmpinarea cererii locuitorilor din zonă, dar şi a pelerinilor care participă la Suceava la Sărbătoarea de Sânziene sunt organizate manifestari cât și Târgul de Sânziene dedicate Zilelor Sucevei promovând arta şi tradiţia populară din Bucovina dar şi din alte zone ale ţării, precum şi produsele tradiţionale confecţionate de meşterii populari.
Mai jos câteva imagini de la Târgul de Sânziene:
și de la această sărbătoare:
https://doxologia.ro/hramul-cel-mare-al-sucevei-l-iubi-pe-celalalt-este-o-purtare-de-cruce-continua
Motive pentru condei 