Arhive pe etichete: sărbătoare

Cu ”Săgeata albastră” spre Putna la Sărbătoarea istorică a Mănăstirii Putna

”Insuflă-ne duhul sfintei uniri în inimile noastre, pentru ca să putem duce înainte greaua sarcină a Statului nostru întregit. Coboară-se raza geniului tău ocrotitor în sufletele noastre pentru îndreptarea tuturor păturilor sociale pe calea concordiei, din care numai poate izvorî adevăratul bine obștesc.” – din Cuvântarea de la Mănăstirea Putna, loc de memorie, de cuget și simțire românească unde regele Ferdinand Întregitorul împreună cu regina Maria au fost pe data de 16 mai 1920.

La cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457–1504, suveran model pentru conducătorii români de-a lungul timpului care, prin viața și faptele sale este un adevărat precursor al al Marii Uniri din 1918, a sosit în preajma marii sărbători istorice a Mănăstirii Putna a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, coroana reconstituită a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare care reprezintă un simbol al identității, unității, demnității și credinței poporului român după ce pe 13 august a fost binecuvântată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la slujba care a avut loc în paraclisul reședinței patriarhale cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Am avut prilejul de a o vedea când m-am închinat la mormântul Sfântului și Marelui nostru Voievod Ștefan.
”Biserica sărbătoreşte praznicul Adormirii Maicii Domnului ca pe un al doilea Paşte tainic şi preaslăveşte înainte de sfârşitul timpurilor mărirea primei făpturi îndumnezeite” (Paul Evdokimov, „Ortodoxia”, EIBMBOR, Bucureşti, 1996, p. 166), și ”trece de la viață la Viață” (Alphonse Goettmann, „Bucuria-Faţa lui Dumnezeu în om”, Edit. Herald, Bucureşti, 2010, p. 113.
Mai multe despre domnia lui Ștefan cel Mare și care a fost Programul Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului din 15 august 2018 pe:
https://www.stefancelmare.ro/
https://www.putna.ro/
Sfânta Liturghie, a fost oficiată de ÎPS Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor alături de Părintele arhim. stareț Melchisedec Velnic împreună cu un sobor numeros de preoţi și diaconi. La hramul mănăstirii au participat preoți, stareţi şi stareţe de la bisericile și mănăstirile din Bucovina, Moldova şi Ucraina, Eleonora Moldovan, consulul României la Cernăuți, oficialități din zonă și din Suceava și pelerini din întreaga țară.
Hramul Mănăstirii Putna:
http://www.youtube.com/watch?v=VxOFrOZXtqM
http://www.youtube.com/watch?v=9i3Tm42FpuY

Câteva imagini selectate de pe parcursul drumului din trenul ”Săgeata albastră” care a reluat ( http://www.youtube.com/watch?v=Ntirv_KQRBc , http://www.youtube.com/watch?time_continue=134&v=Isi-eGxNpzE ) după șase ani cursa spre Putna :

 

Această prezentare necesită JavaScript.

În întâmpinarea cererii locuitorilor din zonă, dar şi a pelerinilor care participă la Putna la hramul Mănăstirii Putnei, imagini cu produse tradiţionale confecţionate de meşterii populari:

 

Această prezentare necesită JavaScript.


Imagini de la hramul istoric al Mănăstirii Putna, praznicul Adormirii Maicii Domnului:

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Reclame

Comentarii închise la Cu ”Săgeata albastră” spre Putna la Sărbătoarea istorică a Mănăstirii Putna

Din categoria Motive pentru condei

Când Tulnicul anunță sărbătoare pe Muntele Dragostei

Instrument muzical străvechi, tulnicul reprezintă unul din cele cinci tipuri de bucium, considerat un adevărat simbol al locuitorilor din cele mai vechi timpuri (geto-dac) întâlnite pe povârnişurile de miazăzi şi de răsărit ale Carpaţilor, în munţii din nordul ţării şi din Munţii Apuseni.
Despre Muntele Găina sau Muntele Dragostei încărcat de legende și tradiții s-a scris mult, cărți, site-uri, youTube și e normal să se scrie pentru că este o moștenire culturală, vie, frumoasă și vechimea originii Târgului de pe Muntele Dragostei se pierde în negura timpului iar azi este un prilej prin păstrarea tradiției ca moții, împreună cu invitaţii lor,vizitatori din alte zone ale țării, turişti de pe alte meleaguri, să vină an de an în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie sus pe munte să se întâlnească, să petreacă în cânt, joc, conversații pline de voie bună, să participe la concursuri şi să admire sau cumpere câte un suvenir din creațiile meşterilor pupulari.
Eu nu am să mai repet povestea lor (pe care o citesc cu drag în fiecare an, de cei care o readuc în atenția noastră sub diferite forme) ci, inspirată de aceste tradiții să vă propun spre citire două triolete:

Tulnicul – triolet

Străvechi instrument muzical
geto-dac, tulnicul vestea;
acum e bagaj cultural,
străvechi instrument muzical.
Cântec, mesaj, dor sau semnal,
cântând știrea o povestea,
străvechi instrument muzical
geto-dac, tulnicul vestea.

Muntele dragostei – triolet

Sus, pe Muntele Dragostei,
sărbătoare inedită
are loc conform legendei
sus, pe Muntele Dragostei.
Românii, din zorii zilei
cântă, joacă-n zi vestită
sus, pe Muntele Dragostei,
sărbătoare inedită.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la Când Tulnicul anunță sărbătoare pe Muntele Dragostei

Din categoria Motive pentru condei

În zori

Din zări, născând răsăritul de soare
au pornit în zbor de condor ale zilei
culori să umple viața – a sărbătoare,

Idei – străluciri de gând înseninat
pentru ziua de azi, o cunună,
ca o coroană, de suflet înălțată
să fie revărsare de zori din geană străbună.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la În zori

Din categoria Motive pentru condei

24 Iunie zi luminoasă de sărbătoare în Suceava

De Sânziene, sărbătoare a iubirii şi fertilităţii care îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, (https://suceavalive.ro/sanzienele-obiceiuri-si-traditii/ ) când are loc și Hramul Sucevei (care împreună cu cel al Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași sunt sărbători ortodoxe din Moldova cu veche tradiție națională) sunt organizate mai multe evenimente care marchează această frumoasă sărbătoare a Sucevei dar și a Bucovinei când cu acest prilej vin pelerini din toată țara și chiar de mai departe, dar mai ales din zona Moldovei pentru a se închina la racla cu moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (http://sfantulioancelnou.ro/ ) a cărui zi se pomenește și se cinstește azi alături de ceilalți sfinți, Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul și Sfântul Ier. Niceta de Remesiana și pentru a participa la Sfânta Liturghie, liturghie arhierească care a fost oficiată de ÎPS Părinte Teofan Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teodosie Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților împreună cu mulți preoţi și diaconi. În această zi de sărbătoare mulți din cei veniți poartă costume naționale, ii ( azi e și Ziua Iei – bluză românească) și au cu ei flori de sânziene considerate flori de leac dar și de amintire a legendelor străvechi autohtone.
În întâmpinarea cererii locuitorilor din zonă, dar şi a pelerinilor care participă la Suceava la Sărbătoarea de Sânziene sunt organizate manifestari cât și Târgul de Sânziene dedicate Zilelor Sucevei promovând arta şi tradiţia populară din Bucovina dar şi din alte zone ale ţării, precum şi produsele tradiţionale confecţionate de meşterii populari.
Mai jos câteva imagini de la Târgul de Sânziene:

Această prezentare necesită JavaScript.


și de la această sărbătoare:
https://doxologia.ro/hramul-cel-mare-al-sucevei-l-iubi-pe-celalalt-este-o-purtare-de-cruce-continua

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Biserica Sfînta Treime din Siret

În prima legendă din „O samă de cuvinte” a cronicarului Ion Neculce aflăm că prima capitală a Moldovei a fost Orașul Siret căci în această așezare străveche „Dragoș-vodă, așa povestescu oamenii cum că, dacă au descălecat Țara Moldovii, au descălecat târgul Siretiului. Și i-au fost scaonul domnii(i) sale acolo. Și au făcut zamcă, cetate de pământ, și în zamcă case domnești și lângă zamcă biserică de piiatră. Și hramul bisericii este Sf(â)nta Troițe, care și până astăzi iaște și să slujaște sfânta liturghie.” (Ion Neculce – „O samă de cuvinte”, cap. I, în „Letopisețul Țării Moldovei” – Ed. Minerva, București, 1986, p. 11)
Orașul Siret, cu nume împrumutat după râul Siret, în perimetrul căruia și lângă care s-au descoperit prin cercetări arheologice dovezi de locuire permanentă începând din neolitic a avut și are puterea să renască și înflorească prin energia și voința locuitorilor săi, a voievozilor români, deși a avut parte de-a lungul istoriei sale de invazii barbare, incendii, molime și ocupații străine. Din atestări documentare precum „Dictionarul geografic al Regatului Poloniei și al altor state slave”, din materiale documentare ale bisericii romano-catolice, sau din corespondențele unor calugărilor franciscani, dominicani, din atestarea documentară a orașului în portulanul lui Angelio Dulcert au rămas unele informații din epoca medievală și un scurt istoric al acestui oraș care se presupune ca fiind primul centru urban medieval din Moldova îl puteți afla citind pe:
http://www.siretromania.ro/siret.html ,
http://www.siretromania.ro/turism/ghidturistic.pdf

Cea mai veche construcție din orașul Siret și prima construită după planul triconc, de tip bizantin este Biserica Sfânta Treime, întâlnită în epoca medievală sub numele de Capela Curții Domnești, realizată cel mai probabil în jurul anului 1358, de către Sas-Vodă deși alte surse îl amintesc pe Dragoș-Vodă ca ctitor al bisericii, după alți cercetători ar fi construită în timpul lui Petru Mușat I (1377 – 1391). Ansamblul Bisericii Sf. Treime din Siret a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004. Biserica este situată pe Dealul Sasca, toponim ce derivă de la numele voievodului, Sas-Vodă, la circa 300 m nord de locul unde tradiția consemnează existența cetății construite de Sas Vodă și este una dintre cele mai valoroase biserici din Moldova. Biserica nu prezintă picturi, fiind decorată cu discuri ceramice policrome, cărămizi și flori cruciforme, elemente care vor fi întâlnite și mai târziu în stilul construcțiilor lui Ștefan cel Mare. Vezi și:
http://anastasis-review.ro/wp-content/uploads/2016/09/07-Mihaela-Simionescu-BDT-1.pdf
Aceste rânduri le-am scris în întâmpinarea sărbătorii Sfânta Treime și pentru orașul Siret de care mă leagă frumoase și dragi amintiri din copilărie.

Comentarii închise la Biserica Sfînta Treime din Siret

Din categoria Motive pentru condei

S-au întors cocorii

În drumul soarelui spre zenit
azi, una din razele de soare,
veselă, a scris cu vârfu-i aurit
că primăvara va sosi aievea și în spirit
într-un alai de sărbătoare.

Zilele Dochiei – Babele de primăvară,
au plecat ușor și, însoțite de Mărțișor
ne-au dăruit clipe frumoase, ca de vară,
așa cum fac acum de blânzii Moși și zboară
cocorii ce s-au întors la noi în țară, cu dor.

Da, cu dor, căci sus la înălțime
în cuibul lor vor crește pui frumoși
asemeni lor, la fel și rândunelele or să anime
văzduhul încântat să acorde ospeții legitime,
din dor de soare, primăvară, musafirilor prețioși.

Zilele ce vin se îmbracă în lumină și culoare
făcând ca primăvara să pară sărbătoare
când ciripitul vesel pe portativul muzicii
se-nscrie în decor odată cu plinii și dornicii
muguri de viață ce-or înflori plini de vigoare.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la S-au întors cocorii

Din categoria Motive pentru condei

Sărbătoare la Suceava, la 630 de ani de atestare documentară a orașului și a Cetății de Scaun

10 februarie 1388 este o dată importantă din istoria României și a noastră a românilor din Moldova, căci este data primei atestări a Cetății de Scaun și a Sucevei, dată la care s-au împlinit 630 de ani de când Petru I Mușat a mutat capitala Moldovei de la Siret la Suceava stabilindu-și aici reședința domnească. Tot în aceeași perioadă s-a construit și biserica Mirăuți cu hramul Sf. Gheorghe, Purtătorul de biruință care între anii 1402–1522, va îndeplini rolul de catedrală mitropolitană a Moldovei.
După cum atestă cercetările arheologice, teritoriul actualului oraș Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. Descoperirile arheologice au adus la cunoștință că în secolele II și III exista aici o așezare a dacilor liberi care au avut contacte cu civilizația romană. În secolele următoare populația autohtonă a continuat să viețuiască pe aceste meleaguri în ciuda popoarelor migratoare care au trecut pe aici, astfel că la sfârșitul secolului al XIV-lea, Suceava va fi aleasă drept capitală a Moldovei.
Deci, ca așezare, Suceava exista din vremuri străvechi și la acea vreme datorită așezării sale geografice și a drumurilor comerciale între Cracovia –Liov – Cernăuți – Siret a devenit un târg comercial foarte important (făcea legătura și cu cetățile din sudul Moldovei și Țara Românească) ceea ce va face să fie aleasă drept capitală care va cunoaște o perioadă înfloritoare, de măreție în decursul istoriei domnitorilor moldoveni și de glorie în timpul lui Ștefan cel Mare.
Un document din 10 februarie 1388 al voievodului moldovean Petru I, în care este vorba de împrumutul (3.000 de ruble de argint frâncesc) cerut de regele Poloniei, care a oferit drept garanție de restituire a banilor provincia Pocuția, este unul din actele oficiale ale vremii în care se menționează Cetatea de Scaun a Moldovei.
Documentul se încheie cu textul „… Și s-a scris cartea în Cetatea Sucevei, luni, în întâia săptămână a Postului sub pecetea noastră, în anul nașterii Domnului 1388”. Cetatea este menționată și în alte documente moldovenești din 1393 și 1395.

În spiritul de sărbătoare a acestei zile în Suceava și în Cetatea de Scaun a Sucevei s-au întâlnit oficialități ale județului Suceava, Ucraina si Republica Moldova. Evenimentul a debutat în Sala Voievozilor din Cetate cu citirea documentului de atestare oraşului Suceava, respectiv scrisoarea domnitorului Petru I Muşat adresată regelui Poloniei, Vladislav al II-lea Jagello, apoi cu o prezentare succintă a istoriei Cetăţii de Scaun, arătând fazele de dezvoltare a cetăţii şi importanţa acestui obiectiv, slujba de pomenire în Capela Cetăţii de Scaun oficiată de ÎPS Pimen Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor și un protocol de înfrăţire între municipiul Suceava şi municipiul Soroca din Republica Moldova semnat apoi la sediul Primăriei. La acest eveniment din Cetatea de Scaun a Sucevei au participat primarul Sucevei, Ion Lungu, președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, prefectul județului Mirela Adomnicăi, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, parlamentarii Ioan Balan, Angelica Fădor, Virginel Iordache, Andi Grosaru, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, primarii din Cernăuți (Ucraina), din Soroca (Republica Moldova) , o delegație din partea primăriei orașului Sosnowiec din Polonia, Cernăuți – Ucraina și Laval – Franța și numeroși invitați din Suceava, șefi de instituții, dar și primari din județ, conform monitorulsv.ro, evenimentul încheindu-se cu trei concerte de muzică în aer liber, respectiv Trupa 9, Unison Band şi Carla’s Dreams iar a doua zi la teatrul ”Matei Vişniec” din Suceava, un concert extraordinar de muzică simfonică şi unul de muzică populară, urmate de un spectacol de teatru cu temă istorică, ”Povestea Unirii”.

Sărbătoare la Suceava, la 630 de ani de atestare documentară a orașului și a Cetății de Scaun – video

Surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_de_Scaun_a_Sucevei
https://www.istorie-pe-scurt.ro/se-implinesc-630-de-ani-de-la-prima-atestare-a-cetatii-sucevei/
https://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2018-02-10/Cei-630-de-ani-de-atestare-documentara-a-Sucevei-au-fost-sarbatoriti-in-Cetatea-de-Scaun
https://www.crainou.ro/2018/02/12/630-de-ani-de-atestare-documentara-a-sucevei/
http://www.informatiata.ro/stire/Sarbatoare-in-Cetatea-de-Scaun-a-Sucevei-la-630-de-ani-de-la-atestarea-documentara-a-orasului-VIDEO-/14792

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Azi din scrierile Sf. Maxim Mărturisitorul

Ce citesc azi ? Mai bine zis recitesc unele pasaje cum sunt Capetele despre dragoste, Capetele teologice (gnostice) ale Sf. Maxim Mărturisitorul având în minte cugetarea sa: ”Omul are două aripi: harul și libertatea care îmi este foarte dragă. Capetele despre dragoste care după părerea erudiților este cea mai completă scriere despre viața duhovnicească, sunt inspirate din viața de zi cu zi a omului. Câteva din ele:
Din «Cele patru sute de capete de dragoste» ale Sf. Maxim Mărturisitorul:
10. Când mintea porneşte în focul dragostei spre Dumnezeu, nu se mai simte nici pe sine, nici vreun lucru oarecare. Căci luminată fiind de lumina dumnezeiască cea nemărginită, părăseşte simţirea faţă de toate cele făcute de Dumnezeu, precum şi ochiul sensibil nu mai simte stelele, când răsare soarele.
11. Toate virtuţile ajută mintea să câştige dragostea dumnezeiască. Dar mai mult ca toate, rugăciunea curată. Căci prin aceasta zburând către Dumnezeu, iese afară din toate cele ce sunt.
13. Cel ce iubeşte pe Dumnezeu (4) nu poate să nu iubească şi pe tot omul ca pe sine însuşi, deşi nu are plăcere de patimile celor ce nu s-au curăţit încă. De aceea când vede întoarcerea şi îndreptarea lor, se bucură cu bucurie mare şi negrăită.
15.Cel ce vede în inima sa vreo urmă de ură faţă de un om oarecare, pentru vreo anumită greşeală, e cu totul străin de iubirea de Dumnezeu, deoarece iubirea de Dumnezeu nu suferă câtuşi de puţin ura faţă de om.
16.«Cel ce Mă iubeşte pe Mine, zice Domnul, va păzi poruncile Mele». «Iar porunca Mea aceasta este, ca să vă iubiţi unii pe altii». Cel ce nu iubeşte aşadar pe aproapele nu păzeşte porunca. Iar cel ce nu păzeşte porunca nici pe Domnul nu-L poate iubi.
17.Fericit este omul care poate să iubească pe tot omul la fel.
18.Fericit este omul care nu se lipeşte de nici un lucru stricăcios sau vremelnic.
19.Fericită este mintea care a trecut peste toate lucrurile şi se desfătează neîncetat de frumuseţea dumnezeiască.
23.Cel ce iubeşte pe Dumnezeu cu siguranţă iubeşte şi pe aproapele. Iar unul ca acesta nu poate păstra banii, ci-i foloseşte cu dumnezeiască cuviinţă, dând fiecăruia din cei ce au trebuinţă.
29.Când vei fi ocărât de cineva, sau dispreţuit în vreo privinţă oarecare, fii cu luare aminte dinspre gândurile mâniei, ca nu cumva, despărţindu-te de dragoste din pricina supărării, să te aşezi în ţinutul urii.

Din «Cele două sute de capete teologice» ale Sf. Maxim Mărturisitorul:
8. Toate existenţele se numesc inteligibile, întrucât principiile cunoaşterii lor pot fi demonstrate. Dumnezeu, însă, e numit neînţelesul, pentru că e crezut numai că există, pe baza celor ce pot fi înţelese. De aceea, nimic din cele ce pot fi înţelese nu se compară cu El în nici un chip.
11. Nu este suflet raţional mai cinstit după fiinţă decât alt suflet raţional. Căci Dumnezeu Cel Bun, făcând tot sufletul după chipul Său, îl aduce la existenţă înzestrat cu capacitatea de a se mişca prin sine. Dar fiecare prin hotărâre liberă îşi alege de bunăvoie cinstea, sau îşi agoniseşte prin fapte necinstea.
21. Cei ce se apropie de lucruri cu evlavie şi nu născocesc nici un prilej de a se mândri vor afla înţelesurile prea luminoase ale lor venindu-le întru întâmpinare şi sădind între ei înţelegerea cea mai deplină a lor. Către aceştia zice Legea: „Intrând aţi moştenit cetăţi mari şi frumoase şi case pline de toate bunătăţile, pe care nu le-aţi zidit, şi lacuri săpate, pe care le-aţi sădit”. Căci cel ce nu trăieşte sieşi, ci lui Dumnezeu, să se umple de toate darurile dumnezeieşti, care nu s-au arătat mai-nainte din pricina patimilor, care apăsau cu povara lor.

și multe altele pe care vă las să le citiți în:
Filocalia-02

Comentarii închise la Azi din scrierile Sf. Maxim Mărturisitorul

Din categoria Motive pentru condei

Zâmbet de copil

Această prezentare necesită JavaScript.

Bat copii la ușa Verii
pe cărare luminoasă
din cuibul frumos al firii
plin de vise și de cântecul iubirii,
viața ei ne-o fac frumoasă.

 

Copilăria
e o lume minunată,
zâmbet de copil.

Georgeta R.M

Imagini: google.com

14 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

În ajun de sărbătoare

clopotei-3

În noaptea sfântă de Crăciun
când steaua sus răsare
Iubirea, fără asemănare,
blândă, e în Cuvântul drept și bun.

Colindătorii, având cuvântul bun,
în case aduc bucurie, soare,
în noaptea sfântă de Crăciun,
când steaua sus răsare.

E un obicei din veac străbun,
colinda din ajun de sărbătoare,
se adună toți cu mic, cu mare,
ca să asculte ce colindătorii spun,

în noaptea sfântă de Crăciun.

Georgeta R.M.

39 comentarii

Din categoria Motive pentru condei