Arhive pe etichete: toamna

Toamna în haiku

Gânduri aurii
din aurul din frunze,
în octombrie.

***

Povestea frunzei,
aleile parcului
sub clar de lună.

***

În crângul de foc
soarele în asfințit,
vrăbiile dorm.

***

Atâtea gânduri
vița de vie, vara,
în vinul toamnei.

***

Lumina toamnei
cu frunze de aramă,
o cumpănire.

© Georgeta R.M.

Reclame

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

În plină toamnă

Eu știu că-n toamnă e mai frig
și vântul e mai aspru când adie
dar ne inspiră o frumoasă melodie
chiar dacă îl simțim mult mai aprig.

Toamna are un parfum discret, de gutuie,
reflexii de culori noi care parcă îmi strig:
hei, e toamnă, acum toate sunt în câștig,
doar îndrăznește și culege roade în bună voie.

Senin prin gânduri stăruie în plină toamnă
bogată în lansări de carte, festivaluri,
în poeziile ce o descriu și mă îndeamnă

să-i dedic acest sonet în versuri
acompaniat de o muzică ce înseamnă
poveste de toamnă plină de sensuri.

© Georgeta R.M.

Pachelbel – Forest Garden (Album)

8 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Ion Pillat un poet în căutarea esenţei poetice a sufletului românesc

Academician, antologator, editor, eseist, poet tradiționalist și publicist român Ion Pillat s-a născut la 31 martie 1891 în București; este descendent, prin tată, al unei vechi familii cu sânge aristocratic, de boieri de țară din ținutul Fălciului, iar mama lui este fiica lui Ion C. Brătianu, cunoscutul politician Ion Brătianu, care a fost adesea evocat în poemele sale (Bunicul, Bunica). A rămas în conştiinţa publică literară ca o personalitate complexă cu rafinate şi vaste preocupări artistice căutând inspirație în poezia populară românească, pe care a considerat-o ”de o desăvîrşire artistică şi de o adîncime lirică neîntrecută, izvorul unei inspiraţii româneşti valabile”, fără să renunțe și la alte surse de inspirație literare, muzicale, sau din pictură, dar nu numai din acestea ci și din din experienţele călătoriilor făcute, oglindind o bogată erudiție.
Într-un registru inedit a explorat filonul prețios al naturii având ca arie de inspirație anotimpul toamnei în diverse chei, cu o dispoziție plină de fantezie, o mărturisire metaforică care ne dezvăluie atașamentul față de culorile toamnei cu paleta sa largă de semnificații, simbolică, în care atmosfera autumnală devine muzică de fond poetic în opera sa:
”Mi-am ctitorit viata pe dealurile toamnei.
Prin viile de aur ca banii dintr-o salbă,
Pe al colinei mele împodobit pieptar,
Închis-am fericirea în strimtul ei hotar
De nuci bogaţi în umbră, umbrind o casă albă”
.
(din Ctitorii).

Brumărel

Cu soarele azi galben ca fagurii de miere,
În jurul meu se-nchide un măr boltit de mere.

Din ram eu rup ca-n basme un rod de aur și
O, pom vrăjit de toamnă, nu poți să mă reții.

Prin ramuri desfăcute ușor de mîna mea,
Zăresc comoara viei și-odihna ei mă vrea.

Sub un butuc de viță rămîn culcat pe spate –
Privesc în gol la cerul cu ape neschimbate.

În mîna iau ciorchina cu bob de chilimbar
Și o ridic spre soare, sus. Raza lui cu jar

Fantastic o pătrunde : un lampion aprins ;
Îi sug lumina dulce și focu-i m-a cuprins.

Beau soare. Dar un piersic cu brațul gol m-agață
Și îmi lipsește sînul, pietros și mic, pe față.

Eu îl sărut cu dinții, și poama lui cu sînge
Stropește pătimașa iubire ce o frînge.

O, toamnă, vrăjitoare mai tare decît moartea
La tine intru-n slujbă cît mă va ține soarta.

Dă-mi frunza ta ce sună cu galbenii din lună,
Dă-mi pe covorul foilor iar coborîtul oilor ;

Dă-mi în zăvoi sitarii, pe miriște ogarii,
Și peste zarea drumului, albastru, sulul fumului ;

Dă-mi în iatac sulfină, pe ceruri dă-mi lumină,
Și scîncetul cucoarelor pe liniștea ogoarelor ;

Și dă-mi un muc stufos, la umbră să stau jos,
Să scriu pe fruntea gliei tot calendarul viei.

Una din cele mai fecunde ipostaze ale creaţiei sale în care a căutat să redea esenţa poetică a sufletului românesc din care face parte, sunt Poemele într-un vers, care deși par să aibă o formă poetică austeră arată rafinament, erudiție, o autentică și valoroasă mânuire a metaforei în care descoperim frumusețea reflecției.
Aceste poeme au ca trăsătură principală concentrarea ideii poetice într-un vers ce pot induce o stare de meditaţie spre deosebire de poemele mai lungi unde ideea poetică este dezvoltată. Cititorul are posibilitatea să vină cu aportul său în interpretarea poemului devenind, într-un fel, coautor. În acest sens se apropie de poemele haiku japoneze.

Poeme într-un vers:

Arta poetică
Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas.

Reîntoarcere
Am pribegit cu zeii, la oameni să mă-ntorc.

Ciocârlia
Din praştia câmpiei lumina cântă sus.

Marinarul
Din larg zăream pământul, pe ţărm privesc în larg.

Tinereţe
Pe frunza toamnei pasul sfios al căprioarei.
Toamna copilăriei
Mireasmă de gutuie într-un iatac bătrân.

Poetul
Stă încărcat de versuri ca toamnele de rod.

Păstorul
Cu fluierul la gură cum tace, codrul cântă.

Amintirea
La cuib, o rândunică prin suflet zboară lung.

Sfârşit de iarnă
Cocorii ţipă. Gheaţa din suflet mi se sparge.
Sursa: poezie.ro

Comentarii închise la Ion Pillat un poet în căutarea esenţei poetice a sufletului românesc

Din categoria Motive pentru condei

Covoare fermecate

Călătorie,
covoare fermecate,
tradiționale.
Specialiștii țesători,
în culorile toamnei.

Imagini din:
Margareta Sterian: Operă grafică: Țesătoare I, Țesătoare II (1959), Autoportret (1960), pag. 17(11), 18(12), 19(13)
Margareta Sterian: Operă grafică: Călătorie pe covorul fermecat (1980), pag. 63(57)

Margareta Sterian (I)

Margareta Sterian (II)

11 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

De-ale toamnei

E toată numai frezii, anemone, crizanteme
Toamna, căci eleganții trandafiri
adorm în somn profund în rece vreme
doar cuvintele ploii le trimit vise, știri.

Crizantemele, flori preferate ale Toamnei
se-ntrec în forme și culori, să-mbune
pe orișicine supărat pe vremea doamnei
Toamnă și a ei autumnală acțiune.

Sub cerul Toamnei copacii par impudici,
covoare de frunze ruginite odihnesc
sub ei și într-un vis plin de lumină pregătesc
în primăvară muguri verzi și rodnici –
mesaj de viață și iubire împărătesc.

© Georgeta R.M.

10 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Îndrăgostiți în toamnă

Gustând din toamna altor poezii
ce-i mângâiată de neliniști arămii,
vin adieri de gând, tomnatice policromii,
de miere, șoapte, arome galben-ruginii.

Nici ploile. nici vântul nu pot adormi
natura cu totul, plină de fantezii
toamna are în arsenalul ei divizii
minunate, artistice, spre a ne mulțumi.

Și da, sunt toamne ce inspiră acele emoții
inedite, prin muzica ploii, a vântului
sub umbrela prieteniei, ce dau vieții
căldura iubirii și sens prezentului.

Indiferenți la vânturi și ploi, îndrăgostiții
prind momente de senin s-aducă alin dorului.

© Georgeta R.M.

12 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Cântec de toamnă

Presărând lumini de toamnă
soarele se pregătește iar
să ne aducă iarna în dar
și spre viață ne îndeamnă.

Parte din al ei tipar
noi vedem acum ce-nseamnă
bogăția toamnei Doamnă,
un semn bun în calendar.

Aerul și cald și răcoros
prieten e cu vântul ce adie
parte din povestea rodului gustos.

Un farmec ruginiu ne-mbie
să-i admirăm peisajele ce grațios
se schimbă cântând o rapsodie.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la Cântec de toamnă

Din categoria Motive pentru condei

Armonii de toamnă

În armonii de toamnă
sunt reflexii ce ne cuceresc
și ne îmbie cu tot ce înseamnă
ea, să o cunoaștem cât mai firesc.
În timp ce versul îl împletesc
septembrie ce a venit șoptește cald:
culoarea verde a frunzei, de smarald,
o schimb în auriu și ruginiu,
altă lumină, alt parfum la fel de viu,
acum vin și împreună prescriu lin
s-avem suflet ușor și senin
în toamna bogată cu vin roșu, rubiniu.

© Georgeta R.M.

10 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

***

Din sămânța gând
răsare o floare
făptură de taină
sub raza de soare,
își țese un veșmânt
din verde și senin primăvară
din roșu și căldură de vară,
din bunătate de toamnă
și aer viu, curat de iarnă
un spirit elevat cu lină lumină,
cheie pentru existență solară.
Într-o sămânță gând
e un univers în așteptare
doar loc și timp prielnic să găsească
spre manifestare.

© Georgeta R.M.

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Având o cale, visuri…

Știi, dragul meu, când zilele întâlnirii sărbătorim
și-n toamna vieții cu primăvară în suflet devenim,
ne amintim cu drag de treptele iubirii.
Chiar dacă anii aduc schimbări, ne suntem reazim
și tot mai mult cunoaștem termenul de om.

Urcând de tineri pe treptele iubirii cu pasiune,
dragoste, afecțiune, bunăvoință, amiciție și tandrețe…
(pe celelalte nu le pomenim, din compasiune,
căci căutam esențele cu aspră franchețe),
momentele de regăsire, gingășie și alegrețe
erau fărâmele de cer din sufletul de om.

Cu tristeți, cu bucurii, cu frumuseți
călătorit-am prin lumea noastră; având o cale, visuri,
prin anotimpuri ne facem rost de dimineți
să depășim jocul ascuns de forme, înțelesuri
ca în spirit luminat trăind – găsim adevăratul om.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la Având o cale, visuri…

Din categoria Motive pentru condei