Acasă » Articole etichetate 'triolet'

Arhive etichetă: triolet

Șoapte de primăvară

În șoapte de primăvară
natura lucrează cu sârg
sub raza caldă, solară,
în șoapte de primăvară.
Muguri îndrăznesc afară
cocorii se-ntorc în zbor larg
în șoapte de primăvară
natura lucrează cu sârg.

© Georgeta R. M.

Cu primavara la cafea | Em Sava |

De Dragobete

Ca un zeu al tinereții,
veseliei și iubirii
Dragobete dă sens vieții,
ca un zeu al tinereții
dar venind din vechi tradiții,
vestitor al primenirii,
ca un zeu al tinereții,
veseliei și iubirii.

© Georgeta R. M.

De DRAGOBETE ❤️ 💛 💙 Iubește Strămoșește:

Semne bune

Semne bune Anul are
dar și noi să îl ajutăm
cât mai bine fiecare.
Semne bune Anul are,
cu bună comunicare
în cele bune o să stăm,
semne bune Anul are
dar și noi să îl ajutăm.

© Georgeta R.M.

Vine Sfântul Nicolae

Sursa foto

Vine Sfântul Nicolaie
ghetuțele se pregătesc
sărbătoare o să fie.
Vine Sfîntul Nicolaie
cu daruri și armonie
sub un cald îndemn sufletesc
vine Sfîntul Nicolaie
ghetuțele se pregătesc.

© Georgeta R. M.

Din frumoasa Bucovină

Din frumoasa Bucovină
cu mult drag și din inimă
un gând bun, plin de lumină
din frumoasa Bucovină.
Trezit condeiul s-alină
prin scris, cântecul îl cheamă
din frumoasa Bucovină
cu mult drag și din inimă.

© Georgeta R. M.

În memoria zilei de 15/28 noiembrie 1918, moment care face parte din procesul de reîntregire națională a statului unitar român, vizionați aceste videoclipuri cu o muzică minunată despre Bucovina, azi împărțită în două: Bucovina de Nord (unde s-au născut părinții mei, Bucovina de Nord este în Ucraina) și Bucovina de Sud (unde m-am născut eu, România). Bucovina care a căpătat o identitate distinctă de Moldova după ce zona a fost anexată de Monarhia Habsburgică în 1774, este o parte minunată a neamului românesc plină de oameni buni și locuri frumoase pe care le puteți descoperi și în alte locuri din România: Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Moldova dar și în Basarabia, azi Republica Moldova.

Sofia Vicoveanca – Bucovina mandra floare:
http://www.youtube.com/watch?v=d57NLN_hVVQ
Grigore Gherman – Bucovina:
http://www.youtube.com/watch?v=FfaQmm9q2FU

În sunetul iubirii

Una dintre cele mai emoționante lucrări ale lui George Enescu, Balada pentru vioară și orchestră op. 4a, compusă de George Enescu între 1895-1896 și dedicată violonistei Eva Rolland este o melodie plină de lirism, caldă, de inspirație romantică care face parte din proiectul Sunetul Iubirii o ediție specială dedicată compozitorului, la 140 de ani de la nașterea sa, de organizatorii Festivalului George Enescu. Tema acestui an este tema iubirii, una din temele care se desprinde conform crezului și caracterului lui George Enescu care a găsit în muzică expresia supremă a vieții și a iubirii fiind un model de urmat căci a fost un om generos și atent cu ceilalți oameni:

Balada pentru vioară şi orchestră (George Enescu) – David Garrett şi Monte Carlo Philharmonic difuzată azi la ora 12.15 , eu am reascultat-o pe TVR (https://www.festivalenescu.ro/sunetul-iubirii-festivalul-enescu-invita-la-o-celebrare-fara-cuvinte-mari-a-140-de-ani-de-la-nasterea-lui-george-enescu/ ), deci cine doreste să o asculte sau reasculte, aici:

http://www.youtube.com/watch?v=Co-A8bPY630
Vizionați și:
O istorie din iubire | Festivalul Internațional George Enescu 2021
http://www.youtube.com/watch?v=eXZwCewSftQ
Cuvinte memorabile:
https://www.georgeenescu.ro/ctg_7_cuvinte-memorabile_pg_0.htm

Închei cu un triolet:

O savoare muzicală
ce-am găsit-o în Baladă
reverie vizuală,
o savoare muzicală.
Mi-a rămas în gând vocală
sunet al iubirii, caldă,
o savoare muzicală
ce-am găsit-o în Baladă.
© Georgeta R. M.

Despre Serbarea de la Putna -1871, 2021 – Anul Serbării de la Putna – 150 ani

Suvenir al trecutului
e Serbarea de la Putna
la semnalul Eminului.
Suvenir al trecutului,
la 150 ani dă prezentului
un impuls de a lumina,
suvenir al trecutului
e Serbarea de la Putna.

© Georgeta R. M.

Inițiatorul primei Serbări a românilor de pretutindeni, care a avut loc la Putna, în 15 august 1871 a fost Mihai Eminescu, care i-a avut alături pe studenții români din Viena, căruia i s-au alăturat Ioan Slavici, Nicolae Teclu, A.D. Xenopol și studenții organizatori care au dorit să reînsuflețească lupta pentru unire a românilor. Aceste manifestări care s-au reluat și în următorii ani au fost pași importanți spre Marea Unire din 1918.
În 15 august 1871 la M-rea Putna după Sfânta Liturghie a urmat o maiestuoasă procesiune salutată de salve, cuvântarea festivă a domnului A.D. Xenopol apoi corul teologilor români care a intonat cântecul „Imn religios”, compus anume de domnul Vasile Alecsandri, muzica de domnul A. Flechtenmacher:

Etern Atotputernic, o, Creator sublime,
Tu, ce ai dat lumii viaţă şi omului cuvânt,
În tine crede, speră întreaga românime,
Glorie ţie-n ceruri, glorie pe pământ!

Sub ochii tăi, în lume, lungi valuri de-omenire
Pe marea veşniciei dispar ca nori în vânt
Şi-n clipa lor de viaţă, trecând, strigă-n uimire:
Glorie ţie-n ceruri, glorie pe pământ!

Tu din sămânţa mică înalţi stejarul mare,
Tu junelor popoare dai un măreţ avânt.
Tu-n inimile noastre ai sacre, vii altare:
Glorie ţie-n ceruri, glorie pe pământ!

În tine-i viitorul, trecutul şi prezentul,
Tu duci la nemurire, prin tainicul mormânt.
Şi numele-ţi cu stele lumină firmamentul,
Glorie ţie-n ceruri, glorie pe pământ!

Etern Atotputernic, o, Creator sublime,
Tu care ţii la dreapta-ţi pe Ştefan, erou sfânt,
Fă-n lume să străluce iubita-i românime,
Glorie ţie-n ceruri, glorie pe pământ!
Imn religios – https://www.stefancelmare.ro/Scrieri-s4-ss20.htm

Luni, în 16 august, dimineaţa, junimea academică, clerul şi autorităţile publice și alți diverși reprezentanți au asistat la Sfânta Liturghie, după care s-a ţinut parastasul de pomenire, apoi Ciprian Porumbescu a cântat la vioară în fața mulțimii și corul teologilor a intonat „Imnul Iui Ştefan cel Mare”, compus anume de Vasile Alecsandri, muzica de A. Flechtenmacher. Acest imn suna astfel:

La poalele Carpaţilor,
Sub acest vechi mormânt,
Dormi, erou al românilor,
O, Ştefan, erou sfânt!
Ca sentinele falnice
Carpaţii te păzesc.
Şi de sublima-ţi glorie
Cu secolii şoptesc.

Când tremurau popoarele
Sub aprigii păgâni,
Tu le-apărai cu sângele
Vitejilor români…
Cu drag privindu-i patria
Şi moartea cu dispreţ,
Măreţ în sânul luptelor,
Şi-n pace-ai fost măreţ!

În cer apune soarele
Strângând razele lui,
Dar într-a noastre suflete
Etern tu nu apui.
Prin negura trecutului,
O, soare-nvingător,
Lumini ca raze splendide
Prezent şi viitor!

În timpul vitejiilor,
Cuprins de-un sacru dor,
Visai Unirea Daciei
Cu-o turmă şi-un păstor.
O, mare umbră eroică,
Priveşte visul tău:
Uniţi suntem în cugete,
Uniţi în Dumnezeu!

La poalele Carpaţilor,
Lâng-al tău vechi mormânt,
Toţi în genunchi, o, Ştefane,
Depunem jurământ:
„Un gând s-avem, în numele
Românului popor,
Aprinşi de-amorul gloriei
Şi-al patriei amor!”.
Imn lui Ștefan cel Mare – https://www.stefancelmare.ro/Scrieri-s4-ss20.htm

Pe calea ce conduce la mănăstire se înalță Arcul de Triumf, dedicat „Memoriei lui Ştefan cel Mare, mântuitorul neamului!”. Stindardele principale au purtat numele celor mai însemnaţi fondatori ai ţărilor şi neamului român, iar în decursul serbării, s-au împărţit medalii de bronz şi argint, bătute anume pentru această festivitate, cu următoarea inscripţie: „Putna – 15 august 1871”, iar pe cealaltă parte: „Memoriei lui Ştefan cel Mare – Râvnitorii gloriilor străbune”.
Urna, ce conținea pământ adus din toate provinciile românești ce s-a depus pe mormântul viteazului domnitor Ştefan cel Mare, turnată din argint curat are următoarea inscripţie: „Eroului. Învingătorului. Apărătorului existenţei române. Scutului creştinătăţii. Lui Ştefan cel Mare. Junimea română academică. MDCCCLXX”.

Punte peste timp, prin Serbarea de la Putna – continuitatea unui ideal, la 150 ani de la primul eveniment, organizatorii notează că se impune să se redefinească idealul reunirii românilor, al regăsirii într-o lume și într-o istorie în reașezare în scopul afirmării și consolidării unității românilor din țară și din afara granițelor.

Vizionați un fragment din filmul ”Ciprian Porumbescu” (1972), cu Serbarea de la Putna din 1871:
http://www.youtube.com/watch?v=flLS64obI5I&t=1s
și de asemeni:
Serbarea de la Putna 150 – Tineri ai României, Este Șansa Noastră!
http://www.youtube.com/watch?v=RA6ZrXQ7z0w

Despre

Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal

Program

Știri oficiale

Din echilibru
semne de primăvară,
oficiale.

***

Ne vestește echinocțiul
prima zi de primăvară,
e oficial anunțul
ne vestește echinocțiul.
E a florilor răsfățul
păsări cuib fac, vesel zboară
ne vestește echinocțiul
prima zi de primăvară.

© Georgeta R. M.

Mărțișorul, sărbătoare tradițională

Sărbătoare românească tradițională, veche de mii de ani, din vremea tracilor, Mărțișorul era sărbătorit și de geto-daci celebrând sosirea primăverii și renașterea naturii. Se spune că Mărțișorul, o împletire minunată de alb și roșu din fire de mătase sau lână aduce celor care îl poartă sănătate, noroc și un An Nou bun ( în vremurile străvechi Anul Nou începea primăvara).
Mărțișorul, conform folcloristului Simion Florea Marian era compus dintr-o monedă de aur sau de argint și șnurul din mătase, lână sau ață albă și roșie și era fie legat la mână, fie purtat în piept sau chiar la gât. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii apoi marţişorul se lega de un pom înflorit sau un trandafir ca să aducă noroc și rodnicie.
Ghioceii, brândușele, toporașii și toată pleiada de flori care apar din zorii primăverii alături de apariția păsărilor migratoare, ciripitul păsărelelor sub zâmbetul soarelui îmblânzit parcă de această efervescență creatoare sub razele lui binefăcătoare măresc farmecul primăverii și bucuria noastră de sosirea ei.

Este vestită magistral
primăvara de Ghiocel,
de Mărțișorul ancestral,
este vestită magistral.
În modul cel mai natural
ne doresc binele, cu zel
este vestită magistral
primăvara de Ghiocel.

© Georgeta R. M.

Trioletul zilei

12 februarie 2021 este o zi palindrom, soră a palindromului de anul trecut 02.02.2020, o zi rară care se spune că a fost cea mai palindromică dată din ultimii 10000 ani.
Având în vedere că e o zi specială, trioletul zilei de azi ar fi:

În ziua palindromului
senin e gândul din poem
sub semnul echilibrului,
în ziua palindromului.
Prin puterea cuvântului
un triolet ”reper” scriem,
în ziua palindromului
senin e gândul din poem.

© Georgeta R. M.