Acasă » Articole etichetate 'triolet'

Arhive etichetă: triolet

Despre studii eminescologice, antropogonice

Când pun aripi gândurilor
îmi amintesc un răsărit
și dau curs cercetărilor
când pun aripi gândurilor.
Izvorul efluviilor
eminesciene e zărit
când pun aripi gândurilor
îmi amintesc un răsărit.

***

Din antiteze eminesciene
descoperim arheul
ce palpitând de viață
aspiră la transcendere
ființă de lumină
pe promenada superbei
curbe în infinit a universului…
Cuvântul cu puterile lui tainice
în cadrul rostirii deține
statutul devenirii.
.
Misterul cuvântului eminescian
se oferă, se revelează
fiecărui cititor ce meditează
când se adâncește în lirismul
universului său poetic
unde spiritul său atât de liber
s-a întâlnit cu altele
în perioada atât de frumoasă
și iubită a romantismului
luminând astfel spiritul
și scrisul românesc.

© Georgeta R.M.

Cine este omul, care este esența lui ? Întrebări care s-au pus din cele mai vechi timpuri de către filozofi, teologi, biologi, antropologi, istorici, etc., eforturi spirituale pentru a găsi un limbaj comun de înțelegere a omului. Susținând libertatea și virtuțile modelatoare ale acesteia Mihai Eminescu în tot timpul vieții lui a căutat răspunsuri în contextul raportării la natură, la univers, … într-un dialog spiritual cu Infinitul.
Cum universul eminescian relevă o viziune artistică și filozofică complexă despre om, pătrunsă de fiorul cosmogonic, vă propun să citiți despre apartenenţa lui Eminescu la romantism unde poezia e taină revelată și vizionarismul eminescian în articolele:

.
eminescu.bibliotecabotosani.ro/Poezia ca manifestare a sacrului la Eminescu
.
Antropogonia eminesciană de Carmina Cojocaru:
http://arhiva.bibmet.ro/Uploads/Literatorul_nr_151.pdf pag. 6-7
.
și articolul istoricului și criticului literar Dumitru Micu, despre cartea Antropogonia eminesciană de Carmina Cojocaru:

Vizionarismul eminescian într-o noua exegeza

Problema Basarabiei în viziunea lui Mihai Eminescu

27 martie -102 ani de la actul istoric al Unirii Basarabiei cu România

Ștefan SOFRONOVICI,
Centrul Academic Internațional Eminescu

Genialul poet Mihai Eminescu, publicist și om de știință de același calibru, ne-a lăsat drept moștenire prin opera sa un adevărat tezaur spiritual nu doar de talie națională, ci și de talie europeană și universală. Din cele opt volume ale operelor sale complete, editate în 2001 în Chișinău, la Editura Gunivas, publicistica sa cuprinde ultimele patru din ele: vol 5; 6; 7; și 8. Fiind la fel de valoroasă ca și poezia și alcătuind un tot întreg cu ea, publicistica eminesciană cuprinde cugetări în domeniul artei și al culturii, ( limbă și literatură, istorie și sociologie,) dar și în domeniul unor științe exacte( economie, astronomiei ș.a.), care sunt actuale și acum, la începutul mileniului trei.
Marele nostru gânditor, în rezultatul unei munci titanice, a realizat învățături valoroase, aducându-le drept ofrandă plină de adevăr, de dragoste și de slujire cu devotament pe altarul poporului român, pe care l-a iubit, l-a slujit și pentru care s-a jertfit. Și din cauza că a fost un luptător pentru dreptate și că adevărul i-a fost toată viața mai scump chiar decât unii prieteni, el a luptat neîncetat cu aceste flagele sociale cum sunt minciuna, corupția, trădarea și alte metehne omenești. Tocmai de aceea și-a făcut mulți dușmani, în țară și peste hotare. Și iată că dușmanii lui și ai țării s-au unit împotriva lui. Mai întâi l-au hulit, numindu-l nebun, ca să-l poată scoate din câmpul bătăliei în calitatea sa de jurnalist, iar după ce l-au lăsat fără nici o sursă de existent, sub pretextul afișat fariseic de a-l ajuta, așa, de ochii lumii, dezinformând opinia publică, l-au sechestrat, l-au maltratat, l-au batjocorit, înjosindu-l și chinuindu-l timp de șase ani de zile, din 28 iunie 1883 și până la 15 iunie 1889, când l-au asasinat.
Valoroasele învățături rămase de la el, ne sunt de mare folos și noi avem privilegiul de a le moșteni, dar și sfânta datorie de a le însuși, a le valorifica și a le păzi de răuvoitori. Căci, din păcate, sămânța lor încă n-a pierit.
Mă voi referi succinct la problema / chestiunea Basarabiei în viziunea lui Mihai Eminescu, problemă apărută, după cum se știe, în rezultatul războiului ruso-turc din anii 1806- 1812, fiind stipulată în tratatul de pace, semnat între Imperiul Rus și Poarta Otomană la 16/29 mai 1812, la București.
Publicistul Mihai Eminescu consacră acestei teme mai multe articole. Eu am consultat peste treizeci din ele, convingându-mă că sunt adevărate capodopere publicistice și științifice. În ele găsim valoroase lecții de istorie, de sociologie, de diplomație și politică, lecții de cunoaștere și de promovare a adevărului, dar și lecții de moralitate, și de demnitate . În ele se vede caracterul său, caracterul unui mare bărbat al Neamului Românesc, în ele vedem eroul și martirul Mihai Eminescu, un model pentru noi.

view original post

Pelerinaj spiritual

Pelerinaj spiritual
spre Basarabia, cu crez,
pământ din trupul național
pelerinaj spiritual.
Cu gând, cuvânt memorial
neamului meu îi datorez
pelerinaj spiritual
spre Basarabia, cu crez.

© Georgeta R.M.

Codrii mei

Lui Grigore Vieru

Poet cu vis neîmplinit
din geniul neamului născut
prin versuri dorul ți-ai trăit,
poet cu vis neîmplinit.
Prin tot ce-ai scris și-ai năzuit
unirea ai dorit, cerut,
poet cu vis neîmplinit
din geniul neamului născut.

© Georgeta R.M.

Nu, nu mi-e totuna
(pentru Grigore Vieru)

Nu, nu mi-e totuna,
dacă nu ai fi fost,
și eu strig soarele și luna
ca să le spun al tău rost.

Nu, nu mi-e totuna,
când știu de dorul tău
de țară și graiul ei – româna
ce are înțelesul și farmecul său.

Nu, nu mi-e totuna,
dacă condeiul tău nu ar fi scris,
de poezia ta știu una:
e o rază însorită – un orizont deschis.

(de: Georgeta R.M.)

view original post

”Noros ori clar ca o amiază
Eu sunt poetu acestui neam
Și-atunci când lira îmi vibrează
Și-atunci când când cântece nu am”.
Grigore Vieru

„Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul” – Grigore Vieru (supranumit „Poetul podului de cuvinte”)
„Vin din Basarabia, unde românii sunt săraci de mângâiere. Mângâierea noastră e Limba Română. Mângâierea noastră e iubirea. Mângâierea noastră e credinţa în Dumnezeu”.
De aceea s-a scris despre el: ”Poetul cu lira în lacrimi” – Eugen Simion
Pentru el rolul poeziei era: ”să-i facă omului clipa mai ușoară și mai frumoasă, să-l facă pe om mai bun, mai încrezător în forțele sale. Să-l facă să-i fie dragă viața, natura din sânul căreia uneori este smuls. Să încurajeze soarele să răsară și femeia să nască. Să împingă la viață. Cam astea ar fi sarcinile distinsei Doamne Poezia.”
Grigore Vieru a fost unul dintre inițiatorii Frontului Popular din Moldova și s-a aflat printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A fost împlicat în Mișcarea de Eliberare Națională a Românilor din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. A susținut cu tărie necesitatea introducerii limbii române ca limbă oficială și trecerea la grafia latină în Republica Moldova participând activ la Sesiunea istorică a Sovietului Suprem din RSSM ce s-a ținut între 29 august și 1 septembrie 1989 alături de alți participanți activi la dezbateri în sprijinul proiectelor lingvistice precum Ion Hadârcă, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Mihai Cimpoi, Eugen Doga, Ion Druță, Veneamin Apostol, Nicolae Matcaș, Mihai Volontir și Vladimir Curbet.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sesiunea_a_XIII-a_a_Sovietului_Suprem_din_RSSM
În satul natal al poetului – Pererâta din Republica Moldova în august 2015 a fost inaugurată – Casa muzeu Grigore Vieru. Câteva şcoli din Republica Moldova, un bulevard din Chişinău şi o stradă din Iaşi şi Buzău poartă numele lui Grigore Vieru.

Amintitiți-vă despre Grigore Vieru: https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Vieru

Dorul si limba

Cerul e țesut din stele,
Luncile – din floricele,
Numai dorul strămoșesc –
Din cuvântul românesc.
Din pamânt izvorul iese,
Grâul – din semințe dese,
Numai dorul strămoșesc –
Din cuvântul românesc.

Razele ne vin din soare,
Iar miresmele – din floare,
Numai dorul strămoșesc –
Din cuvântul românesc.

de: Grigore Vieru

Vine Nașterea Luminii

Vine Nașterea Luminii
și în colinde o vestim
se bucură toți creștinii,
vine Nașterea Luminii.
Se presară mirodenii
și în cuvinte le-mpletim,
vine Nașterea Luminii
și în colinde o vestim.

© Georgeta R.M.

Colind ceresc
Sărbători fericite !

Vine Ziua României

Vine Ziua României
în haină de sărbătoare
vine ziua bucuriei,
vine Ziua României.
Rezultat al dârzeniei,
hora unirii sub soare
vine Ziua României
în haină de sărbătoare.

© Georgeta R.M.

Cum a fost prezentată Unirea Bucovinei cu Regatul României în presa românească a vremii

Azi e ziua Bucovinei
bucurie și lumină,
colț de rai al României
azi e ziua Bucovinei.
Cunoasterea istoriei
importantă vitamină,
azi e ziua Bucovinei
bucurie și lumină.

© Georgeta R.M.

În urmă cu 100 de ani, în data de 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a decis unirea fostului Ducat cu Regatul României, Bucovina devenind astfel cea de-a doua provincie care s-a unit cu Patria Mamă, după Basarabia (27 martie). Atât prăbuşirea Imperiilor Țarist și Austro-Ungar, cât şi Unirea Basarabiei cu România au creat condiţii prielnice pentru afirmarea mişcării naţionale din Bucovina. Presa vremii a surprins atunci gândurile și emoțiile profunde care au generat puncte de vedere personale sau colective, cu un mare impact în întreaga societate.

Continuare articol:
Cum a fost prezentată Unirea Bucovinei cu Regatul României în presa românească a vremii

Când sunt autentice zâmbetele sunt daruri

Învățați să lăsați pe chipul vostru să înflorească un zâmbet, este darul pe care-l oferiți aproapelui, este darul pe care-l oferiți întregului Univers!Octavian Paler

Umorul este zâmbetul filozofiei. – Okakura Kakuzo
Zâmbetul şi mângâierea rămân principalele enzime ale vieţii. – Vasile Ghica
De fiecare dată când zâmbeşti cuiva, este o acţiune de dragoste, un dar către acea persoană, un lucru frumos. – Maică Tereza
Sursa: https://booknation.ro/citate-despre-zambet/

Zâmbete, surâsuri toate
sunt valoroase, sunt daruri
când gândul cel bun străbate
zâmbete, surâsuri toate.
Și când sunt adevărate,
autentice sunt leacuri
zâmbete, surâsuri toate
sunt valoroase, sunt daruri.

© Georgeta R.M.

În vederea înţelegerii trecutului și scrutând viitorul

Legături spirituale
din valori europene
au format noi, speciale,
legături spirituale.
Coridoare culturale
sunt reale fenomene,
legături spirituale,
din valori europene.

Georgeta R.M.

În articolul care evidențiază cartea care l-a impus şi consacrat unanim în lumea ştiinţifică, din ţară şi străinătate, intitulată Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti (secolele X-XIV) apărută în 1974, la Editura Academiei, a istoricului acad. Razvan Theodorescu care prin conţinutul valoros al operei sale continuă tradiţia întemeiată de N. Iorga şi Gh. I. Brătianu, o tradiție de integrare a istoriei şi civilizaţiei româneşti în istoria şi civilizaţia europeană şi universală am găsit un filon important de istorie, artă, religie, etnologie și filologie și bineînțeles conceptul de coridoare culturale.
”Lucrarea, al cărui nucleu îl constituie teza sa de doctorat cu titlul Elementele bizantine, balcanice şi occidentale la originile culturii medievale româneşti susţinută în 1972 la Universitatea din Bucureşti sub îndrumarea marelui medievist Mihai Berza, a intrat rapid în circuitul ştiinţific din ţară şi străinătate,citită şi citată de mulţi mari cărturari, între care Mircea Eliade, în Istoria credinţelor şi ideilor religioase, şi părintele D. Stăniloaie în Filocalia,… a formulat teoria „coridoarelor culturale”, o viziune cu totul originală şi „relevantă pentru aria sud-est europeană şi în general pentru istoria contactelor dintre Apus şi Răsărit” cum remarca regretatul istoric Virgil Cândea. Această teză a „coridoarelor culturale”, pe care autorul o consideră „cheia de boltă a concepţiei sale despre începuturile civilizaţiei româneşti: aceea a rolului activ, dinamic, «internaţional» al părţilor occidentale şi orientale ale Dunării de Jos în circulaţia formelor culturale proprii ariilor învecinate”, a fost reţinută nu numai de istorici, ci şi de unii şefi de state. Directorul general al UNESCO, japonezul Matzura, în mesajul său de la Varna adresat şefilor de state din sud-estul Europei, spunea: „Mă bucur că şefii de state se apleacă asupra tezei pe care cercetătorul Răzvan Theodorescu a lansat-o în anul 1974”.
(fragment din Răzvan Theodorescu – istoric al artei medieval românești în context sud-est European, de Ioan Mitrea, de pe: https://biblioteca-digitala.ro › reviste › carpica sau aici),
O temă în cadrul acestui concept este și lucrarea despre ”Icoanele din Carpați” elaborată cu sprijinul mai multor cercetători din Polonia, Slovacia și Ucraina prezentată de părintele Gabriel Herea, parohul Bisericii Sfânta Cruce Pătrăuți, Suceava, la Congresul Internațional de Teologie – Criterii de recunoaștere și evaluare a picturii bizantine din perioada 20-24 mai 2017 care s-a desfășurat la Palatul Patriarhiei din București. Coridoarele culturale vor evidenția cum s-au făcut transferurile culturale în cadrul condițiilor istorice când au avut loc dramatice conflicte cultural-religioase. Această lucrare de sinteză realizată de părintele Gabriel Herea, ”Școala de artă moldovenească, interacțiuni cu spațiul polono-rutean, în secolele XV-XVI” se consideră că deschide noi direcții de cercetare în domeniul istoriei, teologiei, filologiei, etnologiei și istoriei artelor. Mai mult aici:

Repere spirituale: Daniela Rei Vișan în dialog cu părintele Gabriel Herea despre ” Icoanele din Carpați”

Deoarece relaţia cu Europa e una esenţială după cum consideră și istoricul Victor Neumann în interviul Despre melanjul cultural-confesional al Banatului Timişoarei (Fragment din volumul La taifas cu cronicarii Timişoarei de Ovidiu Forai, Editura Ariergarda, 2018.), dezvoltarea coridoarelor culturale rămâne un deziderat important, pentru o unitate și o conștiință europeană susținută de valori comune europene, cultură, etc., aici:

http://www.uniuneascriitorilorarad.ro/ARCA/2018/4-5-6_2018/21%20centenar%20interviu_4-5-6_18.html

Trioletul zilei

Versul tău Limbă Română,
roua mea de dimineață,
izvorăște din lumină,
versul tău, Limbă Română.
Colț de pace și fântână,
motiv drag și rod de viață,
versul tău Limbă Română
roua mea de dimineață.

© Georgeta R.M.