Acasă » Articole etichetate 'unire'

Arhive etichetă: unire

Sunt atâtea motive să spunem DA Unirii !

”100 de ani. 100 de motive să spunem DA Unirii!” sursă citat
Elevii a cinci şcoli au cinstit pe Făuritorii Marii Uniri, la evenimentul „La 100 de ani de la revenire, Bucovina este lângă Ştefan cel Mare şi Sfânt” organizat de către Mănăstirea Putna, împreună cu primăriile şi şcolile din Putna, Vicovu de Jos, Bilca, Vicovu de Sus şi Straja. Elevii participanţi au primit medalii comemorative cu Unirea Bucovinei. Părintele stareţ al mănăstirii, arhim. Melchisedec Velnic, a explicat în Cuvântul său de învățătură că aducerea Coroanei pe mormântul Sfântului Ştefan simbolizează revenirea Bucovinei în unitatea de stat a românilor.
Pe drumul Unirii românilor se învață adevărate lecții de istorie:

Drumul Unirii se face nu numai la 100 de ani ci și cînd o cere sufletul:

La mulți ani, România ❣️

Despre fagul bătrân din ținutul Bucovinei care știe povestea Unirii

”Spune, spune fag bătrân,
o poveste de român,
de român bucovinean
de acum o 100 și vre-un an”…

(George Ungureanu)

Realitatea Spirituala – Povestea Bucovinei cu Acad. Alexandru Surdu

Din 27 octombrie la Suceava a început seria sărbătorilor Centenarului Unirii Bucovinei cu România

Cel care a militat pentru drepturile bucovinenilor și a avut un rol important la unirea Bucovinei cu România a fost Iancu Flondor.
Astfel, prin inaugurarea bustului unionistului Iancu Flondor care a avut loc pe 27 octombrie 2018:
http://www.youtube.com/watch?v=48ssxRd5bho
la Suceava a început seria sărbătorilor Centenarului Unirii Bucovinei cu România.
Adunarea convocată în octombrie 1918, la iniţiativa fruntaşilor luptei naţionale Iancu Flondor și Sextil Puşcariu, a decis constituirea Consiliului Național Român din Bucovina, organismul care a hotărât soarta Bucovinei pregătind şi organizând unirea Bucovinei cu România (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Bucovinei_cu_Rom%C3%A2nia )
Acest eveniment are o semnificație aparte după cum a subliniat și Președintele României, Klaus Iohannis, în alocuțiunea susținută la Cetatea de Scaun a Sucevei din 31.10.2018 la invitația oficialităților sucevene pentru a cinsti împreună Marea Unire:
https://vivafm.ro/2018/10/31/presedintele-iohannis-a-inmanat-cetatii-de-scaun-a-sucevei-drapelul-romaniei-foto/,
https://www.newsbucovina.ro/actualitate/235781/presedintele-klaus-iohannis-suceava-aniverseaza-centenarul-unirii-bucovinei-cu-romania-prin-proiecte-concrete-de-dezvoltare-locala-prin-promovarea-competentelor-si-a-creativitatii-este-ceea-ce-aste
http://www.youtube.com/watch?v=4p4xN25SGnQ
http://www.youtube.com/watch?v=vCeW1ZGfkNE
lăsând ca simbol și mesaj de unitate și de prezență a statului român în această străveche Cetate de Scaun Moldovei un drapel și anume Drapelul Național al României expresie a maturizării conștiinţei naţionale.
Aflarea vizitei Președintelui nostru Klaus Iohannis a fost o bucurie iar cuvintele sale, mesajul transmis prin cuvântarea ținută la Cetatea de Scaun a Sucevei a ajuns la locul potrivit, la inimă. Este important să comunicăm despre Unire, pentru ca toți românii să cunoască adevărul istoric și anume că în 1918 românii din Basarabia, Bucovina și Transilvania au hotărât să se unească cu România și că anul acesta, 2018, România sărbătorește 100 de ani de la unirea românilor într-o singură țară.
De asemeni un frumos gest al reprezentanților Bucovinei, plin de semnificații a fost înmânarea unui vas cu pământ din Cetatea de Scaun a Sucevei în care s-a sădit un vlăstar de fag cu destinația Alba Iulia pentru a fi răsădit acolo, ca simbol al unirii:
https://www.newsbucovina.ro/actualitate/235931/un-vas-cu-pamant-din-cetatea-de-scaun-a-sucevei-in-care-s-a-sadit-un-pui-de-fag-va-ajunge-la-alba-iulia-flutur-dam-un-vas-cu-pamant-din-cetatea-de-scaun-a-sucevei-de-aici-de-unde-aproape-200-de-ani

Printre iubitorii de carte la Salonul Literaturii Române, ediția a XV-a la biblioteca I.G. Sbiera

La Salonul Literaturii Române ediția a XV-a din 24.05.2018 care a avut loc la Biblioteca I.G. Sbiera din Suceava, al cărei manager este dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş, s-au întâlnit: scriitori, jurnaliști, publiciști și iubitorii de carte care sub Semnul Marii Unirii s-au bucurat de această întâlnire culturală din cadrul programului comun pentru România, Ucraina și Republica Moldova. În program au fost lansări de carte şi alocuţiuni ale unor invitaţi din regiunea Cernăuţi, ținutul Herța și de asemeni luări de cuvânt și a altor invitați la eveniment.
Apariții editoriale de excepție unde cercetători inimoși precum istoricul literar dr. Liviu Papuc și literata Olga Iordache au adus la lumină volumele semnate de N.A. Bogdan, considerat drept unul dintre marii cronicari ai Iaşului: ,,Basarabia de alădată”, ,,Bucovina în repere de epocă” şi ,,Iaşi. Leagăn al unirii neamului românesc”, din a căror prezentare am descoperit un Iași altruist și angajat pentru salvarea neamului românesc, pentru o Românie unită.
Au fost lansate de asemeni cărțile: cea aparținând jurnalistei și scriitoarei Maria Toacă din Bucovina de Nord, ,,Martiri români din infernul foamei”și ,,Mergi unde te poartă inima” al Susannei Tamaro în traducerea scriitoarei și ziaristei sucevene Doina Cernica.
Cărțile lansate au fost prezentate de Liviu Papuc, Olga Iordache, monahia Elena Simionovici – vicepreşedintă a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, Doina Cernica, moderatorul evenimentului fiind poetul Alexandru Ovidiu Vintilă.
Și câteva imagini surprinse de la acest eveniment de suflet și lumină puteți vedea aici:

Această prezentare necesită JavaScript.

Semnale simbolice de unitate ale provinciilor istorice care, în 1918, s-au unit cu România

Un important semnal simbolic este realizat la Suceava, Alba Iulia și Chișinău unde a fost realizată expoziția „Centenarul României Mari”, expoziție realizată de Muzeul Bucovinei în colaborare cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul Național de Istorie al Moldovei din Chișinău. Manifestarea urmăreşte informarea publicului asupra însemnătății istorice a Centenarului Marii Uniri cât şi prezentarea evenimentelor dedicate sărbătoririi Centenarului României – care vor fi organizate pe întreg parcursul anului 2018:
https://www.newsbucovina.ro/evenimente/218215/expozitia-centenarul-romaniei-mari-la-suceava-alba-iulia-si-chisinau
Și la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Unirea Basarabiei cu România este marcată prin mai multe manifestări după cum aflăm din știrile următoare:
https://www.newsbucovina.ro/evenimente/218447/unirea-basarabiei-cu-romania-marcata-la-usv-prin-mai-multe-manifestari-inclusiv-printr-un-spectacol-al-ansamblului-arcanul
https://www.newsbucovina.ro/evenimente/218407/spectacolul-unire-n-cuget-si-n-simtiri-dedicat-unirii-basarabiei-cu-romania-la-cinema-modern
Informarea publicului asupra însemnătății istorice a Centenarului Marii Uniri și în Sala de Artă „Elena Greculesi” a Bibliotecii „I.G. Sbiera” din Suceava:
https://suceavalive.ro/conferinta-cu-tema-100-de-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-la-biblioteca-bucovinei/
În contextul acestei zile, Patriarhia Română anunţă următorul program al acestei zile aniversare:
http://basilica.ro/100-de-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-27-martie-1918-27-martie-2018/
Participanți activi la Actul Marii Uniri de la 1918, George Tofan, Ion Inculeț, Alexie Mateevici, Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu și Ion Pelivan și mulți alții, intelectuali ce din străvechea provincie românească a Moldovei din care faceau parte, Basarabia întreagă, Bucovina de Nord și Herța care acum ne sunt vecini datorită contextului istoric potrivnic, au contribuit la înfăptuirea măreţului act istoric al unirii Basarabiei cu patria-mamă. Astfel, cu gândul la Basarabia am aflat citind diverse articole pe aceeași temă de Basarabia de azi, în Basarabia de altădată, că pe 29 martie 2018, în şedinţa Consiliului Municipal din Suceava va fi citită Declaraţia de Unire a Sucevei cu Republica Moldova și de antologia „Basarabia de altădată (cu imagini de azi)”, realizată de Liviu Papuc şi Olga Iordache şi apărută la Editura Alfa, Iaşi, 2017, în perioada 1858-1939.
De asemeni tot în cursul lunii martie:
Comuna Putna a adoptat „Declarația de Unire” cu Basarabia în „Ierusalimul neamului românesc”:
https://www.monitorulsv.ro/Local/2018-03-24/Comuna-Putna-a-adoptat-Declaratia-de-Unire-cu-Basarabia-in-Ierusalimul-neamului-romanesc
Mesaj unionist de la Vicovu de Sus pentru Liceul „Mihai Eminescu” din Edineţ, Republica Moldova
https://www.monitorulsv.ro/Local/2018-03-24/Mesaj-unionist-de-la-Vicovu-de-Sus-pentru-Liceul-Mihai-Eminescu-din-Edinet-Republica-Moldova
Strășeniul s-a înfrățit cu orașul Slănic-Moldova din România:
http://hotnews.md/articles/view.hot?id=47862
De altfel tot mai multe localități din Moldova au semnat declarații de Unire cu România:
http://diez.md/2018/02/25/lista-tuturor-localitatilor-din-republica-moldova-care-au-semnat-declaratii-de-unire-cu-romania/

1 Decembrie – Ziua Națională a României

tricolorul romaniei imagini animate

Desăvârşirea formării statului naţional unitar român

La mulți ani România !

96 de ani de la unirea Bucovinei cu România

Regiunea istorică Bucovina, locuită în antichitate de geto-daci, cuprinde un teritoriu acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Siret, Vicovu de Sus care fac parte din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina. Pînă în 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind înainte partea de nord a Ţării Moldovei. Ca realitate istorică şi ca nume de teritoriu, Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic în 1774, devenită Ducatul Bucovinei în 1849 (germ. Buchenland, „ţara de fagi”), dăinuind vreme de 144 ani, între 1774 şi 1918.
Fapte similare cu evenimentele care s-au petrecut în Basarabia în martie 1918, se petrec și în Bucovina, unde la 27 octombrie se creează un Consiliu Naţional Român, sub conducerea fruntaşilor unionişti bucovineni Dionisie Bejan şi Iancu Flondor, care formulează dorinţa Bucovinei de unire cu România, proclamată cu mare însufleţire la Cernăuţi, la 15/28 noiembrie 1918.
Iată Declaraţia de Unire a Bucovinei cu România, la 15/28 noiembrie 1918:
„Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuţi, consideră că:
Sala Sinodală-Unire 11.1918
Sala Sinodală din Reședința Mitropolitană Ortodoxă din Cernăuți unde au avut loc lucrările Congresului – Sursa foto
de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fii acestei ţări, umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a lungul veacurilor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirei păgâne; că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgilor; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să-şi înstrăineze firea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voieşte să trăiască ca frate; că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, isgonirea limbei lor din viata publică, din şcoală şi chiar din biserică; că în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile şi izvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire; dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat naţional unitar; constată că ceasul acesta mare a sunat!
Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei aliaţi s-a întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre.

Cetatea Hotinului 07
Cetatea Hotinului, unul din cele mai importante edificii din sistemul de apărare al Moldovei medievele, face parte din șirul de cetăți, care au stat ca niște pietre de hotar la malul Nistrului – Sursa foto
Cetatea Sv-ext
Cetatea Sucevei – exterior
Cetatea Sv-int
Cetatea Sucevei – interior
Drept aceea
Noi,
Congresul general al Bucovinei,
întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu puterile legiuitoare,
în numele Suveranităţii naţionale,
Hotărâm:
Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României”.

Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Bucovinei_cu_Rom%C3%A2nia

Decretul — lege prin care regele Ferdinand I a consfințit unirea Bucovinei cu România, a apărut în Monitorul Oficial nr. 217, din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919. Prin tratatul de pace de la Saint Germain încheiat cu Austria la data de 10 septembrie 1919 se recunoaște Unirea Bucovinei cu România în mod oficial și pe plan extern.
După unirea Bucovinei cu patria-mamă a urmat actul istoric de la 1 decembrie 1918, când urmare Marii Adunarei Naționale de la Alba Iulia s-a decis Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Bucovina. Trecut, prezent şi perspective
http://www.usv.ro/index.php/ro/1/Bucovina/122/0/2

Surse:
http://www.ziuanationala.ro/unirea_bucovinei.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Bucovinei_cu_Rom%C3%A2nia
http://www.agerpres.ro/cultura/2013/11/14/documentar-95-de-ani-de-la-unirea-bucovinei-cu-romania-16-41-15
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/motiunea-unire-bucovinei-romania-1528-noiembrie-1918
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/11/28/28-noiembrie-1918-unirea-bucovinei-cu-tara-mama-romania/