Acasă » Articole etichetate 'Unirea Principatelor Române'

Arhive etichetă: Unirea Principatelor Române

Reclame

160 ani de la Unirea Principatelor Române

Amintindu-ne și cinstind trecutul,
24 ian. 1859, Zi Mare a veacului, în spiritul
ei, în albastru, galben și roșu e și cuvântul,
precum tricolorul scrutând demn orizontul
ne îndeamnă să făurim cu cinste prezentul !

EDITIE SPECIALA Iasi, capitala istorica a Romaniei 23 ianuarie 2019

_________________________________________________________________
Aspirația unității naționale, gândindu-ne la trei lucruri fundamentale: pământ, cultură și credință a vibrat de-a lungul veacurilor pe întreg spațiul românesc. Datorită istoriei sale zbuciumate, patria noastră, cea străbună (de pe vremea geto-dacilor) a început să-și vadă visul împlinirii începând cu 5/24 ianuarie 1859, anul Unirii Principatelor Române, ce a reprezentat un prim pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar roman.
Pentru dreptul la identitate și unitate națională, emancipare socială și națională, apărarea credinței și a tradițiilor noastre, de-a lungul istoriei, au luptat cu însuflețire, până la jertfă bravi români și mari bărbați ai neamului românesc, lupte care au culminat cu înfăptuirea Unirii din 24 Ianuarie 1859, când a fost ales Al. Ioan Cuza ca Domn al celor două Principate Românești, Moldova și Țara Românească.

view original post

Reclame

5/24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române

Aspirația unității naționale, gândindu-ne la trei lucruri fundamentale: pământ, cultură și credință a vibrat de-a lungul veacurilor pe întreg spațiul românesc. Datorită istoriei sale zbuciumate, patria noastră, cea străbună (de pe vremea geto-dacilor) a început să-și vadă visul împlinirii începând cu 5/24 ianuarie 1859, anul Unirii Principatelor Române, ce a reprezentat un prim pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar roman.
Pentru dreptul la identitate și unitate națională, emancipare socială și națională, apărarea credinței și a tradițiilor noastre, de-a lungul istoriei, au luptat cu însuflețire, până la jertfă bravi români și mari bărbați ai neamului românesc, lupte care au culminat cu înfăptuirea Unirii din 24 Ianuarie 1859, când a fost ales Al. Ioan Cuza ca Domn al celor două Principate Românești, Moldova și Țara Românească. Apoi s-a continuat cu obținerea Independenței din anul 1877 (cu alipirea Dobrogei și pierderea sudului Basarabiei) și Marea Unire înfăptuită începînd cu 27 martie 1918 – unirea cu Basarabia, 28 noiembrie 1918 – unirea cu Bucovina și culminând cu 1 decembrie 1918 – unirea cu Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul, zi care a fost proclamată mai târziu Ziua Națională a României. Toate categoriile sociale ale poporului român au fost însuflețite de oameni cu înalte idealuri ca: Al. Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, mitropoliții Sofronie Miclescu al Moldovei și Nifon al Țării Românești, Costache Negri, Vasile Mălinescu, Barbu Catargiu, frații Ion și Dumitru Brătianu, Alecu Russo, Anastasie Panu,C.A. Rosetti, Gh. Magheru, Ion Roată și mulți alții.
Unirea din 1859 a reprezentat deci o etapă esențială pe drumul unității naționale și o reprezentare sub toate aspectele ei, ținând cont de condițiile sociale, interne și internaționale în care a avut loc, o găsim în ”Istoria României” – Academia Română.

Cel care a compus melodia ”Hora Unirii” pe versurile compuse de Vasile Alecsandri la rugămintea acestuia este compozitorul Alexandru Flechtenmacher, fiul unui mare jurist braşovean care a rămas în istoria României moderne şi prin acest cântec care a răsunat din piepturile unioniştilor ca ” să vadă sfântul soare/Într-o zi de sărbătoare/Hora noastră cea frățească/Pe câmpia românească !”

Unirea Principatelor Romane – 5/24 Ianuarie 1859

La mulți ani, România !

”Unirea spre folosul obştii ne fericeşte, unirea slăveşte, unirea întemeiază tot binele”

”Ideea unităţii naţionale o întâlnim formulată încă din 1822, într-un manifest semnat de Naum Râmniceanu, Eufrosin Poteca şi Barbu Paris Mumuleanu, în care se scria: „Corabia neamului românesc astăzi are trebuinţă de un corăbier iscusit şi acesta este unirea românilor!” O caldă pledoarie în sprijinul unirii introducea şi Dinicu Golescu în memorialul însemnare a călătoriei mele, apărut în 1826, îndemnându-şi compatrioţii să o înfăptuiască: „Unirea spre folosul obştii ne fericeşte, unirea slăveşte, unirea întemeiază tot binele. După aceasta alergând, fraţilor, să o îmbrăţişăm, ca prin fapte să ne cunoaştem că am vrut să slujim patria!” Convingerea că înfăptuirea Unirii tuturor românilor va fi spre binele obştesc o exprima şi Constantin Negruzzi într-o scrisoare adresată, la 23 martie 1839, din Iaşi, lui George Bariţ, la Braşov, mărturisind: „Ca deputat strig în Camera noastră, ca filolog scriu articule, ca român sfătuiesc şi propovăduiesc Unirea, fără care bine nu vom mai vedea.” La rândul său, George Bariţ scria în articolul său Naţionalitatea, publicat în Foaie pentru minte, inimă şi literatură, nr. 51, din 18 decembrie 1844: „Tăria şi puterea unui popor, vaza sa, politica sa de cumpănire, nădejdiile sale, prezentul şi viitorul său zac în unirea naţională.”
…………………………………………………….
N. Gane mărturisea în Amintiri din timpurile Unirii: „Când Kogălniceanu îşi isprăvi discursul, toată lumea plângea în tribune, căci bucuria mare ca şi durerea mare tot prin lacrimi se exprimă. Afară văzduhul clocotea de sunetul clopotelor tuturor bisericilor din oraş şi de bubuitul a 101 lovituri de tun. Eu unul mărturisesc că niciodată n-am avut o mai puternică strângere de inimă ca în faţa acestui mare act care era prima piatră aşezată la temelia statului român. în acel moment am simţit individualitatea mea de român sporită, neamul meu înălţat; am văzut dintre negurile trecutului răsărind un soare nou care avea să ne încălzească şi să ne lumineze calea spre un viitor şi mai frumos. Şi într-adevăr, după 19 zile se împlini în Bucureşti un act şi mai măreţ, alegerea lui Cuza-Vodă de domn Ţării Româneşti. Astfel că dorinţa cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a naţiunii române, Unirea ţărilor surori, era acum îndeplinită.”
Sursa: romlit.ro

Unirea Principatelor Române 24 ianuarie 1859

Renaşterea naţională în timpul lui Alexandru Ioan Cuza