Arhive pe categorii: Motive pentru condei

Cuvânt de miere și alint

O dulce, tandră mângâiere,
cuvânt de miere și alint
e limba română cu al ei cânt
și a poeziilor cu a versurilor adiere.

Are lumina cuibărită în cuvânt,
un dar ceresc în vorbă și în scriere
ce din lăstarul iubirii prin scânteiere
din seva veche a pornit cu sfânt cuvânt.

Privirea-i luminoasă n-are bariere
are surori întru cuvânt și simțământ,
se întâlnesc, se bucură, și-n legământ
cu pagini aurii fac să dispară frontiere.

Lumina din credință și cultura
susțin cuvântul și îi dau măsura.

© Georgeta R.M.

Reclame

Comentarii închise la Cuvânt de miere și alint

Din categoria Motive pentru condei

Cu ”Săgeata albastră” spre Putna la Sărbătoarea istorică a Mănăstirii Putna

”Insuflă-ne duhul sfintei uniri în inimile noastre, pentru ca să putem duce înainte greaua sarcină a Statului nostru întregit. Coboară-se raza geniului tău ocrotitor în sufletele noastre pentru îndreptarea tuturor păturilor sociale pe calea concordiei, din care numai poate izvorî adevăratul bine obștesc.” – din Cuvântarea de la Mănăstirea Putna, loc de memorie, de cuget și simțire românească unde regele Ferdinand Întregitorul împreună cu regina Maria au fost pe data de 16 mai 1920.

La cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457–1504, suveran model pentru conducătorii români de-a lungul timpului care, prin viața și faptele sale este un adevărat precursor al al Marii Uniri din 1918, a sosit în preajma marii sărbători istorice a Mănăstirii Putna a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, coroana reconstituită a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare care reprezintă un simbol al identității, unității, demnității și credinței poporului român după ce pe 13 august a fost binecuvântată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la slujba care a avut loc în paraclisul reședinței patriarhale cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Am avut prilejul de a o vedea când m-am închinat la mormântul Sfântului și Marelui nostru Voievod Ștefan.
”Biserica sărbătoreşte praznicul Adormirii Maicii Domnului ca pe un al doilea Paşte tainic şi preaslăveşte înainte de sfârşitul timpurilor mărirea primei făpturi îndumnezeite” (Paul Evdokimov, „Ortodoxia”, EIBMBOR, Bucureşti, 1996, p. 166), și ”trece de la viață la Viață” (Alphonse Goettmann, „Bucuria-Faţa lui Dumnezeu în om”, Edit. Herald, Bucureşti, 2010, p. 113.
Mai multe despre domnia lui Ștefan cel Mare și care a fost Programul Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului din 15 august 2018 pe:
https://www.stefancelmare.ro/
https://www.putna.ro/
Sfânta Liturghie, a fost oficiată de ÎPS Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor alături de Părintele arhim. stareț Melchisedec Velnic împreună cu un sobor numeros de preoţi și diaconi. La hramul mănăstirii au participat preoți, stareţi şi stareţe de la bisericile și mănăstirile din Bucovina, Moldova şi Ucraina, Eleonora Moldovan, consulul României la Cernăuți, oficialități din zonă și din Suceava și pelerini din întreaga țară.
Hramul Mănăstirii Putna:
http://www.youtube.com/watch?v=VxOFrOZXtqM
http://www.youtube.com/watch?v=9i3Tm42FpuY

Câteva imagini selectate de pe parcursul drumului din trenul ”Săgeata albastră” care a reluat ( http://www.youtube.com/watch?v=Ntirv_KQRBc , http://www.youtube.com/watch?time_continue=134&v=Isi-eGxNpzE ) după șase ani cursa spre Putna :

 

Această prezentare necesită JavaScript.

În întâmpinarea cererii locuitorilor din zonă, dar şi a pelerinilor care participă la Putna la hramul Mănăstirii Putnei, imagini cu produse tradiţionale confecţionate de meşterii populari:

 

Această prezentare necesită JavaScript.


Imagini de la hramul istoric al Mănăstirii Putna, praznicul Adormirii Maicii Domnului:

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Comentarii închise la Cu ”Săgeata albastră” spre Putna la Sărbătoarea istorică a Mănăstirii Putna

Din categoria Motive pentru condei

Despre frumusețea muzicii lui G. Enescu

George Enescu – Study Symphony No.4 in E-flat major (1898)

Despre frumusețea muzicii lui G. Enescu, interviu cu dirijorul Cristian Mandeal care începe de la minutul 23.33

Din amintirile călătoriei

Comentarii închise la Despre frumusețea muzicii lui G. Enescu

Din categoria Motive pentru condei

Din istoricul zilei de 3 august

3 august 1865: s-a născut Iancu Flondor, om politic român din Bucovina (d. 1924) om de vază al Bucovinei care a militat pentru unirea acesteia cu Regatul României. Era membru al familiei nobiliare Flondor:
https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/iancu-flondor-omul-cel-mai-de-vaza-al-bucovinei
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/?s=Iancu+Flondor
https://motivepentrucondei.wordpress.com/2017/11/25/integrarea-bucovinei-in-cadrul-romaniei-intregite/

3 august 1913 – s-au inaugurat cursurile oficiale de vară la Dorna Candreni:
”în preajma izbucnirii Primului Război Mondial, când criza imperiului habsburgic intra într-o nouă fază de agravare, când lupta românilor pentru încheierea procesului de constituire a statului național român cunoștea o afirmare decisivă, Nistor împreună cu Sextil Pușcariu și George Tofan, organizează în vara anului 1913 cursurile de istorie națională de la Dorna Candreni, după modelul celebrelor cursuri de la Vălenii de Munte ale lui Nicolae Iorga. Ele aveau ca scop după mărturiile lui Nistor, dezvoltarea conștiinței naționale la românii din acest teritoriu și formarea unei opinii publice îmbrățișând întreaga problemă românească. La 18 august 1913, din Câmpulung Moldovenesc, Nistor scria lui Sextil Pușcariu, titularul catedrei de limba și literatura română de la Universitatea cernăuțeană: ”La 3 august (1913, n.n.) s-au inaugurat cursurile oficiale de la Dorna Candreni. Ziua aceasta a fost o zi de sărbătoare pentru toți cei prezenți. În fața celor 96 de auditori, relatează el în continuare, am vorbit despre însemnătatea și scopurile istoriei, precum și despre felul cum poate contribui fiecare intelectual la îmbogățirea cunoștințelor noastre” – sursa: Scrisori din Bucovina, autor Mihai Iacobescu, Ed. Junimea, pag. 14-15
De asemenea și din:
ION I. NISTOR AND THE DEVELOPMENT OF ROMANIAN HISTORIOGRAPHY IN BUCOVINA TO THE UNION OF 1918:
”In 1912, Nistor also published a study on the history of Austrian education which refuted the claim that the Austrian regime had brought public education to Bucovina. The truth was, he argued, that the new regime’s policies had led to an undermining of existing Romanian schools. Nistor and Puşcariu became increasingly aware of the ramifications of education for the Romanian national cause.
As a result, in 1913, they set up a summer school at Dorna Candreni attended by 50 to 100 participants. They hoped to expand these activities the following year, but, as Puşcariu wryly noted, „The war brusquely interrupted our plans”.
(pag. 13-14)
http://atlas.usv.ro/www/codru_net/CC16/1/06_Michelson.pdf pag. 13-14
Ion I. Nistor a fost un cunoscut istoric şi militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi, care a hotărât unirea cu România, s-a născut la 4 august 1876 (4/16), la Vicovu de Sus, judeţul Suceava şi a decedat la 11 noiembrie 1962,la Bucureşti:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/?s=Ion+Nistor

3 august 1919: Armata română intră în Timişoara la cateva zile dupa instalarea unei administratii romanesti, consfintind unirea Banatului cu patria mama – Romania.
Evenimentul a coincis cu ocuparea Budapestei de catre armata romana si alungarea regimului comunist instaurat de Kun Bela in Ungaria.
Unităţile sârbe părăsisera Timişoara în 27 iulie 1919.
În 28 iulie 1919, dr. Aurel Cosma, numit prefect al judeţului Timiş – Torontal de către Consiliul Dirigent, decretează preluarea puterii şi instalarea administraţiei româneşti.
La 1 august 1919 a sosit în Timişoara prima unitate de jandarmi români, iar la 3 august 1919 îşi fac intrarea solemnă în oraş, unităţile Armatei Române, sub comanda colonelului Economu.
Au fost momente înălţătoare, care au marcat, în zbuciumata istorie a Timişoarei o impresionantă zi de sărbătoare. (…)
Ziua intrării trupelor româneşti în Timişoara, la 3 august 1919 eveniment important pentru România a dus la Hotărârea Consiliului Local nr. 217 din 1999 ca ziua de 3 August să fie desemnată Ziua orașului Timișoara:
”Este data la care, în anul 1919, batalioane de dorobanţi, conduse de generalul Virgil Economu, au intrat în oraş.
Iată ce declara Iosif Velceanu, cunoscut om de cultură, martor ocular al evenimentelor, referitor la ziua de 3 August 1919:
“Şi iată că la 3 august 1919 sosi deci ziua mult aşteptată şi dorită! Peste noapte metropola îmbrăcase haine de sărbătoare. Ca o vrajă a unei nopţi de vară, înfloriră pretutindeni steagurile tricolore.
Dimineaţa, Metropola se deştepta transformată într-o podoabă neobişnuită de drapele româneşti, care fluturau vesel pe case şi palate, pe turlele bisericilor şi frontispiciile tramvaielor.
Vitrinele prăvăliilor şi geamurile cafenelelor erau toate împodobite cu portretele regelui Ferdinand I şi al Reginei Maria, iar între ele era împodobit cu panglici tricolore portretul moştenitorului de tron, Carol.
Lumea orăşeană asalta balcoanele şi ferestrele palatelor, iar mulţimea ocupase străzile, publicul românesc din Timişoara şi din jur se aglomerase spre centru, grăbind să-şi asigure loc în Piaţa Unirii, unde autorităţile aşteptau sosirea armatei române.
Armata regală română, armata glorioasă, în ochii plini de admiraţie ai lumii, venită ca să ieie în stăpânire moştenirea. Azi a intrat cu glorie în cetatea Timişorii.”

3 august 1926 s-a născut la Fălticeni, județul Suceava prima femeie căpitan de cursă lungă din România Teodora Angela Lefterescu ; ( d. 29 aprilie 2007, Constanţa).
În anul 1999 primeste titlul de cetăţean de onoare al municipiului Fălticeni.
În ultimii ani din viaţă a locuit în Constanţa, si a fost înmormântată în localitatea Urluia din Dobrogea.

3 august 1935: S-a născut primadona Operei Naționale din Republica Moldova – soprana Maria Bieșu (d. 16 mai 2012).
Renumita cântăreața a văzut lumina zilei în satul Volontiri, judeţul Cetatea Albă, România (azi satul Volontiri, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova).
Primadona Operei Naționale din Republica Moldova, Maria Bieșu a deținut titlurile de Artistă a Poporului, Laureată a Premiilor de Stat, profesor universitar, academician, “Doctor Honoris-Causa” , Cavaler al “Ordinului Republicii” și deţinătoarea Ordinului Naţional “Steaua României” .
A interpretat numeroase roluri memorabile : Floria Tosca, Cio-Cio-san, Norma, Aurelia, Olga, Natalia, Ruxanda, Iolanta, Cuma, etc.: personaje din opere renumite, cu tematici variate.
La fel de importantă este şi activitatea sa concertistică , în care s-a remarcat cu creaţii de cameră. În acest domeniu de activitate, Maria Bieşu s-a remarcat prin profunzimea redării conţinutului, plinătatea emoţională şi sinceritatea interpretăriii.
A fost președinte al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova din 1987 și Vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Muzicienilor din Moscova din 1992.
Elena Vdovina, muzicolog din Rpublica Moldova, afirmă că “vocea Mariei Bieșu impresionează pînă în adîncul sufletului prin tembrul ei irepetabil, pătruns de frumusețe, căldură și prospețime. Ea te cucerește prin neobișnuita eleganță a vocalismelor, prin tehnica filigranată.”

Sursa: https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/08/03/ziua-de-3-august-in-istoria-romanilor/

Maria Bieșu sings:
http://www.youtube.com/watch?v=FiKUA5VXkDg&list=RDEMYYEu__nD90bFOl8TV-RjkQ&start_radio=1

Comentarii închise la Din istoricul zilei de 3 august

Din categoria Motive pentru condei

Când Tulnicul anunță sărbătoare pe Muntele Dragostei

Instrument muzical străvechi, tulnicul reprezintă unul din cele cinci tipuri de bucium, considerat un adevărat simbol al locuitorilor din cele mai vechi timpuri (geto-dac) întâlnite pe povârnişurile de miazăzi şi de răsărit ale Carpaţilor, în munţii din nordul ţării şi din Munţii Apuseni.
Despre Muntele Găina sau Muntele Dragostei încărcat de legende și tradiții s-a scris mult, cărți, site-uri, youTube și e normal să se scrie pentru că este o moștenire culturală, vie, frumoasă și vechimea originii Târgului de pe Muntele Dragostei se pierde în negura timpului iar azi este un prilej prin păstrarea tradiției ca moții, împreună cu invitaţii lor,vizitatori din alte zone ale țării, turişti de pe alte meleaguri, să vină an de an în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie sus pe munte să se întâlnească, să petreacă în cânt, joc, conversații pline de voie bună, să participe la concursuri şi să admire sau cumpere câte un suvenir din creațiile meşterilor pupulari.
Eu nu am să mai repet povestea lor (pe care o citesc cu drag în fiecare an, de cei care o readuc în atenția noastră sub diferite forme) ci, inspirată de aceste tradiții să vă propun spre citire două triolete:

Tulnicul – triolet

Străvechi instrument muzical
geto-dac, tulnicul vestea;
acum e bagaj cultural,
străvechi instrument muzical.
Cântec, mesaj, dor sau semnal,
cântând știrea o povestea,
străvechi instrument muzical
geto-dac, tulnicul vestea.

Muntele dragostei – triolet

Sus, pe Muntele Dragostei,
sărbătoare inedită
are loc conform legendei
sus, pe Muntele Dragostei.
Românii, din zorii zilei
cântă, joacă-n zi vestită
sus, pe Muntele Dragostei,
sărbătoare inedită.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la Când Tulnicul anunță sărbătoare pe Muntele Dragostei

Din categoria Motive pentru condei

„Scrisoare de la Ştefan cel Mare”, un îndemn spre curaj și să ne deschidem ochii minții și ai sufletului

Citind istoricul zilei de 10 iulie amintesc din nou că în această zi în anul 1466 ”au început lucrările de construcție la Mănăstirea Putna, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, ridicată după cucerirea cetații Chilia.
Conform Letopiseţelor putnene şi Cronicii moldo-polone, pe 10 iulie a început zidirea bisericii Mănăstirii Putna, cea mai importantă ctitorie monastică a lui Ştefan cel Mare, concepută in plan triconc dezvoltat, cu menirea de a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod şi familia sa”.

E un bun prilej să ne amintim din nou de luminosul chip al domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și însemnătatea sa în istoria românească și chiar europeană căci faptele trecutului de le știm luminează prezentul vieții noastre și trimite ”raze vii de lumină” spre viitor (Ion.I. Nistor, pag. 10-28 și 284-287 din Scrisori din Bucovina, autor Mihai Iacobescu).

Această prezentare de început pentru articolul de azi se leagă pentru mine cu cele ce urmează, căci toate au legătură între ele, dar mi s-a părut că figura luminoasă a lui Ștefan cel Mare este și personalitatea cea mai importantă cuprinsă în cartea prof. univ. dr. Mihai Iacobescu din Suceava.
În cartea ”Scrisori din Bucovina” autorul fiind ”animat și înaripat ori de câte ori se află în fața unei personalități-model”, care îl ”atrage, acaparează, prelucrează și îl fascinează tainic cu mijloacele-i nevăzute, spontane, irezistibile”, simțindu-se apoi când rămâne singur, ”mai însetat de lucru, mai bun, mai curat, mai înțelegător și mai iertător cu cei din preajmă, mai legat de cei” dinaintea sa, ”mai integrat travaliului celor de astăzi ce lucrează pentru cei de mâine”, înglobează o multitudine de aspecte realizând un vast și cuprinzător caleidoscop de momente și personalități importante din viața sa, din istoria Bucovinei, un elogiu la adresa celor care au contribuit la cultura românească, prestigiul și libertatea Bucovinei pentru o viață demnă, pentru a se înfăptui Unirea românilor, și în același timp un îndemn la meditație.
Paginile „Scrisoare de la Ştefan cel Mare” din cartea profesorului univ. dr. Mihai Iacobescu, „Scrisori din Bucovina” apărută la Editura Junimea, în colecţia „Historia Magistra Vitae”, 2017, sunt cu adevărat un îndemn la meditație, să ne deschidem ochii minții și ai sufletului, dar și un îndemn la o atitudine mai curajoasă, demnă având în vedere ”că vremurile de azi sunt încă haine și tulburi, iar cele de mâine așteaptă încă de la urmași necontenită jertfă eroică, dăruire, neînfricată dârzenie, necontenită perseverență, nestrămutată credință și neostoite strădanii, luând exemplu de la statornicia și tăria Carpaților noștri, care ne-a fost dintotdeauna loc de adăpost și de hrană, Cetate Naturală de rezistență, coloană vertebrală a nației și ne-a dat și una din cele mai statornice învățăminte ale istoriei sbuciumate”.
Am intrat în posesia acestei cărți când am vizitat standul de cărți cu ocazia Salonului Internațional de Carte Alma Mater Librorum din 3-4 mai 2018 organizat de Universitatea ”Ștefan cel Mare”.
O frumoasă prezentare a acestei minunate și de suflet cărți realizată de scriitorul și jurnalistul Ioan Țicalo, puteți citi pe:
https://www.crainou.ro/2018/07/06/magistrul-mihai-iacobescu/
De asemenea:
Sărbătoarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

Comentarii închise la „Scrisoare de la Ştefan cel Mare”, un îndemn spre curaj și să ne deschidem ochii minții și ai sufletului

Din categoria Motive pentru condei

Scrisori din gânduri

Ușă deschisă
luminiș spiritual
baie de soare.

***

Pe nor călător
zâmbet împletit cu dor
scrisori din gânduri.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la Scrisori din gânduri

Din categoria Motive pentru condei

Podul lui Constantin cel Mare

Podul lui Constantin cel Mare, primul împărat creștin, a fost un pod roman peste fluviul Dunărea, ridicat între satul Celei, în apropierea actualului oraș românesc Corabia, județul Olt – pe atunci cetatea Sucidava – și satul bulgăresc Ghighen, din Regiunea Plevna, pe atunci numit Oescus. A fost construit de arhitectul roman Theophilus Patricius, care a conceput şi o monografie despre podul lui Apollodor de la Drobeta. A fost inaugurat în anul 328 dC rămânând în uz pentru nu mai puțin de 40 de ani. Podul lui Constantin cel Mare avea o lungime de aproximativ 2.434 m față de 1.600 m cât măsura cel de la Drobeta și a fost considerat unul dintre cele mai lungi poduri din antichitate. Tot la Sucidava a fost construită strategic o fântînă secretă, monument unic în arhitectura romano-bizantină numită și izvorul iubirii în legătură cu care există și o legendă foarte frumoasă. Este unul din punctele forte ale sitului arheologic pentru turiști.

”atât fântâna, cât și bazilica de aici dovedesc existența unei vieți creștine intense, cu legătură pe ambele maluri ale fluviului, dar și o formă de rezistență a Bisericii, în general, în perioade de restriște, când asupra ei s-au năpustit valurile de migratori necreștini. Peste veacuri, aici, flacăra nestinsă a slujirii lui Hristos și a neamului românesc a fost purtată de legendarul preot Radu Șapcă, din Celeiu, membru marcant al Revoluției de la 1848, care a făcut parte din primul guvern provizoriu instalat la București, devenind și membru al societății „Frăția”. Sursa: http://ziarullumina.ro/bazilica-bizantina-si-fantana-secreta-de-la-sucidava-131135.html

Reconstituiri grafice, planuri ale construcției cu traseul pasarelei şi amplasamentul construcțiilor recent descoperite puteți vedea și citi aici:
Noi date în legătură cu Podul lui Constantin cel Mare de la Sucidava (New data regarding Constantin the Great’s Brigde in Sucidava):
https://revistapontica.files.wordpress.com/2009/06/pontica-40-pag-359-369.pdf

Mai multe informații despre cetatea Sucidava :
http://www.xplorio.ro/sucidava-cetatea-sucilor-de-la-dunare/
http://www.dozadebine.ro/drumul-domnului-de-roua-de-la-sucidava-spre-curtile-lui-ler-imparat/

La pas, prin Oltenia – Cetatea Sucidava, Corabia:
http://www.youtube.com/watch?v=pvHjcNql7Ls

Comentarii închise la Podul lui Constantin cel Mare

Din categoria Motive pentru condei

Pe cerul zilelor de vară

Ștefan cel Mare – statuie ecvestră – Suceava

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe cerul zilelor de vară
cel știm atât de limpede, senin
un gând ce stăruie, se-nalță, zboară
mai mult ca în alte zile, să ne reamintim
azi, de al nostru Ștefan cel Mare și Sfânt
trimis cu o misiune sacră pe pământ
întru cuvântul românesc, străvechi,
pornit din Dacia, vechiul trunchi,
cu roade peste veacuri, s-a oglindit
în întregita Românie, în fapt și spirit.
Azi în an de Centenar recunoștință îi aducem
la ceas comemorativ, ne întoarcem
cu fața spre răsărit și-i zicem:
Să ne trăiești Măria Ta întru lumină
și cuvânt, căci zarea cu tine e mai senină.
Iubirea sa de neam și de moșie
a vindecat și ne-a trasat o linie
a vieții mult mai vie, cu sens –
învățături pentru întreaga Românie.
© Georgeta R.M.

Mihai Eminescu a avut un cult pentru Ștefan cel Mare, deși bucovinean, născut în Moldova lui Ștefan s-a simțit român pe deplin, rădăcinile neamului său geto-dac spunându-și cuvântul:
”…
Căci să știi, iubite frate,
Că nu-s codru, ci cetate,
Dar vrăjit eu sunt demult,
Până când o să ascult
Răsunând din deal în deal
Cornul mândru triumfal
Al craiului Decebal.
…”
Mușatin și codrul – II – Mihai Eminescu
https://poetii-nostri.ro/mihai-eminescu-musatin-si-codrul–ii-poezie-id-9422/

Epoca lui Stefan cel Mare – despre viața și faptele marelui voievod

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

În zori

Din zări, născând răsăritul de soare
au pornit în zbor de condor ale zilei
culori să umple viața – a sărbătoare,

Idei – străluciri de gând înseninat
pentru ziua de azi, o cunună,
ca o coroană, de suflet înălțată
să fie revărsare de zori din geană străbună.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la În zori

Din categoria Motive pentru condei