Unirea Principatelor Române primul act al devenirii României ca stat

24 ianuarie 1859 – Unirea de bază

Deși e iarnă în suflet e primăvară
când amintiri de aur din veacul ce-a trecut
aduc aminte de un moment atât de drag ce ne-a crescut
de 1859 ianuarie 24 când românii întemeiară
Principatele Unite și-n anii ce urmară
România spre stat modern recunoscut.

Nu pot să nu-mi amintesc această dată
o chintesență a stării noastre de a fi
ce a rodit și peste ani aproape toată
țara, neamul românesc se împlini,
o România Întregită în 1918 deveni.

La începutul secolului al XIX-lea, idealul unirii de secole a fost reluat și formulat de elitele politice și intelectuale românești educate în marile orașe vest-europene, primii pași fiind realizați în timpul Revoluției de la 1848, când s-a realizat o uniune vamală între Moldova și Țara Românească. În august 1858, în cadrul unei conferințe internaționale la Paris, s-a semnat o Convenție care permitea reorganizarea Moldovei și Țării Românești, care erau tratate în relațiile internaționale unitar, cu condiția alegerii în fiecare dintre Principate a doi domni, două adunări și două guverne. Totuși, existau și două instituții comune, cu sediul la Focșani, respectiv Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Alexandru Ioan Cuza este unul dintre cei mai apreciați lideri din istoria românilor care a fost ales ca domnitor în ambele țări românești fiind preferat pentru domnie atât de liberali, cât și de conservatori, domnia sa fiind recunoscută pe de Marile Puteri.
Evenimente care marchează momente definitorii din istoria unui popor sunt asociate cu numele unor oameni deosebiți pe care istoria îi consacră între paginile sale, astfel Unirea Principatelor care este primul act al devenirii României ca stat a înflăcărat minţile şi sufletele celor mai mulţi intelectuali, pictori, sculptori, desenatori, scriitori, poeți şi oameni simpli de la începutul celei de a doua jumătăţi a veacului al XIX-lea care au lăsat mărturiile lor. S-au creat portrete ale artizanilor Unirii, s-au conceput compoziţii inspirate din realitate sau alegorice, unele înainte de Unire, altele celebrând faptul împlinit.
Astfel Nicolae Gane va scrie în „Amintiri din timpurile Unirii” că ”dorinţa cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a naţiunii române, Unirea ţărilor surori, era acum îndeplinită”, căci atunci când:
”… citim în vechea carte a istoriei străbune
Virtuţi mari, ilustre fapte ale naţiei române,
Care inimă stă rece? care suflet nemişcat?
Cine n-are dor să vadă ţara sa în fericire,
Cu legi bune, cu legi drepte, în tărie şi-n unire,
Cultivând artele păcii pe al său pământ bogat?”

(Unirea Principatelor – Grigore Alexandrescu)
Despre momentul memorabil al Unirii Principatelor care a însuflețit mulți artiști, scriitori, ș.a. Nicolae Grigorescu îi va relata lui Al. Vlahuță:
„Într-o dimineață ne vine vestea că s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus șaua pe cal, și fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părțile. Îți ieșeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau vorbeau de Cuza, de Unire, se îmbrățișau și încingeau horă în mijlocul drumului. Și era un ger de crăpau pietrele. Da unde mai sta cineva în casă?Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie. Vreo săptămână n-am mai putut lucra. Plăteam câte trei și câte patru sfanți pe o gazetă și ne strângeam toți s-ascultăm noutăți – «novitale» cum se zicea pe atunci. Nici nu mai era chip să ne gândim la altceva. Mi-aduc aminte că stam seara până târziu și făceam desenuri alegorice despre Unirea Principatelor.”
.
Evenimentul istoric din ianuarie 1859, Unirea Principatelor, l-a prins pe Nicolae Grigorescu pictând la Agapia unde stareța mănăstirii i-a încredințat tânărului pictor pictarea bisericii mari. ”Entuziasmat de bucuria populară, Grigorescu, la rându-i un mare patriot, a dorit să marcheze în mod cu totul original momentul de răscruce din istoria românilor: a pictat aripa dreaptă a arhanghelului Gavriil, din icoana hramului așezată în catapeteasmă, în culorile steagului românesc. Considerând unirea celor două țări românești o veste dumnezeiască, a pus tricolorul pe aripa îngerului binevestitor. Detaliul, unicat în iconografia românească, nu se mai poate observa, căci ferecătura icoanei îl tăinuieşte sub argintul aurit, dar reprezintă pentru viitorime o nezdruncinată mărturie că autorul său, român adevărat, și-a iubit nespus -neamul. Această dragoste l-a determinat ca în anul 1877 să însoţească armata română în calitate de pictor de front, realizând la faţa locului, în luptele de la Griviţa şi Rahova, desene şi schiţe ce au rămas dovadă a curajului și jertfei eroilor români”. (N.Grigorescu, erou smerit al artei românești)
.
Alături de Vasile Alecsandri, a cărui „Hora Unirii” a fost scrisă în 1856 şi, pusă pe muzica lui Flechtenmacher, a devenit imnul Unirii, Kogălniceanu, Grigore Alexandrescu, Costache Negri, Bolintineanu, Negruzzi, Bolliac, Baronzi, Dimitrie Rallet, Alexandru Donici, C.D. Aricescu și mulți alții au lăsat pagini relevante sau versuri înflăcărate dar elocvente pentru atmosfera momentului.

Azi, un concert de gală în transmisiune directă

Așa cum am mai scris în articolul ”Luna ianuarie, o lună priveligiată”, și anul 2020 începe cu o sărbătoare importantă pentru Casa Regală a României și se înscrie în istoria recentă a României.
La 18 ianuarie 2020, Casa Regală a României sărbătoreşte 30 de ani de la întoarcerea familiei regale: La 18 ianuarie 1990, Regele Mihai i-a încredințat Principesei Margareta misiunea de a-l reprezenta în România pentru prima oară de la plecarea în exil.
La Ateneul Român, în transmisiune directă, azi, sâmbătă, 18 ianuarie 2020 va avea loc un concert de gală susţinut de ansamblurile Camerata Regală şi Corul Regal, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare şi îi are invitaţi pe sopranele Nelly Miricioiu şi Valentina Naforniţă, pe pianista Alexandra Dariescu, pe violonistul Remus Azoiţei şi pe tenorul Teodor Ilincăi.

Surse:
https://familiaregala.ro/stiri/articol/programul-sarbatoririi-a-30-de-ani-de-la-venirea-in-tara-a-majestatii-sale-custodele-coroanei
.

Casa Regală a României sărbătoreşte 30 de ani de la întoarcerea familiei regale: La 18 ianuarie 1990, Regele Mihai i-a încredințat Principesei Margareta misiunea de a-l reprezenta în România pentru prima oară de la plecarea în exil


.
http://www.romania-muzical.ro/articol/concert-de-gala-la-ateneul-roman-in-transmisiune-directa-sambata-18-ianuarie/2533121/3001/1

Lui Eminescu

Iubirea, dorul curge în versul tău firesc,
citindu-te în noi și ele încolțesc
de parcă aripi de poet ne înfloresc,
în muzică, pictură, sculptură, versuri te definesc
sau pur și simplu în cuvinte dragi te amintesc.

© Georgeta R.M.

Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Edgar Papu, despre Mihai Eminescu

Luna Ianuarie, o lună priveligiată

Într-adevăr, luna ianuarie este o lună priveligiată, afirmație preluată din articolul ”Eminescu despre Ștefan cel Mare”, autor Liviu Antonesei, o lună cu multe evenimente importante din istoria și cultura română.
La 5 ianuarie 1859 Adunarea Electivă a Moldovei îl votează în unanimitate ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza.
La 10 ianuarie 1475 are loc bătălia de la Podul Înalt unde Ștefan cel Mare cu o oaste alcătuită din 40000 de moldoveni, 8000 de secui și 18000 de ardeleni înfrânge pe cei 120000 de turci conduși de Soliman Magnificul.
Pe 23 ianuarie 1893 sosește în România viitoarea regină a țării, Maria, care a dovedit reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României, încercând chiar de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și începând din 1914 ca regină.
La 24 ianuarie 1859 Adunarea Electivă a Țării Românești s-a pronunțat pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizându-se astfel Unirea Principatelor Române.
La 24 ianuarie 1862 la București s-a deschis primul Parlament unic din România, orașul București a fost proclamat capitala țării.
Pe 18 ianuarie 1990, cursa Swiss Air de Geneva aducea la Bucureşti pe Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, însoţită de sora sa, Alteţa Sa Regală Principesa Sofia. Regele Mihai încredinţase primei sale fiice misiunea de a-l reprezenta în ţară, pentru prima oară de la plecarea, în zorii zilei de 4 ianuarie 1948, în exil.
.
La 15 ianuarie 1850 se naște Mihai Eminescu, glasul duios al Bucovinei – numită și coroana Moldovei, al României, de fapt al întregului neam românesc căci, citind poezia ”Rugăciunea unui dac” ne dăm seama că Mihai Eminescu era conștient de vechimea acestui neam.
Atât Ștefan cel Mare și Sfânt cât și Mihai Eminescu și-au legat destinul folosind sabia și condeiul pentru libertatea și nemurirea neamului românesc:
”Rareori un neam întreg s-a regăsit într-un poet cu atâta spontaneitate și atâta fervoare cu care neamul românesc s-a regăsit în opera lui Mihai Eminescu”. ( Mircea Eliade)
”Eminescu este unul din exemplarele splendide pe care le-a produs umanitatea. El este cel dintâi care a dat un stil sufletului românesc și cel dintâi român în care s-a făcut fuziunea cea mai serioasa a sufletului daco-roman cu cultura occidentală”. (Garabet Ibrăileanu – Poezii)
15 ianuarie 1850, acest fericit moment, ne reamintește de poetul care a dus arta poeziei la înălțimi neîntrecute, viziunilor orizont nemărginit și cu simțăminte de adâncime unică a dăruit cuvintelor armonii uimitoare.
Ziua de 15 ianuarie, a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale, întrucât reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 – 1889), cu scopul de a promova cultura, arta, și efortul academic.

Surse:
Eminescu despre Ștefan cel Mare
Mircea Eliade despre Eminescu
Eminescu – creator ce străbate timpul
Mihai Eminescu și Ștefan cel Mare – simboluri ale identității românilor din Cernăuți
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ianuarie

Vine Nașterea Luminii

Vine Nașterea Luminii
și în colinde o vestim
se bucură toți creștinii,
vine Nașterea Luminii.
Se presară mirodenii
și în cuvinte le-mpletim,
vine Nașterea Luminii
și în colinde o vestim.

© Georgeta R.M.

Colind ceresc
Sărbători fericite !

În ajun de sărbătoare

Azi, spre vreme de înserare,
un colind, o blândă dezmierdare,
de urare, gândul bun și dar
de la Sfântul Nicolae, moșul legendar
în ghetuțe pentru bună comportare.

Venind pe un cal alb înaripat
și scuturându-și barba sub cerul înstelat
aduce ninsoare liniștită, strălucitoare sau…
dacă moșul a întinerit noapte senină în manifestare
pentru Crăciunul copiilor, zi de sărbătoare.

© Georgeta R.M.

Vine Ziua României

Vine Ziua României
în haină de sărbătoare
vine ziua bucuriei,
vine Ziua României.
Rezultat al dârzeniei,
hora unirii sub soare
vine Ziua României
în haină de sărbătoare.

© Georgeta R.M.

Arhive