Senin de cer

cer si soare

O rază blândă
senin de cer albastru
unelte de scris.

Clipa inspirației
pe foaia albă.

***

Călătoria
nevoia de a vedea
vigoare nouă.

***

Călătoria
cu prieteni buni,
o armonie.

© Georgeta R.M.

2 comentarii

Filed under Motive pentru condei

În critica literară

O privire în cărţi şi două în viaţă. - Goethe

O privire în cărţi şi două în viaţă. – Goethe

Privitor la cărți:
cititor profesionist
critic literar.

***

Banalitate,
Autenticitate,
critic literar.

***

În recenzie
vor trezi interesul
punctele cheie.

© Georgeta R.M.

Lasă un comentariu

Filed under Motive pentru condei

Să răsfoim caietele eminesciene

„Chipul” lui Eminescu (îl invoc, din nou, pe Constantin Noica) e suma mai multor chipuri, ceea ce se vede foarte bine cînd îi răsfoieşti ”caietele” şi cînd contempli ansamblul operei lui. Poet, dar preocupat intens de filozofie (vezi traducerea din Critica Raţiunii Pure, dar şi interesul viu pentru Schopenhauer, sau pentru Extremul-Orient), prozator, jurnalist, autor al unor proiecte de dramaturgie, Eminescu e, într-adevăr, „omul deplin” despre care s-a scris, „deplin” avînd aici nu atît sensul unui superlativ valoric, cât al unuia simfonic.
Sursa: adevărul ro

Lasă un comentariu

Filed under Motive pentru condei

Din poeziile lui Adrian Păunescu

Dor de Eminescu

Intr-o lume relativa
Ce-a facut si-a desfacut
Eminescu-i remuscarea
Dorului de absolut
Daca unu si cu unu
Nu mai vor sa faca doi
Eminescu este chipul
Infinitului din noi
Fara el oricare lucru
Si-ar urma cararea sa
Fara el chiar steaua noastra
Dintre stele ar cadea
Pe pamantul vechii Dacii
Cand mai mare, cand mai mic
Daca n-ar fi Eminescu
Viata nu ne-ar fi nimic

El Moldovei ii e fiul
Si Munteniei nepot
L-a-nfiat intreg Ardealul
Eminescu-i peste tot
Intr-o lume relativa
Mai avem un nume sfant
Eminescu-i Romania
Tainuita in cuvant.

Te iubesc… – versuri Adrian Paunescu, muzica Ernesto Cortazar

13 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Cultura sub semnul lui Eminescu

Un adept înflăcărat și susținător al culturii, al ideii de emancipare prin cultură și autor al primei monografii despre Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei româneşti, în baza unui doctorat susţinut la Budapesta în 1895, în limba maghiară, Elie Miron Cristea, a folosit pentru prima oară sintagma „Luceafărul poeziei româneşti”: ”meritele deosebite ale acestei prime lucrări monografice despre Eminescu au fost evidenţiate de către Elena Stan, Gheorghe Bulgăr, Ilie Şandru, Nicolae Băciuţ, Prea Fericitul Antonie Plămădeală şi, mai recent, PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”. (http://www.limbaromana.md/numere/d61.pdf pg. 26 ) Această monografie s-a dorit un demers în apărarea integrităţii şi unităţii culturii româneşti sub semnul lui Eminescu amplasat în contextul culturii române dar și celei europene. Pledând pentru identificarea culturii românești în contextul celei europene: ”îl compară pe Eminescu cu poetul francez Beranger, încadrându-l pe autorul nostru în familia spirituală din care fac parte poeţi precum Lenau, Petofi, Schiller, Arany, accentuând că formarea lui Eminescu se află sub înrâurire dublă: pe de o parte, a fost influenţat de creaţia folclorică românească, iar pe de altă parte, de filozofia lui Schopenhauer”, lucru ce demonstrează astfel caracterul avansat al concepţiilor autorului, Elie Miron Cristea, cel care a devenit primul patriarh al creștinismului ortodox românesc ales la 4 februarie 1925 și investit la 1 noiembrie 1925.
Cultura este o moștenire ce ne ajută să identificăm trecutul poporului nostru, să pătrundem tainic în bogăţia mesajului autorilor pentru a hrăni acele suflete care sunt doritoare de frumuseţe, armonie, demnitate, istorie şi sens și este definită de morală și cât de mult cunoaștem.
„Astfel, întreaga cultură umană autentică poate deveni cult inteligent şi sensibil adus Creatorului universului, iar cultul religios rămâne matricea şi paradigma originară a culturii. Când cultul a rodit în cultură, el s-a deschis spre universalitate, iar când cultura s-a inspirat din cult, ea s-a deschis spre eternitate” (†Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Dăruire şi Dăinuire, Raze şi chipuri de lumină din istoria şi spiritualitatea românilor, Edit. Trinitas, Iaşi, 2005, p. 72).
Acest volum ca „o mărturisire a luminilor prezenţei şi lucrării harului divin în istoria şi spiritualitatea poporului român” a fost publicat într-un an cu multiple semnificaţii pentru Biserica Ortodoxă Română: 120 de ani de Autocefalie, 80 de Patriarhat şi 55 de ani de slujire arhierească a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul României, cu scop social-pastoral şi cultural-misionar. Capitolele cărţii conţin studii, articole, cuvântări şi meditaţii privitoare la istoria, credinţa, cultura, arta, viaţa socială şi spiritualitatea poporului român ca fiinţare şi rodire în spaţiu şi în timp, ca dăinuire eternă în comuniune, întru credinţă, speranţă şi iubire de Dumnezeu şi de oameni.
Într-un studiu publicat în revista Academiei Române „Academica” cu prilejul zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naționale, din 15 Ianuarie 2015, PF Părinte Daniel pune în evidență comoara lingvistică înțeleasă și promovată de Mihai Eminescu: „Făuritor al limbii romane literare moderne, Eminescu a înţeles că, între multe daruri moştenite de la înaintaşi în patrimoniul spiritual al neamului romanesc, cel mai mare dar este limba naţională în care ne exprimăm identitatea şi comuniunea între generaţii, în care chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumuseţile locurilor natale şi ale sufletului românesc”.

Lasă un comentariu

Filed under Motive pentru condei

W.A. Mozart – Piano Concerto No. 12


Mozart – Piano Concerto No. 12 [Part 2/3]
Piano Concerto No. 12 [Part 3/3]
Vizionare plăcută !

4 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Bună dimineața !


Imagini: internet

5 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Îndrăgiți cântăreți de muzică ușoară

Citind istoria zilei de azi am aflat că astăzi 9 iulie este ziua de naștere a unor renumiți și îndrăgiți cântăreți de muzică ușoară și mi s-a făcut dor să reascult melodii interpretate de ei.
Margareta Pâslaru, Angelea Similea, Mirabela Dauer, Daniel Iordăchioaie, dintre cei mai apreciați cântăreţi de muzică uşoară care au îmbogăţit piaţa muzicală cu zeci de şlagăre ce au trecut marele test al timpului și Florentina Satmari care a scris o pagină de aur în istoria TVR datorită nenumăratelor emisiuni de muzică populară pe care le-a produs la sugestia şi îndrumarea marelui om de televiziune Tudor Vornicu descoperind și numeroase talente care au rămas în Filmoteca de Aur a TVR.
Dar hai mai bine să le auzim vocile vizionând înregistrările de pe you tube:

http://www.youtube.com/watch?v=Y9TDdTyClrE
http://www.youtube.com/watch?v=r060WxC8QlY
http://www.youtube.com/watch?v=7SXldUwUoVQ
http://www.youtube.com/watch?v=DTbee0kESwQ
http://www.youtube.com/watch?v=Flhegr5CMTo

La mulți ani !

4 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Sfânta Mănăstire Putna – 550 de ani

Această prezentare necesită JavaScript.

Cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare reprezentativă pentru ținutul Bucovinei, al Moldovei întregi așa cum era ea pe vremea lui Ștefan cel Mare, dar și pentru întregul neam românesc, despre care Letopisețul de la Putna II ne spune: „În anul 6974 (1466) iulie 10, s-a început să se zidească, cu ajutorul lui Dumnezeu, sfânta mănăstire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la Putna”, împlinește 550 ani de la întemeiere pe 10 iulie 2016. După 2 iulie 1504, când Voievodul Ștefan cel Mare a trecut la cele veșnice mormântul său de la Putna a devenit un loc de închinare al tuturor românilor. În 1992, a fost canonizat, iar în 2010 mănăstirea a primit sărbătorirea ctitorului sfânt, prăznuit pe 2 iulie, ca al doilea hram, primul hram fiind cel în cinstea Maicii Domnului (15 august) ca mulțumire către Dumnezeu și ca cerere de ajutor către Maica Domnului pentru el și pentru întreaga țară.
De la întemeierea ei: ”Pentru români, Mănăstirea Putna nu reprezintă numai rugăciune, artă sau cultură, ci și o pagină din istoria vie a neamului. Nume ca Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol, Mihail Kogalniceanu trezesc și astăzi amintirea marii serbări de la Putna (14-16 august 1871) ocazionată de împlinirea a 400 de ani de la sfințirea bisericii mănăstirii. Atunci Mihai Eminescu a rostit cuvintele: „Să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc și din mormântul lui Ștefan altar al conștiinței naționale”.
De amintit este și momentul ediţiei 2016 a Colocviului de la Putna sub binecuvântarea ÎPS Pimen ”pe care deceniul scurs de la primul l-a aşezat de-acum, îndrăznim să credem, în rândul Sărbătorilor Mănăstirii, cu rememorarea axei descrise de Părintele Stareţ, o axă care îi întâlneşte pe Eminescu, cu monumentul de lângă Turnul Tezaurului, pe Ştefan cel Mare, odihnindu-se în necropola aleasă de vârful săgeţii, şi pe Maica Benedicta, la picioarele duhovnicului său, fostul egumen Iachint Unciuleac, astfel încât lumina şi rugăciunea pentru unul îi cuprinde pe toţi, ca soarele munţii la început de ziuă”, moment relatat atât de frumos, sub o privire caleidoscopică, succintă dar atât de cuprinzătoare prin bogăția informațiilor prezentate despre întâlnirea elitei intelectuale și dezbaterile comemorative care au avut loc, un articol minunat de Doina Cernica pe care vi-l recomand cu căldură să-l citiți: Colocviul de la Putna 2016 – o privire caleidoscopică
Acest moment al întemeierii Sfintei Mănăstiri Putna de la care au trecut 550 de ani este marcat și din punct de vedere filatelic de către Romfilatelia printr-o emisie specială ce imortalizează un moment istoric important al neamului românesc.
În felul acesta Romfilatelia oferă ca dar de preţ colecţionarilor şi nu numai o emisiune de mărci poştale specială, care poate fi considerată metaforic un „bilet” la spectacolul istoriei şi al celor care au făurit-o pentru noi, urmaşii…”

Surse:
putna.ro
crestinortodox.ro
crainou.ro
romfilatelia.ro

8 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Această prezentare necesită JavaScript.

„Iară pre Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toţi, ca după un părinte al său, că cunoştiia toţi că s-au scăpatu de mult bine şi de multă apărătură. Ce după moartea lui, până astăzi, îi zic Sveti (Sfântul) Ştefan vodă, nu pentru sufletu, ce ieste în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după aceia, l-au ajunsu.” – cronicarul Grigore Ureche, sec.XVII.
Troparul Sfântului Ștefan cel Mare

8 comentarii

Filed under Motive pentru condei