O fiică a Limbii Române

”Astfel am fost îndemnat să numesc noua carte – „Cugetări / Reflections” – tipărită de Vavila Popovici în USA, Columbia SC, și apărută în 08 July 2017. Este, dacă am contabilizat corect, cel de al 42-lea volum al autoarei, care a navigat, cu vânt bun din pupa, pe oceanul imprevizibil al literaturii, când pe corabia prozei, când pe cea a poeziei, dar şi pe iahturile de lux ale eseului şi, iată, al cugetării. Ca și alte câteva cărți publicate în anii anteriori, şi aceasta este bilingvă (română – engleză), autoarea locuind de câțiva ani în America”.
„Gândim, voim, făptuim în mod diferit. Important este ca buchetul de gânduri, dorințe și fapte să fie înfășurat în ambalajul aceluiași scop, cel al binelui”
„Omul bun dăruiește pământului o fărâmă din armonia cerului”
„Neîmbrăcată în haina rațiunii, sensibilitatea tremură de frig!”
„Sensibilitatea trebuie rafinată prin cultură”
„Societatea trebuie să folosească energia tinerilor și înțelepciunea bătrânilor – atunci când acestea există”.
Surse citate:
Vavila Popovici
svnews.ro
Poezia: Mi-e dor!

Anunțuri

5 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Cuvintele din triolet

Cuvintele din triolet
sunt chibzuite și propun
o meditație, discret,
cuvintele din triolet.
E exprimare de poet,
de formă, fond care transpun,
cuvintele din triolet
sunt chibzuite și propun.

© Georgeta R.M.

Scrie un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Pentru inimă și minte

Pentru inimă și minte – triolet

Revistele literare
pentru inimă și minte
sunt un act de publicare,
revistele literare.
Sunt căi de comunicare
prin idei și prin cuvinte
revistele literare,
pentru inimă și minte.

© Georgeta R.M.

”Ce sa mai spunem de idealul Marii Uniri? Fara revista „Samanatorul“ (1901-1910), fara ziarele si publicatiile de la Valeni ale lui Nicolae Iorga, ar fi fost greu de conceput ca Vechiul Regat si Transilvania sa fie pregatite (în special primul) pentru sacrificii grele în favoarea realizarii idealului national. Întreaga generatie numita „a Marii Uniri“, în care intra atât cei care s-au sacrificat pe front, cât si cei care au construit România Mare, în primii ani de dupa marea conflagratie, ar fi fost de neconceput fara activitatea culturala a „Samanatorului“ si a publicatiilor din constelatia acestora.”
Sursa: revistacultura.ro

5 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Din istoricul zilei de 3 octombrie

3 octombrie 1839 – s-a născut Teodor T. Burada, folclorist, etnograf și muzicolog român, membru corespondent al Academiei Române. În anul 1884, el a descoperit fragmente de ceramică și figurine de teracotă în apropierea satului Cucuteni din județul Iași, fapt care a dus la descoperirea culturii Cucuteni, o cultură neolitică importantă a Europei între 5000 Î.Hr. și 2750 Î.Hr.
Surse: wikipedia, crispedia
Teodor T. Burada, un ctitor al muzicologiei româneşti este un nume care a făcut cinste în istoria muzicii, dar şi a folcloristicii, a etnografiei, a literaturii, arheologiei, istoriei, dreptului, etc. din ţara noastră.
T.T. Burada, was a founder of Romanian musicology, writer, folklorist, ethnographer, violinist, an incurable romantic, traveler rummaging all places of the world where he knew he could discover Romanian life and tradition.

***

3 octombrie 1862 – s-a născut Constantin de Hurmuzaki doctor în drept, științe, entomolog român, profesor de entomologie și biogeografie la Universitatea din Cernăuți (din 1931) și din 1919 membru de onoare al Academiei Române. Contribuții științifice în domeniul coleopterelor și lepidopterelor din România și în zoogeografie. Sursă
Testamentul tatălui său, Doxaki Hurmuzaki (1782 -1857) rămas fiilor săi și pentru generațiile următoare ca învățătură, publicat în ziarul „Telegraful român” de la Sibiu era:
”Să nu uitaţi că aveţi de îndeplinit trei datorii mari şi sfinte, pentru care aveţi a răspunde înaintea lui Dumnezeu, înaintea oamenilor şi a urmaşilor voştri. Aceste trei datorii sunt: patria, limba şi biserica.
Românească este ţara aceasta în care trăim, câştigată şi păstrată cu sângele străbunilor noştri şi înzestrată cu drepturi româneşti, care n-au putut să apună, pentru că sunt o proprietate nepieritoare a ei. Limba română, sufletul naţionalităţii noastre, pe care ne-au păstrat-o străbunii noştri în timpii barbariei chiar cu răpunerea vieţii, a fost totdeauna şi este adevărata limbă a acestei ţări, nici un drept nu s-a aflat în putere ca s-o desfiinţeze. Biserica ţării noastre este Biserica ortodoxă, odorul cel mai scump al sufletelor noastre (Hurmuzaki 1857)”

Sursa: Familia Hurmuzaki: un exerciţiu de memorie întru păstrarea identităţii româneşti din Bucovina

***

3 octombrie 1895, s-a născut Serghei Alexandrovici Esenin, un celebru poet liric rus, copil minune a literaturii care a început să scrie poezii de la 9 ani. A fost tradus în limba română încă din anii ’30, de către Zaharia Stancu și George Lesnea.

Toamna

Colo, prin mărăcinişul dintre râpi şi ulmul ciung,
Toamna , iapă roaibă, paşte scărpinându-şi coama, lung.

Lângă malurile apei, pe tăpşanul gol şi ud,
Azi, potcoavele-i albastre zăngănind încet s-aud.

Vântul-schivnic, furişându-şi recea vraişte de fum,
Macină frunzişul galben de pe coşcovitul drum.

Şi sărută blând pe creanga măcieşului spinos,
Rănile roşcate ale nevăzutului Hristos.

Poartă-n ochi seninul

Poartă-n ochi seninul. Poartă noaptea-n păr.
Nu i-am spus iubitei nici un adevăr.

M-a-ntrebat: „Afară viscolu-i buimac?
Să-ncălzesc căminul, patul să ţi-l fac?”

Am răspuns iubitei: „Azi, prin vânt şi ger,
Cineva flori albe leapădă din cer.

Poţi aşterne patul şi sufla-n cămin,
Eu şi fără tine sunt de viscol plin.”

Sursă

6 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Îndrăgostiți în toamnă

Gustând din toamna altor poezii
ce-i mângâiată de neliniști arămii,
vin adieri de gând, tomnatice policromii,
de miere, șoapte, arome galben-ruginii.

Nici ploile. nici vântul nu pot adormi
natura cu totul, plină de fantezii
toamna are în arsenalul ei divizii
minunate, artistice, spre a ne mulțumi.

Și da, sunt toamne ce inspiră acele emoții
inedite, prin muzica ploii, a vântului
sub umbrela prieteniei, ce dau vieții
căldura iubirii și sens prezentului.

Indiferenți la vânturi și ploi, îndrăgostiții
prind momente de senin s-aducă alin dorului.

© Georgeta R.M.

12 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Activități relevante – triolet

Mozaicuri culturale –
activități relevante,
diferite dar egale,
mozaicuri culturale.
Prietenii speciale
se nasc din interesante
mozaicuri culturale –
activități relevante.

© Georgeta R.M.

Scrie un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Cântec de toamnă

Presărând lumini de toamnă
soarele se pregătește iar
să ne aducă iarna în dar
și spre viață ne îndeamnă.

Parte din al ei tipar
noi vedem acum ce-nseamnă
bogăția toamnei Doamnă,
un semn bun în calendar.

Aerul și cald și răcoros
prieten e cu vântul ce adie
parte din povestea rodului gustos.

Un farmec ruginiu ne-mbie
să-i admirăm peisajele ce grațios
se schimbă cântând o rapsodie.

© Georgeta R.M.

Scrie un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

Armonii de toamnă

În armonii de toamnă
sunt reflexii ce ne cuceresc
și ne îmbie cu tot ce înseamnă
ea, să o cunoaștem cât mai firesc.
În timp ce versul îl împletesc
septembrie ce a venit șoptește cald:
culoarea verde a frunzei, de smarald,
o schimb în auriu și ruginiu,
altă lumină, alt parfum la fel de viu,
acum vin și împreună prescriu lin
s-avem suflet ușor și senin
în toamna bogată cu vin roșu, rubiniu.

© Georgeta R.M.

10 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

Frumoasa mea, Limba Română

 

 

 

 

Imagine

Iubesc limba română

Iubesc limba română,
e slova cu care m-am născut,
o știu, citesc, e cea care alină
îmi este reazăm bun, plăcut.
E cea în care am aflat
de-un strămoșesc trecut
ce a netezit spre acest prezent
și-i demnă de un viitor
cât mai frumos, decent.
Cântec, dor și graiul pâinii
le găsesc mereu în ea
căci la baza rădăcinii
ei, foc ce arde, apă vie
întrețin o armonie:
ale noastre adevăruri
scrise-n piatră și în ceruri.

Frumoasa mea, limba română

Cu tine am crescut
frumoasa mea cu slove
românești; de la început
cu tine am știut de snoave
și povești și de acele brave
suflete ce vitejește au luptat
pentru credință și neamul românesc.
Astfel, au biruit și au deșteptat
în noi un cuget treaz, adevărat,
de român, ca limba română
să fie un orizont deschis, deziderat:
căci temelia ta este lumină,
frumoasa mea – Limba Română !

© Georgeta R.M.

8 comentarii

Din categoria Motive pentru condei

În aura Limbii Române

În anul acesta, 2017, s-au împlinit 100 de ani de la publicarea poemului Limba noastră scris de Alexe Mateevici, poem care a devenit în 1995 imnul Republicii Moldova (Basarabia, pământ românesc).
Poemul a fost citit prima oară la Congresul învățătorilor în mai 1917 și publicat apoi în ziarul Cuvânt moldovenesc.
Celebrarea poemului a avut loc pe 21 iunie 2017 la Chișinău unde președintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu a declarat conform http://basarabialiterara.com.md/?p=26230 :
”Actualitatea poemului este una netrecătoare (…) Actualitatea o simțim și noi fiindcă se referă la o actualitate lingvistică pe care o mai trăim și noi la început de secolul XXI, așa cum a trăit-o Alexe Mateevici și contemporanii săi. Limba română se află încă pe baricade aici, la noi”.

Limba noastră

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam ce fară veste
S-a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere ce spintec
Nouri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mișcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codri veșnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeșnici.
Limba noastră-s vechi izvoade,
Povestiri din alte vremuri;
Și citindu-le-nșirate,
Te-nfiori adânc și tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spuie-n hram ș-acasa
Veșnicele adevăruri.
Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plang și care-o cântă
Pe la vatra lor țăranii.
Înviați-vă dar graiul
Ruginit de multă vreme,
Ștergeți slimul, mucegaiul
Al uitării-n care geme.
Strângeți piatra lucitoare,
Ce din soare se aprinde,
Și-ți avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Nu veți plânge-atunci amarnic
Ca vi-i limba prea săracă
Și-ti vedea cât îi de darnic
Graiul țarii noastre dragă.
Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatra rară
Pe moșie revarsată.

de: Alexei Mateevici

2 comentarii

Din categoria Motive pentru condei