Primul cercetător obiectiv al cântecului popular din Bucovina

Alexandru_Voevidca
Aminteam într-un articol scris în 2014 ”Un alt ales cântăreț liric al Bucovinei” despre George Voevidca (care a participat alături de Mathias Friedwagner și Gavril Rotică la alcătuirea unei antologii de lirică populară – 1940), fiu al altei personalităţi cunoscute în epocă, dascălul şi folcloristul Alexandru Voevidca care a contribuit la rândul lui la acel ”climat de o specială efervescenţă, de o spiritualitate densă şi prolifică, la care au contribuit personalităţi puternice şi active, publicaţii impresionant de numeroase, o viaţă artistică şi culturală de-o concentraţie uimitoare şi un număr mare de creatori a căror înflorire a fost stimulată de miracolul mult aşteptat al Marii Uniri” despre care ne vorbește scriitoarea și poeta Lucia Olaru Nenati în cartea sa „George Voevidca: viaţa şi opera“ în care descrie participarea acestuia alături de alți scriitori la fenomenul cultural din spațiul bucovinean la acea epocă.
Mathias Friedwagner, profesor de limbi romanice la Universitatea din Cernăuţi care a scris „Rumänische Volkslieder aus der Bukowina“ a simțit lipsa melodiei în ceea ce a dorit să transpună, și a dorit o înfăptuire completă a unei antologii sub titlul „Bukowiner Liederbuch“ (înaintea sa fiind Simeon Florea Marian (1847-1907) care a cules poezii populare, Gheorghe I. Sbiera (1836-1916), elev şi urmaş al lui Aron Pumnul care s-a ocupat de această problemă și a tipărit culegeri de poezii populare și colinde românești, Gustav Weigand cel dintâi cercetător care culege cu fonograful, cu a sa „Dialekte der Bukowina und Bessarabiens“, 1904), cu un interes justificat prin profesia sa pentru muzica populară din zona Moldovei a făcut apel la studenţii societăţii „Junimea” ca să contribuie la această antologie de cântece populare bucovinene.
Dar cel care s-a dovedit capabil de a culege muzica populară dorită a face parte din cartea care dorea să o scrie a fost Alexandru Voevidca care avea temeinice cunoştinţe muzicale pe care și le-a însușit sub conducerea lui Adalbert Hrimaly, director al „Societăţii filarmonice” din Cernăuţi, și după cum observa și Ion Drăgușanul în capitolul ”Cântecul este cel ce urmează pe Român în toată viața lui” din cartea ”Povestea așezărilor bucovinene”, avea ”o putere reală de a judeca valorile”.

Alexandru Voevidca (n. 27 mai 1862, satul Vaslăuți, Bucovina, – d. 6 iunie 1931, Cernăuți) a fost un folclorist și muzicolog român, dirijor de cor și orchestră din zona Bucovinei.
A fost învăţător în Suceava, Sinăuţii de Jos, Siret, Boian, Coţmani şi Cernăuţi, translator la Prefectura Cernăuţi (1919-1921), dirijor de cor şi orchestră, inspector de muzică în Cernăuţi (1923-1927). A cules folclor din Bucovina, Basarabia, nordul Moldovei, fiind „primul cercetător obiectiv al cântecului popular din Bucovina” (după cum îl consideră Liviu Rusu). A colaborat cu articole la revistele Izvorașul, Voința Școalei. Este autor de lucrări didactice: „Manual metodic pentru predarea cântului în școalele primare. Partea I”; „Predarea cântecului după auz” (1923).
A compus muzică de teatru: „Doi morți vii” (vodevil pe un libret de Vasile Alecsandri, după „L’Homme blase” de Duvert și Lausanne (1928); muzică corală: „Poptpuriu național”, cor mixt și pian, versuri populare (1922). A publicat mai multe culegeri de folclor: „17 Colinde, cântece de stea și urări de Anul Nou” (1924); „Cântece populare românești” (10 volume), manuscrise, publicate parțial în Matthias Friedwagner: „Rumänische Volkslieder aus der Bukowina. Liebeslieder mit 380 von Alex. Voevidca auggezeichneten Melodien, Würzburg” (1940) etc. – Sursa
Fără a folosi fonograful și cum a cules aceste cântece populare am găsit într-un articol al d-nei Lucia Olaru Nenati care afirmă că ”Voevidca a cules cântecele cu tot cu note, fiindcă el avea şi auz muzical şi şcoală serioasă la Cernăuţi. Şi aşa am avut temeiul să zic că acesta e cântecul pe care-l cânta poetul, de vreme ce transcierea muzicală a lui Voevidca se armoniza cu textul găsit la Eminescu.” și o altă descriere:
”Deci, lui Alexandru Voevidca i se adresează, la 2 Iulie 1907, profesorul Friedwagner, cerându-i colaborarea. S-a păstrat corespondenţa dintre Voevidca şi Friedwagner. Ea a fost tipărită parte în revista profesorului Leca Morariu, „Făt Frumos”. Alexandru Voevidca nu a cules cu fonograful; avea, însă, o mare îndemânare în învăţarea şi notarea cântecelor populare. Activitatea sa de culegere se cuprinde între anii 1907-1924, în care timp a notat nu mult mai puţin de 3.000 de cântece, împărţite in 10 volume, foarte frumos scrise. Cele mai multe au fost adunate, între 1907 şi 1914, datând din acelaşi timp în care Tiberiu Brediceanu a făcut culegerile sale din Maramureş şi din Banat, Bela Bartok a cules în Bihor (1909-1910) şi Maramureş (1913), iar în vechiul regat a-are „Hora din Carta””, de Pompiliu Pârvescu (1908)”.
Mai multe detalii bogate și relevante, despre o cercetare sistematică a folclorului muzical din Bucovina în continuarea citatului de mai sus în: ”Povestea așezărilor bucovinene” pag.406 – 442.
Ar mai fi important de adăugat că a început fonotecarea cântecelor naţionale bucovinene în studioul de înregistrări al Centrului Cultural Bucovina (CCB) la îndemnul scriitorului Ion Drăguşanul avându-se în vedere ”moşteniri ale vremurilor uitate, păstrate în manuscrisele lui Alexandru Voievidca” așa după cum ne relatează în articolul său d-l Tiberiu Cosovan

Scriitorul Ion Drăguşanul
„Zicalasii” Bucovinei – Walachische Tänze und Lieder

Lasă un comentariu

Filed under Motive pentru condei

Niccolò Paganini

Niccolò Paganini (n. 27 octombrie 1782, Genova – d. 27 mai 1840, Nisa) a fost un violonist, violist, chitarist și compozitor italian. Este unul din cei mai faimoși virtuozi ai viorii și este considerat unul dintre cei mai mari violoniști din toate timpurile, având o intonație și o tehnică inovativă perfecte.
Nicolo Paganini: Short Biography
Niccolo Paganini „La Campanella”
Nicolo Paganini – Capriccio n º 24 en la menor

Lasă un comentariu

Filed under Motive pentru condei

Nuferii

Water_Lilies-hd-poem3

O duminică plăcută !

16 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Azi, din catrenele lui Omar Kayyam și Mihai Cretu, creatorul proiectului muzical Enigma

Catrene III
de Omar Khayyam

Nu judeca pe nimeni, ci cată să-nţelegi.
Eu beau, dar aminteşte-ţi că ai şi tu păcate.
De vrei s-ajungi la pace şi la seninătate,
Apleacă-te asupra durerii lumii-ntregi.

E-april. Pluteşte-n aer o vrajă de nespus.
Se nasc din nou speranţe şi-ndemnuri de a fi.
Fiece floare albă e mâna lui Moisí
Şi-n fiecare briză respiră, blând Isus.

A-Toate-Făcătorul s-a întrecut pe Sine
de Omar Khayyam

A-Toate-Făcătorul s-a întrecut pe Sine
când a creat făptura umană chiar din lutul
pe care-nsuflețindu-l, l-a învățat Cuvântul.
De ce de ne-nțelesuri sunt azi lumile pline?

Traducere Paula Romanescu

Catrene

Răsplata cuvenită iar n-a venit? Zâmbeşte!
Să crezi c-un lucru poate fi altfel, nebunie-i.
Căci totu-i scris în cartea pe care-o răsfoieşte
La întâmplare vântul uituc al… veşniciei…

***

Priveşte cedrul mândru: atâtea braţe are!
Dar nu ca să cerşească, ci ca s-adune soare.
Şi limbi nenumărate au nuferii şi crinii.
Vorbesc însă limbajul tăcerii şi-al luminii.

***

Surâs şi puritate ! O, răsărit divin !
În cupe scânteiază câte-un imens rubin.
Fă dintr-un ram de santal o harpă să vibreze
Şi arde altă creangă ca să ne parfumeze.

Traducere George Popa

ENIGMA | MMX Social Song / First version Official

Enigma – Temple Of Love (HD)

Enigma – Return To Innocence

6 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Chipuri de Nicolae Grigorescu

La icoană!
Iubire, sete de viaţă,
Tu eşti puterea creatoare
Sub care inimile noastre
Renasc ca florile în soare.
(…)
(Al. Vlahuță)

Grigorescu a făcut puține portrete, în ințelesul obișnuit al cuvântului. Lucrările de atelier, în genere faptul de a sta pironit în aer închis, pentru acest mare iubitor de spațiu și de libertate erau ca un început de robie. Când însă găsea o figură seducatoare, profund caracteristică, fie ca tip al unei rase, fie ca expresie personală a unui suflet, atunci își uita de farmecul peisajelor, și toată puterea lui de adâncire, de ultravedere a lucrurilor se concentra cu pasiune asupra figurii omenești. În acest larg înteles al cuvântului am putea spune c-avem de la el sute de portrete.

Această prezentare necesită JavaScript.

Grigorescu și-a început arta lui zugrăvind chipuri omenești. Acesta e și începutul picturii. Atât e de adevarat că arta omenirii iși rezumă istoria în viața fiecărui ales al ei: în cei dintâi sfinți de pe iconițele pe care le vindea la obor nu se poate să nu se fi strecurat ceva din aerul familiei lui; cum, aproape instinctiv, a pus mai tarziu, în serafimul de la Zamfira, chipul fetiței care-l privea de pretutindeni cu marii ei ochi mirați. Era firesc, dar, ca acest profund observator al jocului de linii și de colori pe care-l fac formele în spațiu să se simtă atras de misterul figurii omenești, de cea mai înaltă și mai expresivă întrupare a vieții. Din câte lucruri poate să facă mâna omului, nimic nu-i așa de minunat ca un portret. Într-un bun portret e ceva din puterea lui Dumnezeu. (…)
L-au ispitit mai ales figurile gânditoare, discret gânditoare. Privirile încărcate de pasiune, expresiile alarmante, atitudinile obositoare, teatrale, îi displăceau pentru caracterul lor trecător, pentru lipsa lor de adâncime, de armonie și de naturaleță. Se fac mai ușor de obicei. Dar nu dau ceea ce se numește „un portret frumos”. Adecă un chip viu, nu al unei stări sufletești, ci al unui suflet. Cel care pozează nici nu se prea gândește la ceva hotărât în momentul acela, când tocmai ar trebui să aibă-n ochi lumina unei cugetări. Artistul are darul de a trage din adâncimile misterioase ale vieții lumina aceasta și a o răspândi pe toată figura, în toată ființa vizibilă a modelului. Și nu lumina unui anume gând, ci sinteza, timbrul sufletesc, mai lămurit, felul de a gândi al unei ființe. Prin aceasta, mai mult decât prin trăsăturile ei, o figura se deosebește de celelalte. Chiar și acolo unde Grigorescu are nevoie de-o figură mai mult decorativă decât expresivă, adânca lui iubire de adevăr și pasiunea lui de a fixa viața formelor îl fac să privească dincolo de pitorescul liniilor.
Fragment din Chipuri de Alexandru Vlahuță

Grigorescu sincer și simplu

Casa în care Nicolae Grigorescu şi-a petrecut ultimii ani din viaţă, devenită muzeu memorial

2 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Simfonia primăverii

Raza de soare –
primul sărut al zilei,
binecuvântare.

***

O simfonie –
flori, culori și muzică,
de primăvară.

***

Atâta frumos
în înflorire: viață,
culoare – artă.

© Georgeta R.M.

Simfonia primăverii

Vizionare plăcută !

Lasă un comentariu

Filed under Motive pentru condei

Maica Domnului izvor nesecat de apă vie

Praznicul „Izvorul Tămăduirii” reprezintă prima mare sărbătoare închinată Maicii Domnului din perioada pascală. Alături de Mântuitorul, care se arată în această săptămână ca izvor al vieţii şi învierii noastre, Maica Domnului apare ca ocrotitoare a vieţii noastre şi „Izvor al tămăduirilor”. Această sărbătoare nu are dată fixă, este trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată, adică vinerea ce urmează după Paşte și este o sărbătoare scumpă creștinilor care ne amintește de rolul esențial pe care îl are Maica Domnului în mântuirea noastră, potrivit teologiei ortodoxe.
Realitatea Spirituală Biserica Vlaherne, Izvorul Tămăduirii, Patr de Constantinopol:
https://www.youtube.com/watch?v=wkt6M9jNzpM (min. 20.30-)

2 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Izvorul tămăduirii

Aprilie când a venit la ușa noastră
veste a adus din zarea cea albastră,
că primăvara vine iarăși cu Iubire
și cu Izvorul ce o însoțește, de tămăduire.

Măicuță dragă cu putere lină
izvor cu apă pură, cristalină,
ne vindeci cu a ta tămăduire
ce-i revărsată în primăvara cu Iubire.

Miroși a pace, împăcare și iubire,
spre gânduri bune, de fericire
și din mirosul tău a primăvară
se-nseninează soarele de o nouă taină.

© Georgeta R.M.

4 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Sărbători fericite !

felicitare pasti

Sfânta sărbătoare de Paște este un moment în care dragostea, pacea și seninătatea se unesc în numele Domnului căci Învierea Domnului este un moment de bucurie, pace și iertare pentru toți.
Vă doresc Paște fericit !

14 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Liliacul în aprilie

Mulțumesc pentru vizionare !

18 comentarii

Filed under Motive pentru condei