Nocturnele lui Chopin

”Muzica exprimă ceea ce nu poate fi spus și despre ce e imposibil a tăcea” – Victor Hugo

Nocturnele, un gen consacrat de John Field a fost dus pe culmi artistice de către Chopin din care se desprinde o tematică foarte variată: tristeţea îngândurată, nostalgie, lirica meditației, poezia iubirii, etc. cu stări de suflet subiective și intime ce pulsează pasionat, melancolic, misterios, nocturnele fiind prin excelență un gen romantic. Nocturnele lui Chopin în număr de 21, piese solo pentru pian compuse între anii 1827 și 1846 ocupă un loc important în repertoriul de concert contemporan. Scriitura pianistică a lucrărilor sale este de o mare limpezime în pofida fondului emoţional când tensionat, când liric. Chopin a rămas în istoria muzicii ca unul dintre marii compozitori de o inepuizabilă creativitate mărturisind prin muzica sa uimitoare zboruri ale fanteziei sale în poeme sonore.

Nocturne No. 20 en Do Dièse Mineur, Op. Posth susținută de pianista Mara Dobrescu:
http://www.youtube.com/watch?v=Z3WvYO8WLjY

”Nu am încetat să-mi simt rădăcinile înfipte adânc în pământul României, Franța mi-a dat în schimb aripile” – în interviurile:
Pianista Mara Dobrescu: „Un artist, de orice naționalitate ar fi el, poartă în el o energie, un suflu propriu, un ceva care nu se învață, care se simte, se trăiește“

Pianista Mara Dobrescu, „Soleils de nuit”, apariție discografică la Paris: „Trăiesc cu România în suflet în fiecare zi”

Ascultați și ”Soleils de nuit ”, considerate ”un act de credință și o grădină secretă” (Alexandre Pham)
http://www.youtube.com/watch?v=bMNiRhuCW3Q&list=OLAK5uy_kIutnKI_knDWnx8-qUgSLPlsoOkuakfQ0&index=2

Ion Inculeț un savant militant

O personalitate marcantă care a contribuit la crearea României Întregite, Ion Inculeț a rămas în memoria neamului românesc prin contribuția sa la acest act istoric.
Ion Constantin Inculeț s-a născut pe 5 aprilie 1884 în satul Răzeni, județul Lăpușna, care acum se găsește în Republica Moldova și a trecut la cele veșnice pe 19 noiembrie 1940, București fiind înmormântat în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova, aflată la periferia municipiului Iaşi.
Datorită calităţilor sale de om politic, s-a impus imediat ca lider al moldovenilor unionişti şi a fost ales deputat în „Sfatul Ţării“ împreună cu alţi basarabeni, din partea deputaţilor-ţărani, și la 21 noiembrie 1917 a fost ales Preşedinte al Sfatului Ţării din Basarabia remarcându-se încă de la început, printr-un tact deosebit în conducerea dezbaterilor şi a întregii politici a Sfatului Ţării. Într-o perioadă extrem de dificilă, de la autonomie până la Unirea cu România, a ştiut cu abilitate să conducă în acele momente tensionate politica în Basarabia, reuşind să pună de acord toate curentele, către împlinirea intereselor Basarabiei.
Despre Ion Inculeț, Gherman Pântea, fost ministru în Guvernul Republicii Democratice, director general (ministru) al apărării în Guvernul Basarabiei, om politic, membru al Sfatului Țării, primar al orașului Chișinău și Basarabeanul care a reconstruit oraşul Odessa din temelii spunea:
„Preşedinte al acestui parlament a fost ales în mod unanim Ion Inculeţ. El întrunea toate calităţile pentru a ocupa această mare demnitate: era calm, abil, împăciuitor, şi mai cu seamă extrem de răbdător”.
Sursa citat: http://www.romania-actualitati.ro/sase_portrete_ale_fruntasilor_basarabeni_anul_1918-113455

E de subliniat pentru a întregi portretul acestui reprezentant tipic al Unirii că Ion Inculeț a studiat teologia și pasionat de științele exacte a absolvit Facultatea de Ştiinţe Fizico-Matematice a Universităţii din Sankt Petersburg (1906-1911), a fost doctor conferenţiar pentru astronomie şi matematică la Universitatea din Petrograd, etc. devenind un savant militant:
”Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice și, probabil, și politice, în același an, la 10 octombrie, Ion Inculeț este ales, la propunerea geologului Ion Simionescu, membru al Academiei Române, ocupând astfel locul rămas liber prin moartea lui Nicolae Teclu. Discursul de recepție, publicat sub formă de carte în1920, care a avut ca temă: Spațiul și timpul în noua lumină științifică, tratează, probabil pentru prima dată în România, o problemă foarte actuală în epocă, anume teoria relativității a lui Einstein.
Fiul Ion I. Inculeț a dus mai departe pasiunea pentru știință devenind inginer și Doctor Honoris Causa al Universității Western Ontario, membru de onoare al Academiei Române și director al centrului de electrostatică aplicată al Universității Western Ontario”
.

Sursa: http://astra.iasi.roedu.net/pdf/nr74p14-15.pdf

Citiți și:

PORTRET: O personalitate care a creat România Mare: Ion C. Inculeţ


https://primariabarnova.ro/visiteaza-birnova/rezervatia-palinologica-ion-inculet-muzeul-si-biserica-ion-inculet/
http://www.romanianresorts.ro/rezervatia-palinologica-ion-inculet

Știri oficiale

Din echilibru
semne de primăvară,
oficiale.

***

Ne vestește echinocțiul
prima zi de primăvară,
e oficial anunțul
ne vestește echinocțiul.
E a florilor răsfățul
păsări cuib fac, vesel zboară
ne vestește echinocțiul
prima zi de primăvară.

© Georgeta R. M.

Mărțișorul, sărbătoare tradițională

Sărbătoare românească tradițională, veche de mii de ani, din vremea tracilor, Mărțișorul era sărbătorit și de geto-daci celebrând sosirea primăverii și renașterea naturii. Se spune că Mărțișorul, o împletire minunată de alb și roșu din fire de mătase sau lână aduce celor care îl poartă sănătate, noroc și un An Nou bun ( în vremurile străvechi Anul Nou începea primăvara).
Mărțișorul, conform folcloristului Simion Florea Marian era compus dintr-o monedă de aur sau de argint și șnurul din mătase, lână sau ață albă și roșie și era fie legat la mână, fie purtat în piept sau chiar la gât. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii apoi marţişorul se lega de un pom înflorit sau un trandafir ca să aducă noroc și rodnicie.
Ghioceii, brândușele, toporașii și toată pleiada de flori care apar din zorii primăverii alături de apariția păsărilor migratoare, ciripitul păsărelelor sub zâmbetul soarelui îmblânzit parcă de această efervescență creatoare sub razele lui binefăcătoare măresc farmecul primăverii și bucuria noastră de sosirea ei.

Este vestită magistral
primăvara de Ghiocel,
de Mărțișorul ancestral,
este vestită magistral.
În modul cel mai natural
ne doresc binele, cu zel
este vestită magistral
primăvara de Ghiocel.

© Georgeta R. M.

Solii primăverii

Primăvara trimite întâi soli
ghiocei, brândușe și toporași
flori gingașe – ai săi apostoli
având soarele și luna drept nași.

Înseninate la înalte școli
aceste flori sunt adevărați fruntași,
primăvara trimite întâi soli
ghiocei, brândușe și toporași.

Biruită iarna începe a se domoli
ușor sub ai primăverii pași
răsar cuiburi de culori spre a răscoli
iarna cu bulgării de omăt rămași,
primăvara trimite întâi soli.

© Georgeta R. M

Esențe

 

Un sărut, îmbrățișare
pasărea, coloana, zborul
în tăcere creatoare
un sărut, îmbrățișare,
stau de veghe ziditoare
să-i luăm aminte darul,
un sărut, îmbrățișare,
pasărea, coloana, zborul…

***

Sunt trăiri spirituale
ce vin contemplând forme
din surse arhetipale
sunt trăiri spirituale.
Din emoții personale
apar inspirații, teme,
sunt trăiri spirituale
ce vin contemplând forme.

***

Limba în care ne vorbește Brâncuși,
o limbă universală dar tainică
e sculptura prin care suntem conduși
spre o nouă contemplare artistică,
simbolică, trăire ce revendică
unicitatea stilului său, ideilor
spre a reda esența lucrurilor
sub dalta vrăjită de unde a scos
bucurie, adevăr, armonie, frumos.

© Georgeta R. M.

Poetul visului încă neîmplinit

”Grigorie Vieru, deși a trăit în România înstrăinată, prin lupta sa pentru unitatea neamului aparţine tuturor românilor” – arhim. Mihail Daneliuc

Brâncuși

Masă de piatră.
Scaune goale de piatră.
Așteaptă
Întoarcerea din bătălii
A vitejilor voievozi.
La ceas de taină
Ei vor veni
Să-și odihnească brațul
De piatră,
Fruntea grea ca de piatră
Și să vadă
Ce-i de făcut mai departe.
O, e o tăcere
Atât de afundă
Că se aud Carpații spre seară
Cum, aplecându-se, aștern umbra
Pe masă,
Curată și răcoroasă.

poezie de Grigore Vieru

Trioletul zilei

12 februarie 2021 este o zi palindrom, soră a palindromului de anul trecut 02.02.2020, o zi rară care se spune că a fost cea mai palindromică dată din ultimii 10000 ani.
Având în vedere că e o zi specială, trioletul zilei de azi ar fi:

În ziua palindromului
senin e gândul din poem
sub semnul echilibrului,
în ziua palindromului.
Prin puterea cuvântului
un triolet ”reper” scriem,
în ziua palindromului
senin e gândul din poem.

© Georgeta R. M.

„Un crâmpei din viața unui om. Mitropolitul Bartolomeu, la Mănăstirea Varatic. Anamneză”.

(…)
La zece ani de la trecerea sa la cele veșnice, 31 ianuarie 2011, am ales și un alt fel de abordare a evocării, forma poetică. Poemul pe care l-am scris despre locul unde marele ierarh a fost atât de prolific l-am intitulat:
„Un crâmpei din viața unui om. Mitropolitul Bartolomeu, la Mănăstirea Varatic. Anamneză”.

În fapt de Vecernii și Dupăcinare, ajung în ținutul plin de mister,
Un sat de măicuțe, în case rupestre, se roagă, căutând către Cer.
Mireasma de smirnă îmi intră în suflet, iar trupul o simte limfatic,
E semnul că intru spațiul mirific al sfintei chinovii din Varatic.

Disting Demiurgul ce-și caută chipul în tainicul codru de aramă,
Prin aștri coboară icoana Iubirii și vine la el când îl cheamă.
Urc trepte de har, prin freamăt de codru, în umbletul meu epectatic
Ascult imn de slavă, cântat de măicuțe suav, în duh filocalic.

Cu ochiul de gând văd chipul rusalic al Sfintei Fecioare, pline de har,
Cum vine prin stele să scoată poetul claustrat de-un braț secular,
Ca liber să plece printre luceferi s-ajungă pe Calea Lactee,
Eclectic s-adune, buchete să facă, din tandre flori d-orhidee.

Drumeaguri înguste brăzdează sătucul, bornat de arini și jugaștri,
Pelerini de tot rangul, cu ruga în minte, urcă să vadă sihaștri.
Ajunși pe colină, gustă din apă și-adoptă virtutea tăcerii,
Ascultă sihaștrii în stare de har, pân‘ la căderea molcom-a serii.

Privesc peste veacuri cum Lavra Văratic, acest creuzet de valori,
Purifică temple, sfințește tot omul, inspiră poeți sclipitori.
Revăd pisicuța lui Hogaș nemțeanul, cum urcă, pripor cu pripor,
S-ajungă la apa, ce curge-n torente, din nesecatul, pnevmatic, izvor.

Ținutul mirific de la Varatic e templu de mari scriitori,
Cu Eminescu sau Creangă-n poveste au rămas de Hristos iubitori,
Când Duhul cel veșnic inspiră poeții, mai ales pe cei consacrați,
Țara devine Grădina Fecioarei, în centru cu Munții Carpați.

Poiana Varatic e locul în care te simți între genune și Cer,
De intri cu frică în Casa Fecioarei, te-nvăluie un sacru mister.
Nici vara nu-i vară, nici iarna nu-i iarnă, nici timpul nu-i timp trecător,
Varaticul este prezentul continuu unde Duhul suflă ușor.

Aici întâlnit-am oameni de cinste, cu unii am stat la taifas,
De unde cules-am expresii, cuvinte, ce-n suflet peren mi-au rămas.
În Panteonul de suflet al mănăstirii, cu litere-n aur stă scris
Un nume celebru, a cărui icoană noi credem că e-n paradis.

Bartolomeu Anania, sacerdot nepereche, retras cândva la Varatic,
În casa de oaspeți a mănăstirii, în pace, stătea singuratic.
Îi simt răsuflarea din vremea aceea, când, achimit, poetul scria.
Erau zile-n care stătea fără hrană, până când un mister descifra.

Aici, la Varatic, monahul atipic, în permanent și frustrant paradox,
A scris cele mai multe lucrări ale sale, într-un erudit limbaj ortodox.
Dar veni vremea când Domnul voit-a să cheme sub cruce bătrânul soldat,
Făcând ascultare, coboară în lume și, smerit, la Sinod a plecat.

Sursa: https://doxologia.ro/un-crampei-din-viata-unui-om-insubstituibil-bartolomeu-anania-mitropolitul-clujului-albei-crisanei

Unirea Principatelor Române

Sub pavăza artei păstrăm vie Unirea, prin muzică, pictură, sculptură, literatură, etc. cu gânduri, cuvinte și fapte bune. Unitatea și cultura unui neam se construiește zi de zi cu istoria neamului știută și păstrată cu iubire și respect. Azi, Unirea Principatelor Române, Unirea de bază, în pictură:

Această prezentare necesită JavaScript.


Despre Unirea Principatelor Române de la 5/24 Ianuarie 1859:
https://revistafloarealbastraccsvaratic.wordpress.com/2021/01/24/unirea-principatelor-romane/

Arhive