Sărbători fericite !

felicitare pasti

Sfânta sărbătoare de Paște este un moment în care dragostea, pacea și seninătatea se unesc în numele Domnului căci Învierea Domnului este un moment de bucurie, pace și iertare pentru toți.
Vă doresc Paște fericit !

13 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Liliacul în aprilie

Mulțumesc pentru vizionare !

15 comentarii

Filed under Motive pentru condei

O duminică plăcută !

În primăvară
mugurii fini de floare
zâmbesc la soare
și se preschimbă-n floare,
cântec și culoare.

© Georgeta R.M.

Mulțumesc pentru vizită !

5 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Muzicalitate cromatică


Mulțumesc pentru vizită !

Un comentariu

Filed under Motive pentru condei

Patria este pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor – Barbu Ștefănescu – Delavrancea. 158 de la nașterea sa – 11 aprilie 1858

Bucovina Profundă

Barbu Ștefănescu – Delavrancea
158 de la nașterea sa – 11 aprilie 1858

barbu-stefanescu-delavrancea

Barbu Ștefănescu – Delavrancea:

Patria este înlăuntrul nostru şi o ducem cu noi peste ţări şi peste mări, şi numai când suntem departe şi în singurătate ne trec fiori amintindu-ne de unde ne-am rupt, şi nu găsim mângâiere decât în restrişte şi în lacrimi. Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci numai pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor noştri.

”chestiunea națională cuprinde în ea speranțele, iluziile și visele noastre, nu de un an, nu de un secol, ci de o indefinită durată și de o înălțime de la care pururea ne vom inspira. Când aceste aparențe, iluziuni și vise vor pieri, istoria noastră se va încheia ca a tutror popoarelor care nu mai există”.

”Eu nu pot să uit că sunt copilul ţăranului clăcaş împropietărit la ’64. Nu pot…

View original post 1,465 more words

Lasă un comentariu

Filed under Motive pentru condei

Jacques Prévert – poezii

Grădina

Mii şi mii de ani
N-ar ajunge
Pentru a povesti despre
Acea secundă din eternitate
Când m-ai îmbrăţişat
Când te-am îmbrăţişat
Într-o dimineaţă
În lumina iernii
În parcul Montsouris
În Paris
Pe pământ
Acest pământ
Care este o stea.

Les enfants qui s’aiment

Les enfants qui s’aiment s’embrassent debout
Contre les portes de la nuit
Et les passants qui passent les désignent du doigt
Mais les enfants qui s’aiment
Ne sont lŕ pour personne
Et c’est seulement leur ombre
Qui tremble dans la nuit
Excitant la rage des passants
Leur rage, leur mépris, leurs rires et leur envie
Les enfants qui s’aiment ne sont lŕ pour personne
Ils sont ailleurs bien plus loin que la nuit
Bien plus haut que le jour
Dans l’éblouissante clarté de leur premier amour.

Copiii care se iubesc

Copiii care se iubesc
Se-mbrăţişează în picioare
Lângă porţile nopţii
Stârnind mânia trecătorilor
Copiii care se iubesc
Se-mbrăţişează în picioare
Stârnind mânia trecătorilor,
Mânia şi dispreţul lor
Şi râsetele şi invidia.
Dar copiii care se iubesc
Nu sunt acolo pentru nimeni;
Ei sunt în altă parte –
Dincolo de noapte,
Mult mai presus de stele
În orbitoarea strălucire
A primei lor iubiri.

Cet amour

Cet amour
Si violent
Si fragile
Si tendre
Si désespéré
Cet amour
Beau comme le jour
Et mauvais comme le temps
Quand le temps est mauvais
Cet amour si vrai
Cet amour si beau
Si heureux
Si joyeux
Et si dérisoire
Tremblant de peur comme un enfant dans le noir
Et si sûr de lui
Comme un homme tranquille au millieu de la nuit
Cet amour qu faisait peur aux autres
Qui les faisait parler
Qui les faisait blêmir
Cet amour guetté
Parce que nous le guettions
Traqué blessé piétiné achevé nié oublié
Parce que nous l’avons traqué blessé piétiné achevé nié oublié
Cet amour tout entier
Si vivant encore
Et tout ensoleillé
C’est le tien
C’est le mien
Celui qui a été
Cette chose toujours nouvelle
Et qui n’a pas changé
Aussi vrai qu’une plante
Aussi tremblante qu’un oiseau
Aussi chaude aussi vivant que l’été
Nous pouvons tous les deux
Aller et revenir
Nous pouvons oublier
Et puis nous rendormir
Nous réveiller souffrir vieillir
Nous endormir encore
Rêver à la mort,
Nous éveiller sourire et rire
Et rajeunir
Notre amour reste là
Têtu comme une bourrique
Vivant comme le désir
Cruel comme la mémoire
Bête comme les regrets
Tendre comme le souvenir
Froid comme le marble
Beau comme le jour
Fragile comme un enfant
Il nous regarde en souriant
Et il nous parle sans rien dire
Et moi je l’écoute en tremblant
Et je crie
Je crie pour toi
Je crie pour moi
Je te supplie
Pour toi pour moi et pour tous ceux qui s’aiment
Et qui se sont aimés
Oui je lui crie
Pour toi pour moi et pour tous les autres
Que je ne connais pas
Reste là
Lá où tu es
Lá où tu étais autrefois
Reste là
Ne bouge pas
Ne t’en va pas
Nous qui sommes aimés
Nous t’avons oublié
Toi ne nous oublie pas
Nous n’avions que toi sur la terre
Ne nous laisse pas devenir froids
Beaucoup plus loin toujours
Et n’importe où
Donne-nous signe de vie
Beaucoup plus tard au coin d’un bois
Dans la forêt de la mémoire
Surgis soudain
Tends-nous la main
Et sauve-nous.

Un comentariu

Filed under Motive pentru condei

Bucovina e una din dimensiunile noastre identitare

M.M.: Ce ai vrea să vezi sau să revezi din Bucovina ? Și, poate, să te abați cu gândul (sau mai bine cu fapta!) pe la Cernăuți, în anul când Aron Pumnul sunt sigur că face (prin văzduhuri) naveta între Transilvania și provincia românească demult ciuntită într-un colț!?
I.P.: Bucovina e una din dimensiunile noastre identitare. Cultura română are rădăcini puternice și durabile în acel loc. Rădăcini care sunt în stare să exalte nu doar un trecut, ci și să promită un viitor. Toate astea s-au spus încă odată la evenimentul stârnit la Filiala clujeană de cartea lui Ilie Rad, Aron Pumnul. Așadar, Bucovina există mereu în mintea noastră de oameni de cultură, dar e și un loc minunat, de văzut și revăzut mereu și la pas, nu doar cu ochii minții. Am amintiri frumoase și poate ar fi timpul, cum spui, să le adaug unele proaspete.
M.M.: Crezi, oare, că într-un viitor apropiat s-ar putea crea o relație, un eveniment scriitoricesc, între Cluj-Napoca și Suceava, care sătreacă munții dus-întors ?
I.P.: Firește că e cu putință. De altminteri, au existat mereu colaborări între noi, în regimul vaselor comunicante. Și există în continuare, cum știi prea bine. Un desant al Bucovinei literare la Cluj ar putea fi urmat de unul al revistelor clujene la Suceava. Am avea ce vorbi și am putea pune țara la cale acum, în ajunul centenaruluiMarii Uniri. Cred că e necesară punerea unor accente ferme care să exalte mândria națională prin fapte, nu doar prin vorbe.
M.M.: Gândește-te (intens!) la Bucovina și șoptește-i ceva la ureche, în așa fel încât să se audă până la Putna și mai încolo !
I.P.: Știu că Bucovina e Buchenland, Țara Fagilor și Arboroasa. Îmi place numele ei păduros, am avut mereu o slăbiciune pentru copaci, (”… păduri cutreieram” și eu în copilărie și mai cutreier și azi, mai ales în vis). Dar, într-o etimologie de mine inventată, Bucovina este Buchland/Bücherland, Țara cărților, a cărturarilor. Și slava ține aproape cu bucoavna. Prin urmare, menirea îi e scrisă pe frunte: ”N-oi uita vreodată, dulce Bucovină,/Geniu-ți romantic, munții în lumină…”.

Fragment dintr-o discuție consemnată de Marcel Mureșeanu în: Bucovina e una din dimensiunile noastre identitare
Revista Bucovina literară nr. 1-2(299-300), Suceava, ian-feb, 2016, pag. 2-3
vasilegogea.files.wordpress.com

Lasă un comentariu

Filed under Motive pentru condei

Sunt basarabean prin naștere, bucovinean prin educație și transilvănean prin empatie

Am jurat credință Patriei mele: Carpaților, Dunării, Nistrului, Tisei și Pontului Euxin
Pentru mine Naționalismul și, implicit, Unionismul înseamnă, mai întâi de toate, memoria generaţiilor de luptători pentru dreptul de a fi în spaţiul nostru ancestral; o cale grea de la vis la realitate și un model de supravieţuire; un mit, o enigmă istorică şi lingvistică; un ansamblu de evocări şi o practică cotidiană; un sistem de cugetare şi meditaţie; un ghid moral. Internaţionalismul globalist, conceput în laboratoarele Imperiului, reprezintă un fenomen artificial, pe când Naţionalismul alterglobalist este o structură biopsihică înnăscută, un produs de la Mama Natură. Internaţionaliştii sunt O.M.G. – gâştele de la ferma colhozului, naţionaliştii sunt ECOTIP – gâştele sălbatice, stolul migrator. Teza poate fi acceptată fără mari rezerve. Suntem, pur și simplu, așa cum ne-am născut: români, ruși, germani, evrei, spanioli etc. Apoi comuniști sau fasciști, liberali sau conservatori, creştini, iudaiști, musulmani, budiști sau păgâni. Sunt basarabean prin naștere, bucovinean prin educație și transilvănean prin empatie. Mă identific drept un dac liber din specia Dacia Phoenix. Mi-am elaborat un cod comportamental sui generis intitulat Homo Agens. Mulțumesc mereu lui Dumnezeu că există România. Dacă aș fi fost evreu îi mulțumeam lui Iahweh fiindcă există statul Israel. Am jurat credință Patriei mele (Carpaților, Dunării, Nistrului, Tisei și Pontului Euxin). România a făcut și continuă să facă posibilul pentru noi, românii înstrăinați, din Basarabia, Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Transnistria și de pe alte meleaguri. În tot cazul, eu personal nu am avut, nu am și nu voi avea pretenții. Am făcut prea puțin pentru România fiindcă nu am o altă armă decât speranța și credința nestrămutată în idealul Reîntregirii.

Sursa: art-emis.ro

Lasă un comentariu

Filed under Motive pentru condei

Bedřich Smetana – Die Moldau – Herbert von Karajan

6 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Ziua Academia Română – 150 de ani în serviciul Naţiunii Române

Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţare, Academia Română va fi sărbătorită luni, 4 aprilie 2016, în sesiune solemnă, de autorităţile Statului Român, de invitaţi străini, preşedinţi ai academiilor europene, de personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, alături de membrii săi titulari, corespondenţi şi de onoare din ţară şi din străinătate. Manifestarea va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.

De-a lungul întregii zile aniversare vor avea loc o serie de manifestări organizate la Academia Română şi la Ateneul Român

Programul manifestărilor dedicate zilei aniversare
4 iunie 2016

Ora 10.00
Aula Academiei Române

Sesiunea solemnă Academia Română – 150 de ani în serviciul Naţiunii Române

Vor lua cuvântul:
Acad. Ionel-Valentin VLAD, Preşedintele Academiei Române
Klaus Werner IOHANNIS, Preşedintele României
A.S.R. MARGARETA, Custodele Coroanei Române
Călin Popescu TĂRICEANU, Preşedintele Senatului – Parlamentul României
Preafericitul Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Prof.dr. Adrian CURAJ, Ministrul Educaţiei…

View original post 187 more words

4 comentarii

Filed under Motive pentru condei