Din istoricul zilei de 3 august

3 august 1865: s-a născut Iancu Flondor, om politic român din Bucovina (d. 1924) om de vază al Bucovinei care a militat pentru unirea acesteia cu Regatul României. Era membru al familiei nobiliare Flondor:
https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/iancu-flondor-omul-cel-mai-de-vaza-al-bucovinei
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/?s=Iancu+Flondor
https://motivepentrucondei.wordpress.com/2017/11/25/integrarea-bucovinei-in-cadrul-romaniei-intregite/

3 august 1913 – s-au inaugurat cursurile oficiale de vară la Dorna Candreni:
”în preajma izbucnirii Primului Război Mondial, când criza imperiului habsburgic intra într-o nouă fază de agravare, când lupta românilor pentru încheierea procesului de constituire a statului național român cunoștea o afirmare decisivă, Nistor împreună cu Sextil Pușcariu și George Tofan, organizează în vara anului 1913 cursurile de istorie națională de la Dorna Candreni, după modelul celebrelor cursuri de la Vălenii de Munte ale lui Nicolae Iorga. Ele aveau ca scop după mărturiile lui Nistor, dezvoltarea conștiinței naționale la românii din acest teritoriu și formarea unei opinii publice îmbrățișând întreaga problemă românească. La 18 august 1913, din Câmpulung Moldovenesc, Nistor scria lui Sextil Pușcariu, titularul catedrei de limba și literatura română de la Universitatea cernăuțeană: ”La 3 august (1913, n.n.) s-au inaugurat cursurile oficiale de la Dorna Candreni. Ziua aceasta a fost o zi de sărbătoare pentru toți cei prezenți. În fața celor 96 de auditori, relatează el în continuare, am vorbit despre însemnătatea și scopurile istoriei, precum și despre felul cum poate contribui fiecare intelectual la îmbogățirea cunoștințelor noastre” – sursa: Scrisori din Bucovina, autor Mihai Iacobescu, Ed. Junimea, pag. 14-15
De asemenea și din:
ION I. NISTOR AND THE DEVELOPMENT OF ROMANIAN HISTORIOGRAPHY IN BUCOVINA TO THE UNION OF 1918:
”In 1912, Nistor also published a study on the history of Austrian education which refuted the claim that the Austrian regime had brought public education to Bucovina. The truth was, he argued, that the new regime’s policies had led to an undermining of existing Romanian schools. Nistor and Puşcariu became increasingly aware of the ramifications of education for the Romanian national cause.
As a result, in 1913, they set up a summer school at Dorna Candreni attended by 50 to 100 participants. They hoped to expand these activities the following year, but, as Puşcariu wryly noted, „The war brusquely interrupted our plans”.
(pag. 13-14)
http://atlas.usv.ro/www/codru_net/CC16/1/06_Michelson.pdf pag. 13-14
Ion I. Nistor a fost un cunoscut istoric şi militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi, care a hotărât unirea cu România, s-a născut la 4 august 1876 (4/16), la Vicovu de Sus, judeţul Suceava şi a decedat la 11 noiembrie 1962,la Bucureşti:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/?s=Ion+Nistor

3 august 1919: Armata română intră în Timişoara la cateva zile dupa instalarea unei administratii romanesti, consfintind unirea Banatului cu patria mama – Romania.
Evenimentul a coincis cu ocuparea Budapestei de catre armata romana si alungarea regimului comunist instaurat de Kun Bela in Ungaria.
Unităţile sârbe părăsisera Timişoara în 27 iulie 1919.
În 28 iulie 1919, dr. Aurel Cosma, numit prefect al judeţului Timiş – Torontal de către Consiliul Dirigent, decretează preluarea puterii şi instalarea administraţiei româneşti.
La 1 august 1919 a sosit în Timişoara prima unitate de jandarmi români, iar la 3 august 1919 îşi fac intrarea solemnă în oraş, unităţile Armatei Române, sub comanda colonelului Economu.
Au fost momente înălţătoare, care au marcat, în zbuciumata istorie a Timişoarei o impresionantă zi de sărbătoare. (…)
Ziua intrării trupelor româneşti în Timişoara, la 3 august 1919 eveniment important pentru România a dus la Hotărârea Consiliului Local nr. 217 din 1999 ca ziua de 3 August să fie desemnată Ziua orașului Timișoara:
”Este data la care, în anul 1919, batalioane de dorobanţi, conduse de generalul Virgil Economu, au intrat în oraş.
Iată ce declara Iosif Velceanu, cunoscut om de cultură, martor ocular al evenimentelor, referitor la ziua de 3 August 1919:
“Şi iată că la 3 august 1919 sosi deci ziua mult aşteptată şi dorită! Peste noapte metropola îmbrăcase haine de sărbătoare. Ca o vrajă a unei nopţi de vară, înfloriră pretutindeni steagurile tricolore.
Dimineaţa, Metropola se deştepta transformată într-o podoabă neobişnuită de drapele româneşti, care fluturau vesel pe case şi palate, pe turlele bisericilor şi frontispiciile tramvaielor.
Vitrinele prăvăliilor şi geamurile cafenelelor erau toate împodobite cu portretele regelui Ferdinand I şi al Reginei Maria, iar între ele era împodobit cu panglici tricolore portretul moştenitorului de tron, Carol.
Lumea orăşeană asalta balcoanele şi ferestrele palatelor, iar mulţimea ocupase străzile, publicul românesc din Timişoara şi din jur se aglomerase spre centru, grăbind să-şi asigure loc în Piaţa Unirii, unde autorităţile aşteptau sosirea armatei române.
Armata regală română, armata glorioasă, în ochii plini de admiraţie ai lumii, venită ca să ieie în stăpânire moştenirea. Azi a intrat cu glorie în cetatea Timişorii.”

3 august 1926 s-a născut la Fălticeni, județul Suceava prima femeie căpitan de cursă lungă din România Teodora Angela Lefterescu ; ( d. 29 aprilie 2007, Constanţa).
În anul 1999 primeste titlul de cetăţean de onoare al municipiului Fălticeni.
În ultimii ani din viaţă a locuit în Constanţa, si a fost înmormântată în localitatea Urluia din Dobrogea.

3 august 1935: S-a născut primadona Operei Naționale din Republica Moldova – soprana Maria Bieșu (d. 16 mai 2012).
Renumita cântăreața a văzut lumina zilei în satul Volontiri, judeţul Cetatea Albă, România (azi satul Volontiri, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova).
Primadona Operei Naționale din Republica Moldova, Maria Bieșu a deținut titlurile de Artistă a Poporului, Laureată a Premiilor de Stat, profesor universitar, academician, “Doctor Honoris-Causa” , Cavaler al “Ordinului Republicii” și deţinătoarea Ordinului Naţional “Steaua României” .
A interpretat numeroase roluri memorabile : Floria Tosca, Cio-Cio-san, Norma, Aurelia, Olga, Natalia, Ruxanda, Iolanta, Cuma, etc.: personaje din opere renumite, cu tematici variate.
La fel de importantă este şi activitatea sa concertistică , în care s-a remarcat cu creaţii de cameră. În acest domeniu de activitate, Maria Bieşu s-a remarcat prin profunzimea redării conţinutului, plinătatea emoţională şi sinceritatea interpretăriii.
A fost președinte al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova din 1987 și Vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Muzicienilor din Moscova din 1992.
Elena Vdovina, muzicolog din Rpublica Moldova, afirmă că “vocea Mariei Bieșu impresionează pînă în adîncul sufletului prin tembrul ei irepetabil, pătruns de frumusețe, căldură și prospețime. Ea te cucerește prin neobișnuita eleganță a vocalismelor, prin tehnica filigranată.”
Sursa: https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/08/03/ziua-de-3-august-in-istoria-romanilor/

Maria Bieșu sings:
http://www.youtube.com/watch?v=FiKUA5VXkDg&list=RDEMYYEu__nD90bFOl8TV-RjkQ&start_radio=1

Reclame

Comentarii închise la Din istoricul zilei de 3 august

Din categoria Motive pentru condei

Când Tulnicul anunță sărbătoare pe Muntele Dragostei

Instrument muzical străvechi, tulnicul reprezintă unul din cele cinci tipuri de bucium, considerat un adevărat simbol al locuitorilor din cele mai vechi timpuri (geto-dac) întâlnite pe povârnişurile de miazăzi şi de răsărit ale Carpaţilor, în munţii din nordul ţării şi din Munţii Apuseni.
Despre Muntele Găina sau Muntele Dragostei încărcat de legende și tradiții s-a scris mult, cărți, site-uri, youTube și e normal să se scrie pentru că este o moștenire culturală, vie, frumoasă și vechimea originii Târgului de pe Muntele Dragostei se pierde în negura timpului iar azi este un prilej prin păstrarea tradiției ca moții, împreună cu invitaţii lor,vizitatori din alte zone ale țării, turişti de pe alte meleaguri, să vină an de an în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie sus pe munte să se întâlnească, să petreacă în cânt, joc, conversații pline de voie bună, să participe la concursuri şi să admire sau cumpere câte un suvenir din creațiile meşterilor pupulari.
Eu nu am să mai repet povestea lor (pe care o citesc cu drag în fiecare an, de cei care o readuc în atenția noastră sub diferite forme) ci, inspirată de aceste tradiții să vă propun spre citire două triolete:

Tulnicul – triolet

Străvechi instrument muzical
geto-dac, tulnicul vestea;
acum e bagaj cultural,
străvechi instrument muzical.
Cântec, mesaj, dor sau semnal,
cântând știrea o povestea,
străvechi instrument muzical
geto-dac, tulnicul vestea.

Muntele dragostei – triolet

Sus, pe Muntele Dragostei,
sărbătoare inedită
are loc conform legendei
sus, pe Muntele Dragostei.
Românii, din zorii zilei
cântă, joacă-n zi vestită
sus, pe Muntele Dragostei,
sărbătoare inedită.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la Când Tulnicul anunță sărbătoare pe Muntele Dragostei

Din categoria Motive pentru condei

„Scrisoare de la Ştefan cel Mare”, un îndemn spre curaj și să ne deschidem ochii minții și ai sufletului

Citind istoricul zilei de 10 iulie amintesc din nou că în această zi în anul 1466 ”au început lucrările de construcție la Mănăstirea Putna, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, ridicată după cucerirea cetații Chilia.
Conform Letopiseţelor putnene şi Cronicii moldo-polone, pe 10 iulie a început zidirea bisericii Mănăstirii Putna, cea mai importantă ctitorie monastică a lui Ştefan cel Mare, concepută in plan triconc dezvoltat, cu menirea de a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod şi familia sa”.

E un bun prilej să ne amintim din nou de luminosul chip al domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și însemnătatea sa în istoria românească și chiar europeană căci faptele trecutului de le știm luminează prezentul vieții noastre și trimite ”raze vii de lumină” spre viitor (Ion.I. Nistor, pag. 10-28 și 284-287 din Scrisori din Bucovina, autor Mihai Iacobescu).

Această prezentare de început pentru articolul de azi se leagă pentru mine cu cele ce urmează, căci toate au legătură între ele, dar mi s-a părut că figura luminoasă a lui Ștefan cel Mare este și personalitatea cea mai importantă cuprinsă în cartea prof. univ. dr. Mihai Iacobescu din Suceava.
În cartea ”Scrisori din Bucovina” autorul fiind ”animat și înaripat ori de câte ori se află în fața unei personalități-model”, care îl ”atrage, acaparează, prelucrează și îl fascinează tainic cu mijloacele-i nevăzute, spontane, irezistibile”, simțindu-se apoi când rămâne singur, ”mai însetat de lucru, mai bun, mai curat, mai înțelegător și mai iertător cu cei din preajmă, mai legat de cei” dinaintea sa, ”mai integrat travaliului celor de astăzi ce lucrează pentru cei de mâine”, înglobează o multitudine de aspecte realizând un vast și cuprinzător caleidoscop de momente și personalități importante din viața sa, din istoria Bucovinei, un elogiu la adresa celor care au contribuit la cultura românească, prestigiul și libertatea Bucovinei pentru o viață demnă, pentru a se înfăptui Unirea românilor, și în același timp un îndemn la meditație.
Paginile „Scrisoare de la Ştefan cel Mare” din cartea profesorului univ. dr. Mihai Iacobescu, „Scrisori din Bucovina” apărută la Editura Junimea, în colecţia „Historia Magistra Vitae”, 2017, sunt cu adevărat un îndemn la meditație, să ne deschidem ochii minții și ai sufletului, dar și un îndemn la o atitudine mai curajoasă, demnă având în vedere ”că vremurile de azi sunt încă haine și tulburi, iar cele de mâine așteaptă încă de la urmași necontenită jertfă eroică, dăruire, neînfricată dârzenie, necontenită perseverență, nestrămutată credință și neostoite strădanii, luând exemplu de la statornicia și tăria Carpaților noștri, care ne-a fost dintotdeauna loc de adăpost și de hrană, Cetate Naturală de rezistență, coloană vertebrală a nației și ne-a dat și una din cele mai statornice învățăminte ale istoriei sbuciumate”.
Am intrat în posesia acestei cărți când am vizitat standul de cărți cu ocazia Salonului Internațional de Carte Alma Mater Librorum din 3-4 mai 2018 organizat de Universitatea ”Ștefan cel Mare”.
O frumoasă prezentare a acestei minunate și de suflet cărți realizată de scriitorul și jurnalistul Ioan Țicalo, puteți citi pe:
https://www.crainou.ro/2018/07/06/magistrul-mihai-iacobescu/
De asemenea:
Sărbătoarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

Comentarii închise la „Scrisoare de la Ştefan cel Mare”, un îndemn spre curaj și să ne deschidem ochii minții și ai sufletului

Din categoria Motive pentru condei

Scrisori din gânduri

Ușă deschisă
luminiș spiritual
baie de soare.

***

Pe nor călător
zâmbet împletit cu dor
scrisori din gânduri.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la Scrisori din gânduri

Din categoria Motive pentru condei

Podul lui Constantin cel Mare

Podul lui Constantin cel Mare, primul împărat creștin, a fost un pod roman peste fluviul Dunărea, ridicat între satul Celei, în apropierea actualului oraș românesc Corabia, județul Olt – pe atunci cetatea Sucidava – și satul bulgăresc Ghighen, din Regiunea Plevna, pe atunci numit Oescus. A fost construit de arhitectul roman Theophilus Patricius, care a conceput şi o monografie despre podul lui Apollodor de la Drobeta. A fost inaugurat în anul 328 dC rămânând în uz pentru nu mai puțin de 40 de ani. Podul lui Constantin cel Mare avea o lungime de aproximativ 2.434 m față de 1.600 m cât măsura cel de la Drobeta și a fost considerat unul dintre cele mai lungi poduri din antichitate. Tot la Sucidava a fost construită strategic o fântînă secretă, monument unic în arhitectura romano-bizantină numită și izvorul iubirii în legătură cu care există și o legendă foarte frumoasă. Este unul din punctele forte ale sitului arheologic pentru turiști.

”atât fântâna, cât și bazilica de aici dovedesc existența unei vieți creștine intense, cu legătură pe ambele maluri ale fluviului, dar și o formă de rezistență a Bisericii, în general, în perioade de restriște, când asupra ei s-au năpustit valurile de migratori necreștini. Peste veacuri, aici, flacăra nestinsă a slujirii lui Hristos și a neamului românesc a fost purtată de legendarul preot Radu Șapcă, din Celeiu, membru marcant al Revoluției de la 1848, care a făcut parte din primul guvern provizoriu instalat la București, devenind și membru al societății „Frăția”. Sursa: http://ziarullumina.ro/bazilica-bizantina-si-fantana-secreta-de-la-sucidava-131135.html

Reconstituiri grafice, planuri ale construcției cu traseul pasarelei şi amplasamentul construcțiilor recent descoperite puteți vedea și citi aici:
Noi date în legătură cu Podul lui Constantin cel Mare de la Sucidava (New data regarding Constantin the Great’s Brigde in Sucidava):
https://revistapontica.files.wordpress.com/2009/06/pontica-40-pag-359-369.pdf

Mai multe informații despre cetatea Sucidava :
http://www.xplorio.ro/sucidava-cetatea-sucilor-de-la-dunare/
http://www.dozadebine.ro/drumul-domnului-de-roua-de-la-sucidava-spre-curtile-lui-ler-imparat/

La pas, prin Oltenia – Cetatea Sucidava, Corabia:
http://www.youtube.com/watch?v=pvHjcNql7Ls

Comentarii închise la Podul lui Constantin cel Mare

Din categoria Motive pentru condei

Pe cerul zilelor de vară

Ștefan cel Mare – statuie ecvestră – Suceava

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe cerul zilelor de vară
cel știm atât de limpede, senin
un gând ce stăruie, se-nalță, zboară
mai mult ca în alte zile, să ne reamintim
azi, de al nostru Ștefan cel Mare și Sfânt
trimis cu o misiune sacră pe pământ
întru cuvântul românesc, străvechi,
pornit din Dacia, vechiul trunchi,
cu roade peste veacuri, s-a oglindit
în întregita Românie, în fapt și spirit.
Azi în an de Centenar recunoștință îi aducem
la ceas comemorativ, ne întoarcem
cu fața spre răsărit și-i zicem:
Să ne trăiești Măria Ta întru lumină
și cuvânt, căci zarea cu tine e mai senină.
Iubirea sa de neam și de moșie
a vindecat și ne-a trasat o linie
a vieții mult mai vie, cu sens –
învățături pentru întreaga Românie.
© Georgeta R.M.

Mihai Eminescu a avut un cult pentru Ștefan cel Mare, deși bucovinean, născut în Moldova lui Ștefan s-a simțit român pe deplin, rădăcinile neamului său geto-dac spunându-și cuvântul:
”…
Căci să știi, iubite frate,
Că nu-s codru, ci cetate,
Dar vrăjit eu sunt demult,
Până când o să ascult
Răsunând din deal în deal
Cornul mândru triumfal
Al craiului Decebal.
…”
Mușatin și codrul – II – Mihai Eminescu
https://poetii-nostri.ro/mihai-eminescu-musatin-si-codrul–ii-poezie-id-9422/

Epoca lui Stefan cel Mare – despre viața și faptele marelui voievod

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

În zori

Din zări, născând răsăritul de soare
au pornit în zbor de condor ale zilei
culori să umple viața – a sărbătoare,

Idei – străluciri de gând înseninat
pentru ziua de azi, o cunună,
ca o coroană, de suflet înălțată
să fie revărsare de zori din geană străbună.

© Georgeta R.M.

Comentarii închise la În zori

Din categoria Motive pentru condei

Codrii mei

Codrii mei bătrâni,
Prietenii mei buni
Doinele v-ascult
Venind din buni – străbuni.

Muzica:Eugen Doga
Versuri: Petrea Cruceniuc

Comentarii închise la Codrii mei

Din categoria Motive pentru condei

O sărbătoare de suflet, oriunde ne-am afla

Simbol vital și drag odor
este al nostru tricolor,
sărbătoare pentru suflet,
libertate și lumină în cuget.
de Georgeta R.M.

Ziua Drapelului Național a fost proclamată prin Legea nr. 96/ 1998 și se sărbătorește în fiecare an la data de 26 iunie și este ”o sărbătoare de suflet” pentru toți românii.

Oşteanul şi drapelul

De demult, de tine, Taica
Îmi spunea mereu poveşti
Ca de steaua cea mai mândră
A oştirii româneşti…

Şi, pe cât mi-aduc aminte,
Pomenind numele tău,
Se-nchina precum se-nchină
Un creştin lui Dumnezeu

Şi-mi spunea că în altarul
Patriei, nu-i alt odor
Mai de preţ decât drapelul
Unui neam biruitor.

– Pânza ta, zicea bătrânul,
Cu grai blând şi mângâios,
E cinstită ca şi giulgiul
Sfânt al lui Iisus Hristos.

Şi-apoi, cică-n ţesătura
De mătase s-a-ntrupat
Cerul zilelor de vară,
Limpede şi nepătat,

view original post

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei

24 Iunie zi luminoasă de sărbătoare în Suceava

De Sânziene, sărbătoare a iubirii şi fertilităţii care îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, (https://suceavalive.ro/sanzienele-obiceiuri-si-traditii/ ) când are loc și Hramul Sucevei (care împreună cu cel al Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași sunt sărbători ortodoxe din Moldova cu veche tradiție națională) sunt organizate mai multe evenimente care marchează această frumoasă sărbătoare a Sucevei dar și a Bucovinei când cu acest prilej vin pelerini din toată țara și chiar de mai departe, dar mai ales din zona Moldovei pentru a se închina la racla cu moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (http://sfantulioancelnou.ro/ ) a cărui zi se pomenește și se cinstește azi alături de ceilalți sfinți, Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul și Sfântul Ier. Niceta de Remesiana și pentru a participa la Sfânta Liturghie, liturghie arhierească care a fost oficiată de ÎPS Părinte Teofan Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teodosie Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților împreună cu mulți preoţi și diaconi. În această zi de sărbătoare mulți din cei veniți poartă costume naționale, ii ( azi e și Ziua Iei – bluză românească) și au cu ei flori de sânziene considerate flori de leac dar și de amintire a legendelor străvechi autohtone.
În întâmpinarea cererii locuitorilor din zonă, dar şi a pelerinilor care participă la Suceava la Sărbătoarea de Sânziene sunt organizate manifestari cât și Târgul de Sânziene dedicate Zilelor Sucevei promovând arta şi tradiţia populară din Bucovina dar şi din alte zone ale ţării, precum şi produsele tradiţionale confecţionate de meşterii populari.
Mai jos câteva imagini de la Târgul de Sânziene:

Această prezentare necesită JavaScript.


și de la această sărbătoare:
https://doxologia.ro/hramul-cel-mare-al-sucevei-l-iubi-pe-celalalt-este-o-purtare-de-cruce-continua

Un comentariu

Din categoria Motive pentru condei