Reclame

Când sunt autentice zâmbetele sunt daruri

Învățați să lăsați pe chipul vostru să înflorească un zâmbet, este darul pe care-l oferiți aproapelui, este darul pe care-l oferiți întregului Univers!Octavian Paler

Umorul este zâmbetul filozofiei. – Okakura Kakuzo
Zâmbetul şi mângâierea rămân principalele enzime ale vieţii. – Vasile Ghica
De fiecare dată când zâmbeşti cuiva, este o acţiune de dragoste, un dar către acea persoană, un lucru frumos. – Maică Tereza
Sursa: https://booknation.ro/citate-despre-zambet/

Zâmbete, surâsuri toate
sunt valoroase, sunt daruri
când gândul cel bun străbate
zâmbete, surâsuri toate.
Și când sunt adevărate,
autentice sunt leacuri
zâmbete, surâsuri toate
sunt valoroase, sunt daruri.

© Georgeta R.M.

Reclame

Free spirit

That corner of life
from the arms of that pure smile
daring dream is born.

The ascension to find the sun
we find the promise inside.

© Georgeta R.M.

Free Spirit

Din cultura muzicală germană

Karl Maria Von Weber

Muzician rafinat, se desprinde treptat de tradiția clasică, intuind necesitatea împrospătării atmosferei expresive și a înnoirii formelor de exteriorizare. Opera Freischutz reprezintă apogeul creației sale muzical-dramatice și în același timp se constituie ca prima lucrare matură a romantismului muzical german, depășind valoarea documentară pe care o sesizăm în legătură cu alte lucrări ale sale. În același timp această operă deschide drumul lui Richard Wagner, prin concepțiile noi de abordare a genului. Trăsăturile distinctive ce-i atribuie lui Weber calitatea de inițiator al operei fantastice naționale germane sunt cultivarea basmului popular ca element constitutive al sursei de inspirație și folosirea elementelor muzicale ce duc la realizarea formulelor cu însușire leit-motivică, plasate în contextul unui tablou amplu, descriptivist. Spectacolul s-a bucurat de un succes răsunător și a fost reprezentat la Berlin de 17 ori, fiind apoi preluat de toate orașele mari ale Europei.
Prin plasarea subiectului și a personajelor … continuare aici:

https://spiruharet.ro/facultati/muzica/biblioteca/edaae9f964c9faa236f02153ad21d924.pdf
pag. 117 – 118

Karl Maria von Weber „Overture „Der Freischütz” Sergiu Celibidache
http://www.youtube.com/watch?v=1SvnBY4wxP8

Richard Wagner

Caracterizat de George Enescu ca fiind ”…cel mai răscolitor dintre muzicieni, cel care, vorbind mereu despre zei, se adresează totuși oamenilor și laturii celei mai intime a fiecăruia dintre noi” a fost una dintre figurile proeminente ale vieții muzicale germane și austriece din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. În fața complexității personalității sale polivalente (poet, filozof și muzician complex) și a uriașelor realizări muzicale, creația multor contemporani de-ai săi a rămas palidă, plasându-l pe Wagner în rândul titanilor culturii universale. Prin creația sa, Wagner ridică cultura muzicală germană pe culmile cele mai înalte ale romantismului, conferindu-i în același timp paternitatea multor înnoiri aduse tratării elementelor de limbaj muzical. Opera sa teoretică și muzicală, profund novatoare, a stârnit vii reacții în lumea muzicală de atunci, aducându-i atât adepți cât și adversari.
Paginile dedicate activității wagneriene sunt numeroase, însumate în mii de volume, printre primii săi biografi numărându-se … continuare aici:

https://spiruharet.ro/facultati/muzica/biblioteca/edaae9f964c9faa236f02153ad21d924.pdf
pag. 158 – 161

Richard Wagner – Tannhäuser – Overture
http://www.youtube.com/watch?v=-7etjqZmAGs

Din zilele frumoase ale lunii august 2019

Culoare, aurul soarelui, liniște, parfum, descoperiri, lac, rățuște, zâmbet, râs, argintiul lunii, stelele, poezii, … creativitate, Mozart, Gluck, Helene Fischer, Lynyrd Skynyrd, o zi minunată cu prieteni…, ploaie, senin, bere Erdinger, verde, brazi, păduri, amintiri dragi …

Această prezentare necesită JavaScript.

și … Povești cu Mac Mac în acțiune
Mulțumesc pentru vizită, salutări calde și o zi frumoasă !

În vederea înţelegerii trecutului și scrutând viitorul

Legături spirituale
din valori europene
au format noi, speciale,
legături spirituale.
Coridoare culturale
sunt reale fenomene,
legături spirituale,
din valori europene.

Georgeta R.M.

În articolul care evidențiază cartea care l-a impus şi consacrat unanim în lumea ştiinţifică, din ţară şi străinătate, intitulată Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti (secolele X-XIV) apărută în 1974, la Editura Academiei, a istoricului acad. Razvan Theodorescu care prin conţinutul valoros al operei sale continuă tradiţia întemeiată de N. Iorga şi Gh. I. Brătianu, o tradiție de integrare a istoriei şi civilizaţiei româneşti în istoria şi civilizaţia europeană şi universală am găsit un filon important de istorie, artă, religie, etnologie și filologie și bineînțeles conceptul de coridoare culturale.
”Lucrarea, al cărui nucleu îl constituie teza sa de doctorat cu titlul Elementele bizantine, balcanice şi occidentale la originile culturii medievale româneşti susţinută în 1972 la Universitatea din Bucureşti sub îndrumarea marelui medievist Mihai Berza, a intrat rapid în circuitul ştiinţific din ţară şi străinătate,citită şi citată de mulţi mari cărturari, între care Mircea Eliade, în Istoria credinţelor şi ideilor religioase, şi părintele D. Stăniloaie în Filocalia,… a formulat teoria „coridoarelor culturale”, o viziune cu totul originală şi „relevantă pentru aria sud-est europeană şi în general pentru istoria contactelor dintre Apus şi Răsărit” cum remarca regretatul istoric Virgil Cândea. Această teză a „coridoarelor culturale”, pe care autorul o consideră „cheia de boltă a concepţiei sale despre începuturile civilizaţiei româneşti: aceea a rolului activ, dinamic, «internaţional» al părţilor occidentale şi orientale ale Dunării de Jos în circulaţia formelor culturale proprii ariilor învecinate”, a fost reţinută nu numai de istorici, ci şi de unii şefi de state. Directorul general al UNESCO, japonezul Matzura, în mesajul său de la Varna adresat şefilor de state din sud-estul Europei, spunea: „Mă bucur că şefii de state se apleacă asupra tezei pe care cercetătorul Răzvan Theodorescu a lansat-o în anul 1974”.
(fragment din Răzvan Theodorescu – istoric al artei medieval românești în context sud-est European, de Ioan Mitrea, de pe: https://biblioteca-digitala.ro › reviste › carpica sau aici),
O temă în cadrul acestui concept este și lucrarea despre ”Icoanele din Carpați” elaborată cu sprijinul mai multor cercetători din Polonia, Slovacia și Ucraina prezentată de părintele Gabriel Herea, parohul Bisericii Sfânta Cruce Pătrăuți, Suceava, la Congresul Internațional de Teologie – Criterii de recunoaștere și evaluare a picturii bizantine din perioada 20-24 mai 2017 care s-a desfășurat la Palatul Patriarhiei din București. Coridoarele culturale vor evidenția cum s-au făcut transferurile culturale în cadrul condițiilor istorice când au avut loc dramatice conflicte cultural-religioase. Această lucrare de sinteză realizată de părintele Gabriel Herea, ”Școala de artă moldovenească, interacțiuni cu spațiul polono-rutean, în secolele XV-XVI” se consideră că deschide noi direcții de cercetare în domeniul istoriei, teologiei, filologiei, etnologiei și istoriei artelor. Mai mult aici:

Repere spirituale: Daniela Rei Vișan în dialog cu părintele Gabriel Herea despre ” Icoanele din Carpați”

Deoarece relaţia cu Europa e una esenţială după cum consideră și istoricul Victor Neumann în interviul Despre melanjul cultural-confesional al Banatului Timişoarei (Fragment din volumul La taifas cu cronicarii Timişoarei de Ovidiu Forai, Editura Ariergarda, 2018.), dezvoltarea coridoarelor culturale rămâne un deziderat important, pentru o unitate și o conștiință europeană susținută de valori comune europene, cultură, etc., aici:

http://www.uniuneascriitorilorarad.ro/ARCA/2018/4-5-6_2018/21%20centenar%20interviu_4-5-6_18.html

Natura se îmbracă în haină nouă

Acum după ce vara, frumoasa călăuză,
ne-a însoțit exuberantă și călduroasă
predă ștafeta pentru o bună cauză,
să ne mai răcorim în toamna prețioasă,
darnică, de o cromatică atât de grațioasă.

Curgând ușor pe munți, pe dealuri și câmpii
lumină nouă și îmbrăcând natura în arămiu,
copacilor, pădurii le-ai dat așa cum numai tu știi
veșmânt multicolor, parfum nou, ca un preludiu
spre iarnă și sărbătorilor de suflet ce vor veni.

Soarele ce a împletit cu frunzele de fagi,
castani, stejari, … aluni și razele sale aurii
baletul formelor de lumini și umbre, comori dragi
ale pădurii, alături de alte asemenea ferii
și-a domolit ardoarea lăsându-se cuprins de reverii.

© Georgeta R.M.

FREDERIC DELARUE – Ballet of Light

Poeme de toamnă

Poem liric din
miezul bogat al toamnei,
concurs de haijini.
Cea mai mare cerință,
originalitate.

***

Ce e haiku?
dintr-un miez de adevăr,
genul Karumi.

***

Prin boare de vânt
aromele roadelor,
povestea toamnei.

© Georgeta R.M.

Arhive