Acasă » Articole publicate de Georgeta R. M.

Arhive autor: Georgeta R. M.

Dropia – una din cele mai mari și frumoase păsări din lume

O veste bună
dropia a revenit
în România.
O pasăre măiastră
în penaj și stil de mers.

Pe vremuri Dropia, o pasăre de dimensiuni mari, specie care trăiește în general în zonele de stepă trăia și în România în Bărăgan, Dobrogea și Câmpia de Vest. Datorită vânării lor excesive (deși nu avea o carne foarte gustoasă) și dezvoltării agriculturii moderne a dispărut acum câteva decenii, nereușind să țină pasul cu fenomenele antropogene a zilelor noastre.
Mai multe detalii despre această pasăre deosebită din mai multe puncte de vedere:

DROPIA – cea mai grea pasare zburătoare din lume

Dropia revine în iarba verde de acasă

Și o poezie foarte frumoasă despre dropie:
https://poeziidiverse.wordpress.com/2021/01/23/dropia/

Din tainele păpădiei

Această prezentare necesită JavaScript.

Din Prier și din Florar
se va naște Cireșar
povestește o păpădie
din grădina verde-aurie
plină de surori o mie.
Mândre de podoaba capilară
printre flori ele declară
că au primit chiar de la soare
nu doar frumusețe solară
ci și o taină vindecătoare.

© Georgeta R. M.

Păpădia- Plantă de Leac și Delicatesă, Tratamente Naturale pe bază de Păpădie

Ți-aduci aminte…

Vezi rândunelele cum vin
ca să trăiască sub cer senin
și puișorii frumos să-i crească
aproape de casa părintească?

Vezi rândunelele ce cuib solid făcură
să îl găsească la întors fără fisură?
și ai noștri buni părinți cu inimi bune, calde
cu vorba încărcată de miez ca de merinde?

Ți-aduci aminte, din copilărie,
ce frunze mari noi culegeam din vie
sau cum de mere crude ne bucuram
și cățărându-ne în copaci cântam?

Vezi cum a venit frumoasa primăvară
cu promisiuni de vechi și nou și cum repară
cu energii noi și amintiri din anii tinereții
pe care sufletul le-nvie copilărește în cele ale vieții?

Și din acele amintiri mai vin și povestesc
unele (prețioase), că omul bun e dar ceresc
și atunci când bunătatea e molipsitoare
oriunde ai fi toți oamenii îți sunt prieteni de valoare.

© Georgeta R. M. (aprilie 2019)

Nocturnele lui Chopin

”Muzica exprimă ceea ce nu poate fi spus și despre ce e imposibil a tăcea” – Victor Hugo

Nocturnele, un gen consacrat de John Field a fost dus pe culmi artistice de către Chopin din care se desprinde o tematică foarte variată: tristeţea îngândurată, nostalgie, lirica meditației, poezia iubirii, etc. cu stări de suflet subiective și intime ce pulsează pasionat, melancolic, misterios, nocturnele fiind prin excelență un gen romantic. Nocturnele lui Chopin în număr de 21, piese solo pentru pian compuse între anii 1827 și 1846 ocupă un loc important în repertoriul de concert contemporan. Scriitura pianistică a lucrărilor sale este de o mare limpezime în pofida fondului emoţional când tensionat, când liric. Chopin a rămas în istoria muzicii ca unul dintre marii compozitori de o inepuizabilă creativitate mărturisind prin muzica sa uimitoare zboruri ale fanteziei sale în poeme sonore.

Nocturne No. 20 en Do Dièse Mineur, Op. Posth susținută de pianista Mara Dobrescu:
http://www.youtube.com/watch?v=Z3WvYO8WLjY

Mara Dobrescu în interviurile:
Pianista Mara Dobrescu: „Un artist, de orice naționalitate ar fi el, poartă în el o energie, un suflu propriu, un ceva care nu se învață, care se simte, se trăiește“

Pianista Mara Dobrescu, „Soleils de nuit”, apariție discografică la Paris: „Trăiesc cu România în suflet în fiecare zi”

Ascultați și ”Soleils de nuit ”, considerate ”un act de credință și o grădină secretă” (Alexandre Pham)
http://www.youtube.com/watch?v=bMNiRhuCW3Q&list=OLAK5uy_kIutnKI_knDWnx8-qUgSLPlsoOkuakfQ0&index=2

Ion Inculeț un savant militant

O personalitate marcantă care a contribuit la crearea României Întregite, Ion Inculeț a rămas în memoria neamului românesc prin contribuția sa la acest act istoric.
Ion Constantin Inculeț s-a născut pe 5 aprilie 1884 în satul Răzeni, județul Lăpușna, care acum se găsește în Republica Moldova și a trecut la cele veșnice pe 19 noiembrie 1940, București fiind înmormântat în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova, aflată la periferia municipiului Iaşi.
Datorită calităţilor sale de om politic, s-a impus imediat ca lider al moldovenilor unionişti şi a fost ales deputat în „Sfatul Ţării“ împreună cu alţi basarabeni, din partea deputaţilor-ţărani, și la 21 noiembrie 1917 a fost ales Preşedinte al Sfatului Ţării din Basarabia remarcându-se încă de la început, printr-un tact deosebit în conducerea dezbaterilor şi a întregii politici a Sfatului Ţării. Într-o perioadă extrem de dificilă, de la autonomie până la Unirea cu România, a ştiut cu abilitate să conducă în acele momente tensionate politica în Basarabia, reuşind să pună de acord toate curentele, către împlinirea intereselor Basarabiei.
Despre Ion Inculeț, Gherman Pântea, fost ministru în Guvernul Republicii Democratice, director general (ministru) al apărării în Guvernul Basarabiei, om politic, membru al Sfatului Țării, primar al orașului Chișinău și Basarabeanul care a reconstruit oraşul Odessa din temelii spunea:
„Preşedinte al acestui parlament a fost ales în mod unanim Ion Inculeţ. El întrunea toate calităţile pentru a ocupa această mare demnitate: era calm, abil, împăciuitor, şi mai cu seamă extrem de răbdător”.
Sursa citat: http://www.romania-actualitati.ro/sase_portrete_ale_fruntasilor_basarabeni_anul_1918-113455

E de subliniat pentru a întregi portretul acestui reprezentant tipic al Unirii că Ion Inculeț a studiat teologia și pasionat de științele exacte a absolvit Facultatea de Ştiinţe Fizico-Matematice a Universităţii din Sankt Petersburg (1906-1911), a fost doctor conferenţiar pentru astronomie şi matematică la Universitatea din Petrograd, etc. devenind un savant militant:
”Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice și, probabil, și politice, în același an, la 10 octombrie, Ion Inculeț este ales, la propunerea geologului Ion Simionescu, membru al Academiei Române, ocupând astfel locul rămas liber prin moartea lui Nicolae Teclu. Discursul de recepție, publicat sub formă de carte în1920, care a avut ca temă: Spațiul și timpul în noua lumină științifică, tratează, probabil pentru prima dată în România, o problemă foarte actuală în epocă, anume teoria relativității a lui Einstein.
Fiul Ion I. Inculeț a dus mai departe pasiunea pentru știință devenind inginer și Doctor Honoris Causa al Universității Western Ontario, membru de onoare al Academiei Române și director al centrului de electrostatică aplicată al Universității Western Ontario”
.

Sursa: http://astra.iasi.roedu.net/pdf/nr74p14-15.pdf

Citiți și:
https://www.radioromaniacultural.ro/portret-o-personalitate-care-a-creat-romania-mare-ion-c-inculet/
https://primariabarnova.ro/visiteaza-birnova/rezervatia-palinologica-ion-inculet-muzeul-si-biserica-ion-inculet/
http://www.romanianresorts.ro/rezervatia-palinologica-ion-inculet

Știri oficiale

Din echilibru
semne de primăvară,
oficiale.

***

Ne vestește echinocțiul
prima zi de primăvară,
e oficial anunțul
ne vestește echinocțiul.
E a florilor răsfățul
păsări cuib fac, vesel zboară
ne vestește echinocțiul
prima zi de primăvară.

© Georgeta R. M.

Mărțișorul, sărbătoare tradițională

Sărbătoare românească tradițională, veche de mii de ani, din vremea tracilor, Mărțișorul era sărbătorit și de geto-daci celebrând sosirea primăverii și renașterea naturii. Se spune că Mărțișorul, o împletire minunată de alb și roșu din fire de mătase sau lână aduce celor care îl poartă sănătate, noroc și un An Nou bun ( în vremurile străvechi Anul Nou începea primăvara).
Mărțișorul, conform folcloristului Simion Florea Marian era compus dintr-o monedă de aur sau de argint și șnurul din mătase, lână sau ață albă și roșie și era fie legat la mână, fie purtat în piept sau chiar la gât. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii apoi marţişorul se lega de un pom înflorit sau un trandafir ca să aducă noroc și rodnicie.
Ghioceii, brândușele, toporașii și toată pleiada de flori care apar din zorii primăverii alături de apariția păsărilor migratoare, ciripitul păsărelelor sub zâmbetul soarelui îmblânzit parcă de această efervescență creatoare sub razele lui binefăcătoare măresc farmecul primăverii și bucuria noastră de sosirea ei.

Este vestită magistral
primăvara de Ghiocel,
de Mărțișorul ancestral,
este vestită magistral.
În modul cel mai natural
ne doresc binele, cu zel
este vestită magistral
primăvara de Ghiocel.

© Georgeta R. M.

Solii primăverii

Primăvara trimite întâi soli
ghiocei, brândușe și toporași
flori gingașe – ai săi apostoli
având soarele și luna drept nași.

Înseninate la înalte școli
aceste flori sunt adevărați fruntași,
primăvara trimite întâi soli
ghiocei, brândușe și toporași.

Biruită iarna începe a se domoli
ușor sub ai primăverii pași
răsar cuiburi de culori spre a răscoli
iarna cu bulgării de omăt rămași,
primăvara trimite întâi soli.

© Georgeta R. M

Esențe

 

Un sărut, îmbrățișare
pasărea, coloana, zborul
în tăcere creatoare
un sărut, îmbrățișare,
stau de veghe ziditoare
să-i luăm aminte darul,
un sărut, îmbrățișare,
pasărea, coloana, zborul…

***

Sunt trăiri spirituale
ce vin contemplând forme
din surse arhetipale
sunt trăiri spirituale.
Din emoții personale
apar inspirații, teme,
sunt trăiri spirituale
ce vin contemplând forme.

***

Limba în care ne vorbește Brâncuși,
o limbă universală dar tainică
e sculptura prin care suntem conduși
spre o nouă contemplare artistică,
simbolică, trăire ce revendică
unicitatea stilului său, ideilor
spre a reda esența lucrurilor
sub dalta vrăjită de unde a scos
bucurie, adevăr, armonie, frumos.

© Georgeta R. M.

Poetul visului încă neîmplinit

”Grigorie Vieru, deși a trăit în România înstrăinată, prin lupta sa pentru unitatea neamului aparţine tuturor românilor” – arhim. Mihail Daneliuc

Brâncuși

Masă de piatră.
Scaune goale de piatră.
Așteaptă
Întoarcerea din bătălii
A vitejilor voievozi.
La ceas de taină
Ei vor veni
Să-și odihnească brațul
De piatră,
Fruntea grea ca de piatră
Și să vadă
Ce-i de făcut mai departe.
O, e o tăcere
Atât de afundă
Că se aud Carpații spre seară
Cum, aplecându-se, aștern umbra
Pe masă,
Curată și răcoroasă.

poezie de Grigore Vieru