Inspirat de frumuseţea peisajelor de la Tescani George Enescu a definitivat aici capodopera sa lirică, Oedip pe care a dedicat-o Marucăi Cantacuzino-Enescu (născută Rosetti Tescanu) și a cărui premieră absolută a avut loc la Paris 1936, premiera în România în 1958.
În urma actului de donare către statul român conacul familiei de la Tescani a devenit aşezământ cultural, secţie a Muzeului Naţional George Enescu.
Despre Tescani, ieri și azi:
http://www.youtube.com/watch?v=eAc8Qvrgppg
Acum câțiva ani, am fost la Sinaia și am vizitat muzeul ”Vila Luminiș” vilă pe care George Enescu a ridicat-o din banii câștigați în urma primului său turneu american, unde a locuit totuși temporar. Îmi propusesem vara aceasta să vizitez și conacul de la Tescani, un vechi așezământ cultural a cărui istorie a început din anul 1709 când vornicul Ştefăniţă Rosetti a cumpărat moşia unde este acum Conacul de la Tescani, secţie a Muzeului Naţional „George Enescu“, ce păstrează din mobilierul original, şi obiecte care au aparţinut marelui compozitor român şi soţiei sale Măruca Cantacuzino, vizită care va rămâne pe altădată. Așa că am plecat într-un tur virtual pe internet și câteva din informații le las aici pentru cine va dori să le afle.
Se spune că Tescani este un loc plin de istorie, mister și armonie datorită frumuseții peisajelor dar și întâlnirilor artiştilor, muzicienilor, literaţilor, creatorilor de artă plastică și artă fotografică cât și vizitatorilor care au participat și participă la evenimentele artistice ce au loc aici. De aceea a mai fost numită și Tabăra de la Tescani (începută în 1976), denumire dată de pictorul Ilie Boca care a pictat peisajul de neegalat al locului și martor al întâlnirilor artiştilor artelor frumoase. Dintre prietenii acestui loc sunt Horia Bernea, Ilie Boca, Paul Gherasim, Ileana Micodin, Florin Ciubotaru, Jalea Ala Popa, Mihai Sârbulescu, Horea Paştina, Constantin Flondor, Vlad Micodin, Vladimir Şetran, Theodor Rusu, Ion Stendl, Ioana Panaitescu, Tudor Marinescu, Octav Grigorescu, Doru Ulian, ș.a. Tot aici în ultimii ani ai perioadei comuniste, a fost exilat pentru o perioadă de timp scriitorul și filosoful Andrei Pleșu și ca urmare a experienței trăite acolo a scris o carte: Jurnalul de la Tescani.
Din turul virtual:
La Tescani, la Enescu
https://www.bursa.ro/plasamente-alternative-tescani-din-neamul-artistilor-89353044
Maruca Cantacuzino si George Enescu – Printesa si Muzicianul:
http://www.youtube.com/watch?v=8_VFnVP6V5s
Alexandru Tomescu – Cine este George Enescu?
http://www.youtube.com/watch?v=WYOAxGT_Nqo
George Enescu, Oedipe, fragment
http://www.youtube.com/watch?v=SP4KX8uXj5A
Tescani rezidență internațională
http://www.youtube.com/watch?v=qE_QdigwdY8
http://www.youtube.com/watch?v=5eEJJIDVBnY
Motive pentru condei 
Foarte interesant. Multumesc pentru articol.
Mulțumesc mult pentru vizită și lectură!
Tescaniul din articolul tau sună atât de liniștit și frumos. Tare mi-aș dori sa ma aflu acum acolo și nu in Bucureștiul aglomerat și agitat.
Ca printre mulți alții și la fel ca tine mi-am dorit și eu, poate cu ocazia altor vremuri mai bune ca cele care au făcut să devină Tescaniul, căutat și trăit care să ne rămână amintire de suflet. Toate cele bune !
Izvoare de artă frumoasă, de cultură. Ce frumos e frumosul!
Mulțumesc mult, Georgeta!
Într-adevăr, dragă Ane ele ne fac să avem momente atât de plăcute. Mulțumesc mult pentru cuvintele frumoase. Toate cele bune!