Răsai asupra mea, lumină lină,
Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;
O, maică sfântă, pururea fecioară,
În noaptea gândurilor mele vină.
Speranța mea tu n-o lăsa să moară
Deși al meu e un noian de vină;
Privirea ta de milă caldă, plină,
Îndurătoare-asupra mea coboară.
Străin de toți, pierdut în suferința
Adâncă a nimicniciei mele,
Eu nu mai cred nimic și n-am tărie.
Dă-mi tinereța mea, redă-mi credința
Și reapari din cerul tău de stele;
Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie!
Mihai Eminescu
❤❤❤
Mulțumesc 💖
Am descoperit asta:
https://adevarul.ro/stiri-locale/focsani/care-au-fost-ultimele-versuri-scrise-de-mihai-2029038.html
Autorul desenului, Constantin Jiquidi, se pare a a fost singurul care a desenat momentul trecerii carului mortuar, cu marele Poet.
Unicitatea este mereu urata de alte personaje, care nu se pot ridica pe piedestal si atunci o distrug. Multe tristeti in lumea noastra!
Multumesc pentru poezie si muzica!
Toate cele bune, draga Georgeta! Ne reauzim prin iulie! ❤️😘
Am citit articolul din linkul trimis, pentru care îți mulțumesc dragă Suzana, într-adevăr multe tristeți în lume…
Toate cele bune și seară frumoasă 🤗