E iarnă !

turturele 2

E dimineață de iarnă liniștită,
în care magia clipei e presărată
de o ninsoare plăcută ce mă invită
la un moment de tihnă ce răsfață.

În casă e atât de cald și bine,
mă uit pe geam la turturei
și la ninsoarea blândă care cade
pe copacii goi dar demni de pe alei.

E iarnă ! E decembrie, mult alb,
începe colindul de Crăciun
să pregătească momentul dalb,
neprihănit, atâta de frumos și bun.

© Georgeta R.M.

20 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918

Tricolorul 1
„România este patria noastră și a tuturor românilor.
E România celor de demult și a celor de mai apoi.
E patria celor dispăruți și a celor ce va să vie”.
Barbu Ștefănescu Delavrancea

Ziua de 1 Decembrie, ziua Naţională a României, marchează bilanţul luptei românilor pentru întregirea neamului, finalizarea procesului complex de formare a statului naţional unitar român, care a fost un vis de veacuri al românilor şi un program politic, naţional al Revoluţiei române de la 1848. Astfel, la 18 noiembrie/1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia cu reprezentanții îndreptățiți din toate zonele transilvănene, bănăţene, bihorene și maramureşene, a adoptat o Rezoluțiune prezentată de Vasile Goldiș care a consfințit Unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș cu Regatul României deja unit cu Basarabia (27 martie/9 aprilie 1918) și Bucovina (15/28 noiembrie 1918). Peste o sută de mii de români din toate colțurile țării au ajuns la Alba Iulia la „Câmpul lui Horea” unde într-o atmosferă de sărbătoare s-a proclamat Rezoluțiunea care hotăra unirea tuturor românilor.

Marea Unire de la 1918

Tricolorul românesc

Trei culori dragi mie
și la întreaga Românie,
sunt însemn de bucurie,
de unire și frăție.

Roșu, galben și albastru,
vechi odor – sclipiri de astru,
te rog, radiază energie
pentru întreaga Românie.

Ești un însemn străvechi, legitimat,
cu el în UE am intrat,
eu îți doresc un bun cuvânt de spus,
temei să fie la nivelul cel de sus.

Tricolorul României în toate zilele,
flutură activ spre toate zările
și îi salută pe oamenii de sub ele
cu un demers cinstit, prietenos în toate cele.

De la Dunărea albastră
până sus și-n Bucovina noastră
de la Tisa pân la mare
flutură cu drag și afirmare.

© Georgeta R.M.

Sursa foto: pozeanimate.blogspot.ro
Surse: 1, 2, 3

14 comentarii

Filed under Motive pentru condei

30 Noiembrie

Sfantul Ap. Andrei
Foto: calindragan.wordpress.com

Sfântul Andrei
la sfârșit de noiembrie -
vestea Iubirii.

Sfânt Părinte – Apostol
drag României.

La mulți ani, tuturor celor care poartă numele Sfântului Andrei – ocrotitorul României.

Scrie un comentariu

Filed under Motive pentru condei

Noapte de noiembrie – din tradiții și obiceiuri

lupul dacic alb 1
Foto: sssefora.wordpress.com

Lupul dacic alb,
sprinten aleargă chemând
în taina nopții.

***

Bătrân luminos
stăpânește fiarele,
cheia din noapte.

***

Busuioc sfințit
noapte de noiembrie,
vis de iubire.

© Georgeta R.M.

6 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Poezii

La Bucovina

N-oi uita vreodată, dulce Bucovină,
Geniu-ţi romantic, munţii în lumină,
Văile în flori,
Râuri resăltânde printre stânce nalte,
Apele lucinde-n dalbe diamante.

Peste câmpii-n zori.
Ale sorţii mele plângeri şi surîse;
Îngânate-n cânturi, îngânate-n vise
Tainic şi uşor,
Toate-mi trec prin gându-mi, trec pe dinainte,

Inima mi-o fură şi cu dulci cuvinte
Îmi şoptesc de dor.
Numai lângă sânu-ţi geniile rele,
Care îmi descântă firul vieţii mele,
Parcă dormita;

Mă lăsară-n pace, ca să cânt în lume,
Să-mi visez o soarte mândră de-al meu nume¬
Şi de steaua mea.
Când pe bolta brună tremură Selene,
Cu un pas melodic, cu un pas alene

Lin în calea sa,
Eol pe-a sa arpă blând răsunătoare,
¬Cânt-a nopţii dulce, mistică cântare,
Cânt din Valhala.
Atunci ca şi silful, ce n-adoarme-n pace,

Inima îmi bate, bate, şi nu tace,
Tremură uşor,
În fantazii mândre, ea îşi face cale,
Peste munţi cu codri, peste deal şi vale
Mână a ei dor.

Mână doru-i tainic colo, înspre tine,
Ochiul îmi sclipeşte, genele-mi sunt pline,
Inima mi-e grea;
Astfel, totdeuna cînd gândesc la tine,
Sufletul mi-apasă nouri de suspine,
Bucovina mea!

(Mihai Eminescu)

Scumpă ţară românească

Scumpă ţară românească,
Cuib în care ne-am născut,
Câmp pe care s-a văzut
Vitejia strămoşească,
Scumpă ţară românească,
Te salut!

Şi-a mea frunte ţi se-nchină
Ca naintea unui sfânt,
Căci, deşi copil eu sunt,
Inima de dor mi-e plină.
Să te văd mereu regină
Pe pământ.

Să ai viaţă de vecie,
Să sporească-al tău popor;
Sub stindardul tricolor
Să nu vezi decât frăţie,
Şi-atunci, dac-o fi să fie,
Pot să mor!

(George Coșbuc)

Culorile țării

Țara mea e roșul care
A stropit țărâna gliei
Ca să crească galben spicul
Cerul azuriu să fie.

(Emilia Plugaru)

2 comentarii

Filed under Motive pentru condei

96 de ani de la unirea Bucovinei cu România

Regiunea istorică Bucovina, locuită în antichitate de geto-daci, cuprinde un teritoriu acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Siret, Vicovu de Sus care fac parte din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina. Pînă în 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind înainte partea de nord a Ţării Moldovei. Ca realitate istorică şi ca nume de teritoriu, Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic în 1774, devenită Ducatul Bucovinei în 1849 (germ. Buchenland, “ţara de fagi”), dăinuind vreme de 144 ani, între 1774 şi 1918.
Fapte similare cu evenimentele care s-au petrecut în Basarabia în martie 1918, se petrec și în Bucovina, unde la 27 octombrie se creează un Consiliu Naţional Român, sub conducerea fruntaşilor unionişti bucovineni Dionisie Bejan şi Iancu Flondor, care formulează dorinţa Bucovinei de unire cu România, proclamată cu mare însufleţire la Cernăuţi, la 15/28 noiembrie 1918.
Iată Declaraţia de Unire a Bucovinei cu România, la 15/28 noiembrie 1918:
“Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuţi, consideră că:
Sala Sinodală-Unire 11.1918
Sala Sinodală din Reședința Mitropolitană Ortodoxă din Cernăuți unde au avut loc lucrările Congresului – Sursa foto
de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fii acestei ţări, umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a lungul veacurilor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirei păgâne; că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgilor; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să-şi înstrăineze firea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voieşte să trăiască ca frate; că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, isgonirea limbei lor din viata publică, din şcoală şi chiar din biserică; că în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile şi izvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire; dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat naţional unitar; constată că ceasul acesta mare a sunat!
Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei aliaţi s-a întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre.

Cetatea Hotinului 07
Cetatea Hotinului, unul din cele mai importante edificii din sistemul de apărare al Moldovei medievele, face parte din șirul de cetăți, care au stat ca niște pietre de hotar la malul Nistrului – Sursa foto
Cetatea Sv-ext
Cetatea Sucevei – exterior
Cetatea Sv-int
Cetatea Sucevei – interior
Drept aceea
Noi,
Congresul general al Bucovinei,
întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu puterile legiuitoare,
în numele Suveranităţii naţionale,
Hotărâm:
Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României”.

Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Bucovinei_cu_Rom%C3%A2nia

Decretul — lege prin care regele Ferdinand I a consfințit unirea Bucovinei cu România, a apărut în Monitorul Oficial nr. 217, din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919. Prin tratatul de pace de la Saint Germain încheiat cu Austria la data de 10 septembrie 1919 se recunoaște Unirea Bucovinei cu România în mod oficial și pe plan extern.
După unirea Bucovinei cu patria-mamă a urmat actul istoric de la 1 decembrie 1918, când urmare Marii Adunarei Naționale de la Alba Iulia s-a decis Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Bucovina. Trecut, prezent şi perspective

http://www.usv.ro/index.php/ro/1/Bucovina/122/0/2

Surse:

http://www.ziuanationala.ro/unirea_bucovinei.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Bucovinei_cu_Rom%C3%A2nia

http://www.agerpres.ro/cultura/2013/11/14/documentar-95-de-ani-de-la-unirea-bucovinei-cu-romania-16-41-15

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/motiunea-unire-bucovinei-romania-1528-noiembrie-1918

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/11/28/28-noiembrie-1918-unirea-bucovinei-cu-tara-mama-romania/

4 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Pentru o viață autentică

Elemente de caracterizare a unui profesor ideal, este vorba de: morala unui profesor, ce ar trebui să facă, faptul că el însuși trebuie să fie un exemplu, să aibă dorința de a fi generos – de a dărui ceva valoros.
Interviu cu prof. univ. dr. Vasile Morar:
http://www.youtube.com/watch?v=unCZ1VEwcog
Morala elementară și provocările vieții – cu prof. univ. dr. Vasile Morar:
http://www.youtube.com/watch?v=ZU6UNYnor14

Scrie un comentariu

Filed under Motive pentru condei

Din universul visului …

This slideshow requires JavaScript.

Gândul la tine, călător în timp
îmi rătăcea precum visul sub pleoape,
ca o corabie pe-ntinsul de ape,
să întâlnească cel mai drag anotimp.

Și doar în vis se făcea primăvară,
verde anotimp cu mirosul de floare,
ce-mprăștie în jur aer de sărbătoare,
cum sunt mugurii ce-mbobocesc prima oară.

Și-n dorul de tine, sub cer luminat
cu ochii te văd din vis că răsari,
chemat de gându-mi intens, tu apari
căutând ca și mine diamantul iubirii imaginat.

Din universul de vis, anotimp și culoare,
un curcubeu s-a înălțat din iubirea solară,
rogvaiv protector ce-a făcut să răsară
poezia iubirii, dragă, cuprinzătoare.

© Georgeta R.M.

6 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Reverii

Toamna în coloritul ei,
frunze galbene și arămii
este primăvara iernii
un adagio în reverii.

Reverii în colorit
frunze ca de hiacint,
albe dimineți de argint,
se topesc pân la asfințit.

Reverii ce amintesc
fulgii albi care vestesc
iarna anotimp frumos,
rece, alb și inimos.

de:Georgeta R.M.

4 comentarii

Filed under Motive pentru condei

Părintele Dumitru Stăniloae, un om familiar cu Dumnezeu

Rolul poporului român in Istorie Pr Dumitru Staniloaie

Scrie un comentariu

Filed under Motive pentru condei